#45 / Previziuni și prognoze; pilde de la Netflix; info despre cel mai temut algoritm din lume + la ce-i folosește o carte de colorat unui om mare.

PROGNOZE DE AN NOU. Va fi 2016 cel mai bun an post-criză?

Viitorul sună mai bine decât anticipam. Guvernul a revizuit în sus estimările de creștere economică pentru următorii trei ani: 4,1% în 2016 (față de 3%); 4,2% în 2017 (față de 3,3%) și 4,2% în 2017 (vezi Strategia fiscal-bugetară 2016-2018). Optimismul, alimentat de rezultatul frumos din 2015 și de valul de măsuri de relaxare fiscală, e împărtășit și de mediul de business, și de ultimele estimări ale Băncii Mondiale.

  • UN SONDAJ făcut printre 150 de oameni de afaceri la sfârșit de 2015 emană un optimism cum demult n-am mai auzit: peste 57% dintre cei chestionați cred că trendul economiei românești e pozitiv; doar 15% se așteaptă la evoluții negative (cu șase luni în urmă, același sondaj înregistra 33% pesimiști). La capitolul amenințări, notăm alegerile din 2016 și, inevitabil, durerea cronicizată a impredictibilității fiscale. Merită notat că barometrul semestrial al KeysFin, o agenție de business information și credit risk management, a fost făcut în perioada 1-20 decembrie, când eram cu toții înviorați de schimbarea de guvern, de apropiata intrare în vigoare a măsurilor de relaxare din Codul Fiscal – și, posibil, de ceea ce numim, liric, “spiritul Sărbătorilor”.
  • BANCA MONDIALĂ e și ea optimistă: vede pentru România creștere de 3,9% în 2016, de 4,1% în 2017 și de 4% în 2018. Cam la fel estimează pentru 2016 și FMI (prognoză de 3,9%), care – atenție – a operat o ușoară revizuire negativă pentru 2017 (3,3% creștere, față de estimarea anterioară de 3,5%).
  • UN AVERTISMENT ascuțit în acest cor optimist vine de la “Ziarul Financiar”, care notează că acum, în 2016, “toate cartuşele fiscale au fost deja trase”. Pentru că, “obsedaţi de taxe, uităm că acestea sunt numai un mijloc”, o pârghie de dezvoltare economică, scrie Sorin Pâslaru. Avem o industrie competitivă? Nu, n-avem. “În loc de fabrici, avem coduri fiscale. În loc de ingineri de aeronave care să facă avioane, avem bancheri sau fiscalişti. […] România nu mai are azi nicio fabrică de ciocolată, fabricile de bere au fost decimate, din fabricile de ulei, de zahăr au mai rămas câteva”. Să nu ne îmbătăm cu ceai fierbinte, cu alte cuvinte.

ȘI ALTFEL DE PROGNOZE. Zece CEO despre viitorul businessului.  

Revista Fast Company a colectat de la zece antreprenori și manageri scurte predicții despre 2016, deja văzut de mulți drept “un an al schimbării”. “Profeții” consultați nu sunt nume cunoscute, dar spusele lor au miez. Ce cred ei, în maximum două rânduri:

  1. Se simte deja că tot mai multe femei încep să-și pună la lucru spiritul antreprenorial.
  2. Scandalul Volkswagen va schimba semnificativ conversația despre transparența în business.
  3. În tehnologie, două mari evoluții: tot mai mulți “unicorni” (cum sunt numite companiile care depășesc pragul de 1 mld. de dolari), și tot mai multe dezbateri despre un iminent “tech bubble”.
  4. Mai multă inovație în modele de business; termenul “transformare” e înlocuit cu cel de “transmutație”.
  5. Companiile încep să se conecteze tot mai mult cu clienții lor via platforme video online precum Periscope sau Meerkat. Unele dintre cele mici o fac deja, cele mari le vor urma.
  6. Va crește calitatea contentului pe mobil; cine nu-i dă atenție va pierde teren.
  7. Marketingul pornește pe lungul drum către onestitate; consumatorii sunt tot mai greu de fermecat din vorbe frumoase.
  8. Se vor înmulți tehnologiile “vorbitoare” – dispozitive, aplicații etc.
  9. Se vor înmulți cei care schimbă jobul standard pe viața de freelancer.
  10. Tot mai multe companii vor căuta diversificare și multiplicarea stream-urilor de venit în zone din afara core business.

