#14 / Ce vor de fapt antreprenorii, vești așa-și-așa despre impozite, Bookfest și Techsylvania + un an de “Cei care schimbă jocul”.

CE VOR, DE FAPT, ANTREPRENORII? Cu atâtea evenimente – bâlbâiala cu impozitul pe bacșiș, PIB-ul în creștere, ștampila pe cale de dispariție, Entrepreneur of the Year și tot restul, inclusiv arestări și condamnări – uităm să ne punem o întrebare-cheie: ce vor, de fapt, antreprenorii? Săptămâna trecută am primit două categorii de răspunsuri. Mai întâi, în lumea reală, reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României – care grupează 20 de asociații de afaceri, printre care RBL, AmCham și CIS – au înmânat Guvernului un to-do-list ca un vis structurat pe bulleți. Să-ți poți deschide o firmă cu 1 euro, de exemplu, nu cu 200 de lei (care oricum nu înseamnă nimic). S-o deschizi repede – în 10 minute, ca în Marea Britanie. Să-ți faci rezervarea de nume online, în loc să aștepți o hârtie de la “doamna de la ghișeu” ca să afli și tu dacă numele e disponibil. Să faci o singură plată către buget; e treaba statului să împartă după aceea banii în conturi. Să fii anunțat înainte de un control fiscal, să ai timp să pregătești documentele. Și tot așa; nu e clar, în acest moment, dacă va lua cineva în serios această listă. Cel de-al doilea răspuns la întrebarea “ce vor antreprenorii” a venit sub formă de cercetare prin Barometrul antreprenoriatului românesc 2014, cel de-al treilea studiu anual pe această temă al EY România. Cerințele sunt, pe scurt, aceleași: antreprenorii vor reducerea taxelor, diminuarea birocrației, simplificarea legislației și stabilitate fiscală. Studiul ne pune față în față, în plus, cu cifrele a 25 de ani de capitalism românesc. Aflăm că din 1990 încoace s-au înființat 2,6 milioane de firme. Că IMM-urile reprezintă 99,6% din numărul de companii active și produc 44% din valoarea adăugată brută a economiei. Și că durata medie de viață a unui SRL este de 9 ani, 9 luni și 22 zile. Mult? Puțin? Cine știe?

CREȘTEM? Vești bune, pe cifre, ne vin din două direcții: statisticile noastre și previziunile BERD. Statisticile noastre spun că PIB-ul a crescut în ianuarie-martie 2015 cu 4,2% față de aceeași perioadă a anului trecut (la granița noastră de nord-est, jale mare: economia Ucrainei a scăzut, tot în T1, cu 17,6%). În același timp, BERD și-a îmbunătățit ușor, cu 0,2%, previziunile de creștere ale economiei și anticipează că România e pe punctul de a bifa una dintre cele mai rapide creșteri din Europa emergentă: 3% în 2015 și 3,2% în 2016. “După 25 de ani”, comentează Cristian Hostiuc de la Ziarul Financiar, “Isărescu a scăpat de un alt coşmar: România are creştere economică sustenabilă, nu pe datorie, pe deficite sau pe inflaţie – dar problema este că economia nu poate trăi numai cu multinaţionale”. Cu alte cuvinte, deși nepronunțată explicit, soluția ar fi antreprenoriatul.

BANI DE START x 2. Pe drumul de la wantaprenor la antreprenor prima barieră este – spun și cercetările, și înțelepciunea convențională – banii de start. Dintr-o direcție neașteptată – statul român – vin, întru depășirea acestei bariere, două mâini de ajutor. Prima dintre ele e programul guvernamental cunoscut sub numele SRL-D (de la “SRL-Debutant”), care oferă și anul acesta o rundă de finanțări – 10.000 de euro nerambursabili pentru cei care vor să pornească pe cont propriu. Nu orice SRL nou înființat are acces la acești bani; sunt excluse de pe listă companiile care se ocupă de agricultură, intermedieri financiare și jocuri de noroc. Există și alte condiții, pe care le găsiți explicate în Ghidul aplicantului. Cea de-a doua mână de ajutor e indirectă: e vorba de legea business angels, care a fost în fine votată de Parlament și care ar putea genera în primul an sprijin financiar pentru 500 de companii românești, după cum estimează fostul ministru pentru IMM-uri, Florin Jianu. Câteva întrebări bune despre lege, pe care o puteți citi aici, pune pe blogul său Mihai Seceleanu, președintele boardului InternetCorp. De ce legea exclude, de exemplu, SA-urile? De ce e pragul de investiție atât de mic – 3.000 de euro – încât să permită apariția de angel investors doar cu numele? Și de ce, în final, pot investi doar indivizii, nu și companiile? Chiar și așa, e bine că avem, în sfârșit, “o lege a îngerilor”. Nu de alta, dar până acum n-aveam nici ce îmbunătăți.

