#41 / Festivalul cheltuielilor bugetare; unde greșesc antreprenorii când estimează timpii; testați-vă tipul de curiozitate + aflați unde suntem pe harta globală a economiei, indicator cu indicator.

 

MUST READ. Festivalul cheltuielilor bugetare, ediția 2015.

S-a discutat mult în ultimele zile despre bugetul propus de cabinetul Cioloș, cu lista lui nesfârșită de majorări de bugete la aproape toate ministerele. Cea mai sintetică analiză e făcută de Ziarul Financiar, care spune că “din anul nebun 2008 încoace nu s-a mai pomenit o frenezie atât de mare pe zona de cheltuieli bugetare din bani care nu există: trei sferturi din creştere merg în salarii, bunuri şi servicii şi cheltuieli sociale, doar 4 mld. lei în plus la investiţii”. E lunguț articolul, dar dacă tot e să citiți un text despre buget, citiți-l pe acesta.

DE CE DUREAZĂ ATÂT? Unde greșesc antreprenorii când estimează timpii.

Nu că a ști înseamnă a rezolva, dar e reconfortant totuși să afli că nu ești singurul care estimează aiurea. Când pornești pe cont propriu, scrie “Entrepreneur”, o faci cu o idee destul de clară despre cum ai vrea să se întâmple lucrurile; pe parcurs abia, știm cu toții, treburile se complică și estimările inițiale se prăbușesc. Iată o listă de greșeli comune de calcul:

  • Legea lui Hofstadter: E despre capacitatea scăzută a oamenilor de a estima corect timpul de care e nevoie pentru chestiuni de mare complexitate; a fost formulată de profesorul de științe cognitive Douglas Hofstadter, care a remarcat că, în anii timpurii al șahului pe calculator, se estima că în 10 ani un computer ar putea deveni campion mondial; după scurgerea primilor zece ani, părea că e nevoie de alți 10 ani, și alți 10 ani și tot așa.
  • Predispoziția optimistă. Ține de înclinația unora dintre noi de a anticipa mai degrabă rezultate pozitive decât negative. Fără ea, între noi fie vorba, probabil că nici nu s-ar mai apuca nimeni de antreprenoriat.
  • Prea multe pălării. A fi antreprenor nu înseamnă a face un singur lucru; înseamnă a face multe – foarte multe. Antreprenorul se ocupă de produs, de finanțare, de recrutare, de marketing și vânzări, face project management, strategie etc. – face orice, mai ales în faza inițială a afacerii, trecând în viteză de la un rol la altul; nefiind expert în toate, face estimări greșite.
  • Blestemul multitaskingului. Se pare că antreprenorilor le place de fapt multitaskingul, plus că sunt, inevitabil, conectați cu fiecare dintre segmentele businessului. Și chiar dacă nu le-ar plăcea, n-au încotro – ei sunt cei care iau majoritatea deciziilor.
  • Hârțoagăria. Antreprenorilor nu le plac hârtiile, deci uită că și pentru ele e nevoie de timp: calculează, adesea, doar cât durează sarcina în sine, ignorând timpii din zona administrativă. O permanentă sursă de frustrare, nu-i așa?

REMINDER. Chestii fiscale pentru 2015.

Câteva lucruri care poate au trecut neobservate în timpul dezbaterilor prelungite de astă-vară pe marginea noului Cod Fiscal.

  • CONVENȚIILE CIVILE: Vor fi impozitate, din 2016, ca PFA, ceea ce ar putea împinge spre autorizare persoanele care lucrează astfel.
  • TICHETELE CADOU: Din 2016, companiile vor putea oferi angajaților tichete cadou și cadouri de sărbători fără impozit, cf. noului Cod Fiscal; până acum, scutiri aveau doar cadourile pentru copii și cele făcute de 8 martie angajatelor.
  • PENTRU PFA-URI: În România sunt 560.000 de PFA-uri; pentru ele, ro a făcut inventarul modificărilor din noul Cod Fiscal, în principal a cheltuielilor deductibile.

TEST. Trei feluri de curioși.

Harvard Business Review publică, în ultimul număr, un test de folos pentru angajatorii care caută oameni care pună întrebări bune, să exploreze idei noi și să vrea să evolueze. Oameni curioși, adică. Dacă răspundeți la întrebări, puteți afla ce fel de profil aveți: sunteți în zona de gândire neconvențională, în cea de foame intelectuală sau în cea de curiozitate experiențială? Întrebările sunt simpluțe; la evaluare primiți ceva recomandări și linkuri.

  • Testul, aici.
  • Cercetarea pe care se bazează testul, aici.

ÎN ROMÂNIA [săptămâna exprimată în cifre]

54% Ponderea adolescenților români cu vârste între 14 și 17 ani care au smartphone, conform Consumer Report 2015; 86% dintre ei au cont de Facebook.

+4,5% Creșterea investițiilor nete în economie pe primele nouă luni din 2015 față de 2014, conform INS.