PLUS: George Soros, unul dintre puținii care au anticipat criza din 2008, și-a reluat discursul: prevede că ne așteaptă, în 2016, o criză similară. De citit.

ÎN MARE VOGĂ. Adulții își cumpără cărți de colorat.

Coloratul are nebănuite efecte terapeutice, argumentează de ceva vreme diverși experți: reduce anxietatea și ajută la focus, deci poate fi considerat un fel de formă mai simplistă – și mai colorată – de meditație. Există deja studii pe tema asta, după cum există și un întreg business care a prins formă în jurul acestor studii. Drept dovadă stau statisticile amazon.com din sezonul sărbătorilor: din top 20 cărți vândute, opt au fost cărți de colorat pentru adulți, cf. Wall Street Journal. De încercat măcar o dată, cică ar face bine la stres. În caz că nu, măcar timp de calitate petrecut cu copiii poate fi, nu-i așa?

/ROCIFRE/ 

VENITURI: 2.713 lei/lună Veniturile totale per gospodărie românească în trimestrul 3 din 2015, (plus de 8,73% față de 2014). Adică cca. 610 euro. Cheltuielile? 528 euro (deci sub fiecare acoperiș rămân, statistic, 82 de euro lunar). Ponderea cheltuielilor cu impozite și felurite contribuții în totalul cheltuielilor? Ghiciți. E de 19,6%.

RETAIL: +15% Suntem, cu acest procent de creștere a vânzărilor în retail în 2015, lideri detașați în UE (unde creșterea medie e de 2,6%). Adevărata știre, însă, e alta: în noiembrie 2015 am depășit pentru prima dată nivelul din 2008. Lungă ne-a mai fost convalescență.

ANAF: +8% Performanța ANAF în 2015 față de 2014 în materie de colectări. Cam puțin, parcă, dacă ne gândim la gălăgioasele razii din primăvară. Oricum, dincolo de faptul că defilăm și anul acesta cu stindardul “toleranță zero la evaziune”, președintele ANAF, Gelu Ștefan Diaconu, a agățat o veste și o promisiune de procentul raportat. Vestea: ANAF își propune să reformeze complet mecanismele rambursării TVA în 2016. Promisiunea: în maximum doi ani vom avea un decalaj fiscal sub media UE.

INSOLVENȚE: -52% S-a înjumătățit, în 2015, numărul de insolvențe, conform ONRC; în total am avut, în perioada ianuarie-noiembrie, 9.446 firme în stare critică – și într-un singur județ, Maramureș, s-a înregistrat o creștere. Că Bucureștiul e pe locul 1 la insolvențe era previzibil. Urmează, în mod surprinzător, Bihorul și Timișul. Cele mai puține insolvențe? Călărași, Sălaj și Covasna.

CĂRȚI: -4% Procentul de scădere a prețului cărților de la 1 ianuarie, cf. modificării de TVA. Mediafax se aventurează să titreze “2016, un an în care românii ar putea citi mai mult” ca urmare a acestei scăderi. Să calculăm: pentru o carte de 30 de lei, scăderea de 4% înseamnă 1,2 lei. Vom cumpăra mai multe cărți? Probabil că nu; nici măcar n-o să băgăm de seamă că s-au ieftinit.

Alte titluri din MONDAY MEMO #45:

  1. BUN VENIT, NETFLIX. Cât costă, ce primim, ce impact va avea. Plus: povestea Netflix ca lecție de business.
  2. ÎNTREBARE DE IANUARIE. De ce ne e atât de greu să ne ținem de rezoluții?
  3. CHESTIUNI DE STAT. Ministerul Culturii își dă examenul de business în imobiliare.
  4. BRANDURI PROTEJATE. Un produs trecut prin filtru + trei cereri pe rol.
  5. DIN MISTERELE FACEBOOK. Cel mai temut algoritm din lume.

PLUS: Cele mai relevante cinci articole de business publicate de New Yorker în 2015.


Aceasta este o selecție din MONDAY MEMO, un brief săptămânal de informație de business croit special pentru oameni ocupați. Parcurgem săptămânal sute de articole din presa românească și internațională, sintetizăm informația, punem linkuri și împachetăm totul pentru o lectură de maximum 10 minute.

Dacă vreți să găsiți în Inbox, în fiecare luni dimineață, versiunea integrală a MONDAY MEMO, click aici pentru abonare. 

Comments

comments