andrei dunca BMAVEȚI LOC LA TECHSYLVANIA? În caz că nu, mai e un pic de timp: evenimentul organizat de Vlad Ciurcă și Oana Petruș e încă în febra pregătirilor. Va fi densitate mare de geeks & nerds pe 6-9 iunie la Cluj, se pare: jumătate hackathon, jumătate conferință, Techsylvania a strâns 30 de speakeri pentru cei circa 500 de participanți. În line-up-ul conferinței îi găsim pe Andrei Dunca, cofondatorul LiveRail, desemnat de Business Magazin “omul anului 2014” după vânzarea companiei – contra sumei de 400 mil. $ – către Facebook; pe Florin Talpeș, cofondatorul Bitdefender și unul dintre antreprenorii din “Cei care schimbă jocul”, care a tocmai a lansat în Statele Unite o soluție de securitate bine primită de Wall Street Journal; pe Felix Petersen, un antreprenor german care a construit și apoi a vândut două companii relevante global (Plazes și Amen); lista speakerilor Techsylvania e lungă și interesantă – o găsiți aici. Cât despre prima parte a evenimentului, adică hackathon-ul, povestea se va focaliza pe aplicații pentru wearable și internet of things (da, la Techsylvania puteți dezvolta primele aplicații românești pentru Apple Watch). Pe scurt: 100+ dezvoltatori; 10+ wearable and connected technologies; 24 de ore de coding; premii; refund la taxa de participare pentru cei mai buni; șansa rară de a face un demo în fața publicului Techsylvania. Gata de “register now”? Dacă da, click aici.

CELE ȘAPTE ADEVĂRURI AMARE. Sunt zeci de articole și cărți care glorifică avantajele antreprenoriatului, dar orice antreprenor știe că până la minunății și satisfacții trebuie să înghiți și niște adevăruri amare, pe care atunci când pornești pe cont propriu nu se omoară nimeni să ți le spună. Și chiar dacă ți le-ar spune, parcă tot n-ai vrea să le auzi. Banii vor veni târziu, asta-i prima veste proastă. Viața ta personală va fi vraiște. Vei obosi jonglând cu o mie de atribuții. Vei fi sfâșiat de tot felul de sentimente. Nimic nu va funcționa cum ai planificat. Vei lua decizii care te vor bântui. Și, mai presus de toate, o vei da în bară; garantat. Pe larg despre aceste adevăruri amare citiți în “Entrepreneur”; articolul e scris de un tip care pare să fi gustat, pe rând sau simultan, din toate cele șapte feluri incluse din meniu.

EXIT IMPOZITUL PE BACȘIȘ, SE PREGĂTEȘTE IMPOZITUL FORFETAR. Bun. După logica un pas înainte și doi înapoi – guvernul a renunțat la impozitarea bacșișului, în bună tradiție a stabilității și predictibilității fiscale – aflăm că vom avea, din ianuarie 2016, impozit forfetar. “Probabil” vom avea, ca să fim exacți, după cum spune Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care argumentează că impozitul forfetar a fost “la fel, foarte mult solicitat de către cei din piață”. Capital ne amintește ce e impozitul forfetar și cum se calculează. Nu calculăm deocamdată, că poate nu va fi cazul. Așteptăm. Ah, și încă ceva: dacă guvernul se ține de promisiune, de la 1 iulie am putea trăi într-o Românie fără ștampile. Din noul Cod Fiscal ștampila va dispărea, e o promisiune, dar totuși asta nu va fi de-ajuns: ne mai trebuie doar o ordonanță de urgență care să elimine obligativitatea acesteia din toată legislația secundară. Cât de greu poate să fie?