+3,7% Creșterea PIB la nouă luni, cf. INS. Estimarea pe care s-a bazat bugetul pe 2015 a fost de 2,5%; o vom depăși cu brio.

-53% Scăderea numărului de insolvențe la nouă luni, cf. ONRC.

77% Procentul românilor care s-au cazat în primele 10 luni în pensiunile și hotelurile din România, cu 17% mai mult ca anul trecut.

4,88% Rata șomajului în octombrie, cu 0,52 puncte mai mică decât anul trecut; pe primele locuri, județele Teleorman (10,97%), Mehedinți (10,95%), Vaslui (10,45%)

51% Procentul pădurilor în proprietate privată din cele 6,9 mil. ha de păduri, conform autorităților forestiere.

SALARIILE BUGETARILOR. Cu cifrele în față.

Comentăm mult pe marginea salariilor bugetarilor, dar arareori avem în față date. Iată că noul ministru al Finanțelor, Anca Dragu, a făcut inventarul majorărilor pe care guvernul Ponta le-a făcut, în 2015, prin 21 de acte normative. Spicuiri (pentru lista completă și sume, aici):

  • ÎNVĂȚĂMÂNT: Personalul didactic și auxiliar a primit două majorări a câte 5% (martie și sepembrie 2015) și încă una de 15% (decembrie 2015); de asemenea, personalul nedidactic a primit o majorare de 12% în august și alta de 15% în decembrie 2015.
  • AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE: Majorări de 12% în august și de 15% în decembrie.
  • SĂNĂTATE: Creșteri de 100 lei lunar în 2015 plus creștere de 25% în octombrie.
  • ASISTENȚĂ SOCIALĂ: Majorare de 25% din decembrie 2015.
  • RESTUL SISTEMULUI BUGETAR (fără categoriile de mai sus): Plus 10% din decembrie.

De asemenea, s-au făcut ajustări la norma de hrană a polițiștilor și a celor din sistemul penitenciar, a fost dublată alocația pentru copii, au apărut noi pensii de serviciu și au crescut indemnizațiile persecutaților politic și persoanelor cu handicap, renta veteranilor de război, beneficiile personalului neclerical.

PER TOTAL: Efectul acestor majorări în 2016: 13,22 mld. lei în plus, adică 3 mld. euro.

ȘI SALARIUL MINIM? A crescut în 2015 de două ori și va fi înghețat, de la 1 ianuarie 2016, la 1.050 lei; fostul guvern anunțase majorarea la 1.200. Tehnic, măsura afectează doar sectorul privat – prin majorările din 2015, în sectorul public nu mai există salarii sub 1.200 lei, spune Anca Dragu.

TURNESOL FINANCIAR. Ce grad de “alfabetizare financiară” avem, de fapt?

Test grilă. Să zicem că aveți niște bani, zice problema. Cum e mai sigur? Să-i plasați într-un singur business/investiție? Sau în mai multe businessuri/investiții?

  1. într-un singur business sau o singură investiție
  2. în mai multe businessuri/investiții
  3. nu știu
  4. non-răspuns

Răspunsul corect e b, iar întrebarea e prima din bateria de patru întrebări – toate de aceeași complexitate – pe baza cărora Standard & Poor’s a făcut un studiu global despre “alfabetizarea financiară” a națiunilor. Pesemne că noi, în România, ne credem rezonabil de alfabetizați – nu chiar ca americanii, poate, dar nici ca cisiordanienii.

Clasamentul S&P e, însă, o lovitură în plex: nu numai că suntem ultimii în UE, cu un grad de alfabetizare financiară de 22% – față de o medie de 52% – dar ne bat, procent cu procent, țări precum Moldova (27%), Pakistanul (26%), Cisiordania & Gaza (25%).

OGLINDĂ-OGLINJOARĂ. Unde suntem pe harta globală a economiei, indicator cu indicator.

Ziarul Financiar a făcut muncă de furnicuță pentru ziua națională: a luat la mână tot felul de studii, statistici și clasamente și a pus România în context european sau global. Iată o selecție din indicatorii pe care i-a adunat; restul, aici.

INDICATORI MACRO

  • PIB // locul 17 din 28: Cu 150 mld. euro în 2014, suntem în a doua jumătate a clasamentului UE. Campioană e Germania, cu un PIB de 20 de ori mai mare ca al nostru (2.915 mld. euro).
  • PIB per locuitor // locul 27 din 28: 500 euro pe locuitor în 2014 (de notat că avem, totuși, o creștere de 1.300 euro față de 2012). În urma noastră e doar Bulgaria. Campioana? Luxemburg.
  • CREȘTERE ECONOMICĂ // locul 6 din 28: Referința este trimestrul II din 2015, când România a înregistrat creștere de 3,4% din PIB, asemeni Slovaciei și Spaniei; primul loc în UE e deținut de Irlanda, cu 7%.
  • SALARIU MINIM // locul 27 din 28: Cu 234 euro brut pe lună, suntem pe penultimul loc în UE, înaintea bulgarilor, care au 194 de euro brut/lună; maximum în T2 2015, Luxemburg – 1.922 de euro brut pe lună, conform Eurostat.
  • FONDURI STRUCTURALE // locul 28 din 28: Doar 45% absorbție în perioada 2007-2014.