scurtaturi inteligenteHAI LA BOOKFEST. 200 de edituri, 300 de evenimente și 1 milion de cărți – cam așa sună, exprimată în cifre, a zecea ediție a Bookfest, care începe pe 20 mai la Romexpo. Organizatorii spun că anul trecut târgul a avut peste 100.000 de vizitatori și e de așteptat ca în 2015 traficul să fie cam același; sunt cifre care îndulcesc oarecum, măcar o săptămână pe an, statisticile triste despre consumul anual de carte din România (dacă nimeriți cumva peste Barometrul de Consum Cultural pe 2014, care spune că 47% dintre români citesc cărți măcar o dată pe lună, să știți că în martie 2015 acesta a fost calificat drept fantezist de Federația Editorilor; sintagma folosită de editori a fost “o eroare grosolană de interpretare a datelor”). Revenind la Bookfest: da, vor fi și o grămadă de titluri noi de business. Veți găsi la standul Publica și “Scurtături inteligente”, unul dintre cele mai noi titluri ale editurii – o carte deșteaptă, vie și bine scrisă care te face să înțelegi ce e gândirea laterală și care e rostul ei în business. Plus câteva cărți care nici n-au apucat să intre în librării. De pildă “Bani isteți, copii isteți”, un best seller pentru părinții care vor să-și învețe copiii cum stă treaba cu banii. Sau “Nu mâncați niciodată singuri”, un “business clasic” despre relații, networking și contacte digitale. Plus biografiile a două personaje de A-list despre care știm, de fapt, destul de puține: Steffi Graf și Johnny Depp. Aveți ce cumpăra, așadar; nu cumva să uitați cardurile acasă.

ÎN CAPITALA ANTREPRENORIATULUI. S-a deschis cel de-al doilea sezon Entrepreneur of the Year România, competiția care l-a avut anul trecut drept câștigător pe Mircea Tudor, fondatorul MB Telecom – singurul IMM din intimidanta industrie globală a tehnologiilor de scanare radioactivă, plus singura companie din lume care a câştigat de două ori aurul la Salonului de Invenţii de la Geneva. Lansarea ediției 2015 a competiției a avut loc la București pe 14 mai: prima etapă, cea de înscriere a candidaturilor, se încheie pe 1 august, după care urmează interviuri cu cei selectați și două runde de jurizare. În joc sunt trei titluri: la titlul cel mare, Entrepreneur of the Year, se adaugă Social Entrepreneur of the Year și Emerging Entrepreneur of the Year; câștigătorii vor fi anunțați pe 12 noiembrie. Dar până atunci se mai întâmplă ceva: România are pentru prima dată reprezentant la finala EY World Entrepreneur of the Year de la Monte Carlo, care devine pentru patru zile – în perioada 3-7 iunie – un fel de capitală globală a antreprenoriatului. Printre cele 65 de candidaturi e și cea a lui Mircea Tudor, câștigătorul de anul trecut al titlului. Cum ar fi ca anul acesta să câștige premiul cel mare un IMM românesc?

CCSJ 20 mai 2014PRIMUL AN DE “CEI CARE SCHIMBĂ JOCUL”. Săptămâna asta se face un an de când “Cei care schimbă jocul” a ieșit din tipografie: primele exemplare au ajuns la Editura Publica într-o zi imposibil de uitat – 20 mai 2014 – și și-au început călătoria spre voi pe niște paleți. S-au împlinit, pe nesimțite, 365 de zile, două tiraje, întâlniri cu sute de cititori, trei programe complete de gândire antreprenorială bazate pe studii de caz din carte, întâlniri ale clubului de absolvenți, discuții, impresii, schimburi de opinii, de idei, de cărți de vizită. O comunitate întreagă s-a adunat într-un an, deopotrivă online și offline, în jurul unor pagini de carte care vorbesc despre ce înseamnă, până la urmă, să schimbi jocul, atunci când cel în care ești prins nu-ți mai e pe plac. La mulți ani: și pentru carte, bineînțeles, și pentru noi, care am scris-o, și pentru cei care care au schimbat, schimbă sau vor schimba jocul – oricare-ar fi acel “joc”. Fiți bineveniți în jumătatea plină a României. E bine aici – ați ajuns în locul în care se adună energiile bune.

 

Comments

comments