ALȚI INDICATORI ECONOMICI

  • ATRACTIVITATEA MEDIULUI DE AFACERI // locul 37 din 189: Am urcat 11 poziții în 2015 în clasamentul Doing Business realizat de Banca Mondială. Nu s-a întâmplat nimic special, evoluția vine din schimbarea unor indicatori luați ca bază de calcul.
  • INVESTIȚII PE PIEȚE EXTERNE // locul 74 în lume: Totalul României e de 2,9 mld. dolari; neașteptat de mare, ar fi interesant să citim mai mult pe această temă prin presa economică.
  • DATORIA EXTERNĂ // locul 34 în lume: În valoare absolută, vorbim de 125 mld. dolari.
  • VALOAREA TVA // locul 8 în UE: Referința e cea de 24%; doar Danemarca, Suedia, Croaţia şi Finlanda au valori de peste 25%.
  • IMPOZIT PE VENIT // locul 11 în UE: 16% nu e nici prea prea, nici foarte foarte; Muntenegru are 9%, Suedia 57%.

LA CAPITOLUL “DIVERSE”

  • VÂNZĂRI RETAIL // locul 1 din 28: Dacă vorbim de luna septembrie 2015, avem cea mai mare creștere față de aceeași perioadă a anului trecut: 12%. Media UE a fost de 2,9%.
  • COST KM AUTOSTRADĂ // locul 1 din 28: Suntem campioni europeni, cu un maximum de 23 mil. euro/km; bulgarii se descurcă cu 2 mil. euro/km.
  • PRODUCȚIE CARTOFI // locul 2 din 28: Anul acesta, 2,1 mil. tone. Ne depășește doar Spania.
  • VITEZĂ 4G // locul 3 în lume: Avem 30 Mbps la internetul 4G; ne depășesc doar Noua Zeelandă și Singapore, conform OpenSignal.
  • PRODUCȚIE DE BICICLETE // locul 6 în UE: În 2014 am produs 820.000 de biciclete; am depășit Franţa şi Portugalia.
  • AUR LA OLIMPIADE // locul 15 în lume: Vorbim numai de cele 27 ediții ale olimpiadelor de vară, unde am strâns o recoltă de 88 medalii de aur.

UN VIDEO PE ZI. N-o să vă pară rău.

Revista Entrepreneur a făcut o listă de conferințe TED numai bune la cafeaua de dimineață – sau poate pentru seară, când faceți log off. O preluăm, cu scurte prezentări ale speech-urilor:

  • LUNI: Problem solving cu Navi Radjou. E despre așa-numita “jugaad”, inovația frugală, o practică inventată de antreprenorii din piețe emergente, care folosesc resurse limitate pentru a crea valoare. “Jugaad” s-a dovedit cool și s-a răspândit în toată lumea.
  • MARȚI: De ce unii te inspiră și alții nu. Un clasic TED cu Simon Sinek. Îți rămâne înfipt în cap cel puțin un lucru: “People don’t buy what you do. People buy why you do it”.
  • MIERCURI: De ce reușesc unele startup-uri? Bill Grossîncearcă să cuantifice motivele pentru care unele startup-uri au mai mare succes ca altele. Cel mai important dintre ele? Timingul.
  • JOI: Fă ce-ți place (fără scuze). Da, e o banalitate, și-atunci de ce trei sferturi dintre noi ne plângem că nu le place ce facem? Cu Gary Vaynerchuk.
  • VINERI: Cum să gestionezi creativitatea colectivă. Cu Linda Hill; o conferință perfectă pentru cei care vor să pună la lucru creativitatea echipelor de top.

ÎNTR-UN TWEET [info relevantă, pe ffff scurt]

#business days Are loc în perioada 8-9 decembrie la București. Ne vedem acolo; vom modera sesiunile Arta deciziilor in conditii de incertitudine si schimbare, Cresterea afacerii prin arta fructificarii oportunitatilor și Excelenta in afaceri. Afaceri cladite sa dureze.

#cărțile anului Din lista The Economist, categoria “economie și business”, fac cu ochiul o carte despre economia comportamentală și alta despre businessul olimpiadelor.

#darea în plată Se scrie de câteva zile de legea dării în plată. Ce comentează BNR, BCR, BRD.

#victoria yuanului Moment istoric: FMI introduce yuanul în coşul de rezerve. De ce, explică Bloomberg.

#apple vs. samsung S-a tranșat: după patru ani de tribunale, Samsung consimte să plătească Apple 548 mil. dolari pentru că a copiat designul iPhone-ului.

#volkswagen “It is not just the German carmaker that has suffered a blow to its image. Diesel automotive technology also faces a battle to regain public trust”, scrie The Guardian.

 

 

Comments

comments