#50. Mesajele Guvernatorului

“Menționez faptul ca am solicitat să fiu audiat, reținut sau arestat, pentru clarificarea cu celeritate a acestui dosar kafkian” a spus Gelu Diaconu, până mai ieri temutul șef al Fiscului (ANAF), în legătură cu dosarul în care este învinuit de DNA pentru fapte penale. Diaconu a fost demis, joi, de la șefia Fiscului, de către premierul Dacian Cioloș, după ce a refuzat să demisioneze. Neplăcut. În Kafka s-or fi simțit probabil și toți contribuabilii care s-au bătut degeaba cu ANAF pentru înregistrarea ca plătitori de TVA sau alte motive.


MESAJELE GUVERNATORULUI. Ce a transmis Mugur Isărescu națiunii o dată cu raportul asupra inflației

De la începutul timpurilor (Isărescu este cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume) conferințele de la Banca Centrală sunt platforme de lansare de mesaje. Către guvern, către banci, către orice inițiat cu urechi deschise să audă și minte ascuțită să înțeleagă. Babilonia de știri nemestecate care inundă piața după un astfel de eveniment nu face deloc lucrurile mai simple pentru noi, oamenii neantrenați în a procesa subtilități. Dimpotrivă. Ce a spus, așadar, Mugur Isărescu săptămâna trecută?

  • Despre dobânzi. “Vom avea noi grijă să nu se întâmple să se ajungă la dobânzi negative”. Bănci centrale importante (Japonia, Elveția, Suedia, Danemarca și Banca Centrală Europeană) au deja dobânzi sub zero, adică negative, ceea ce explică întrebările îngrijorate legate de România. Dobânda negativă înseamnă, în fapt, că banca ia în loc să dea dobândă la depozite. Nu e cazul României. Banca centrală are la îndemână butonul strategic și nu va ezita sa-l folosească: creșterea dobânzii cu care atrage banii din economie, de la 0,25% azi, la cât va fi nevoie pentru a determina băncile comerciale să rămână în teritoriul pozitiv.
  • Despre inflație. “Inflația negativă este tranzitorie, temporară și se va reveni la alte cifre chiar din vara acestui an.” 2015 a fost primul an cu minus în fața ratei inflației (-0,9%), dar situația nu va dura. Cu cifre precum 13% creștere de consum și 10% creștere de salarii și o prognoza de creștere economică de 3,7%, România e departe de modelul țărilor dezvoltate unde consumul și creșterea economică stagnează, ținând prețurile în teritoriu negativ. Banca Națională tocmai și-a revizuit prognoza de inflație pentru 2016, de la 1,1%, la 1,4%.
  • Despre economie. “Avem câteva dezechilibre: stăm cu deficitul fiscal unde stăm….”. Un buget contruit cu un deficit de 3% e periculos pentru economie, mai ales că toată lumea (parlament, instituții bugetare) presează pentru creșteri de cheltuieli. Se adaugă anul electoral. Calculele macro ale guvernatorului ar putea fi stricate rapid (inflație care crește prea repede, de exemplu).
  • Despre salarii. “Politica veniturilor s-a înscris pe o curbă puternic ascendentă, greu de stăvilit.” Salariile vor crește în 2016 pe toată linia. Impulsul vine din trei direcții: creșterile din sectorul public, creșterea economică și lipsa de oameni competenți. E bine, în principiu. În realitate, e de văzut: economia nu se adaptează destul de repede, ceea ce înseamnă că nu poate face față creșterii cererii (venituri mai mari, consum mai mare). Un motiv în plus pentru creșterea importurilor: anul trecut, deficitul comercial (diferența între import și export) a crescut cu 38%. Dar mai complicată va fi ecuația competitivității economiei: salariile cresc mult mai repede decât productivitatea.

PLUS. Dacă aveți timp de un singur text, citiți-l pe acesta, semnat de Radu Crăciun.


UN PACHET NUMIT SPERANȚĂ. Ce e cu pachetul anti-sărăcie al lui Dacian Cioloș

După peste două decenii de reforme și intenții frumoase, România e încă țara cu cel mare risc de sărăcie din Uniunea Europeană: 40% din populație, la ultimele măsurători, în 2014. Pachetul gândit de actualul guvern are câteva date care îl fac diferit de toate cele anterioare: preia modele de bună practică de la organizații care lucrează deja în zona rurală (Teach for Romania, de exemplu); este concentrat către antreprenoriat în mediul rural; e organizat în jurul educației, ca instrument de ieșire din sărăcie. Cuprinde remarcabil de puține idei despre ajutoare sau asistență în orice formă.

Cele 4 pagini care compun varianta prescurtată au fost postate de premierul Dacian Cioloș însuși, pe contul său de Facebook, înainte de apărea oriunde altundeva (inclusiv pe site-ul guvernului, unde sunt, oricum, aproape imposibil de găsit. Aproape imposibil de găsit sunt în orice altă parte, deci premierul însuși se dovedește a fi cea mai bună sursă).

DE URMĂRIT. Detaliile legate de cele 47 măsuri din pachet apar în această săptămână.


DE LA CE PLECASEM? În loc să rezolve o problemă, legea dării în plată devine o pedeapsă

Probabil că intenția inițială a fost bună: legea dării în plată trebuia să permită oamenilor cu credite pentru casă să dea bunul ipotecat înapoi băncii, dacă nu își mai puteau plăti ratele. Proiectul a trecut de Parlament într-o voioșie, cu unanimitate. Băncile s-au panicat, au reacționat, au protestat. Președintele a returnat Parlamentului legea pentru discuții mai serioase pe zone sensibile, care ar putea da peste cap sistemul bancar. Între timp:

  • După Raiffeisen Bank, Bancpost majorează și ea avansul la creditele pentru case. De la 15% la 33%.
  • BCR calculează că 60% dintre clienți nu vor mai avea acces la un credit pentru casă, din cauza creșterii avansurilor.
  • Parlamentul a amânat deja, de două ori, rediscutarea legii, în așteptarea unor discuții cu bancherii. “Ce ne-a apucat graba asta dintr-o dată?” s-a întrebat guvernatorul Mugur Isărescu.
  • Banca Națională le-a făcut temele parlamentarilor trimițând, vineri, varianta ei de lege a dării în plată.

CONCLUZIE. Nu-i nicio grabă. Cu excepția faptului că această lege încă ne-născută produce deja efecte asupra unor oameni care au de rezolvat problema unor credite pentru case. Chiar dacă momentul și forma și în care va fi adoptată sunt necunoscute, creșterea avansurilor e foarte concretă, o realitate cu care clienții va trebui să se obișnuiască. Să nu ne mire prea tare sondajele care spun că românii nu au încredere în bănci.

SUBIECTE DE CONVERSAȚIE

EINSTEIN AVEA DREPTATE. Detectarea undelor gravitaționale e, probabil, cea mai importantă realizare a științei din ultima sută de ani.

PUȚINTICĂ RĂBDARE. Ministerul Finanțelor a semnat documentul care permite Trezoreriei să accepte plăți electronice cu carduri Mastercard sau Maestro pentru toate dările către statul român.

MECIUL PETROLULUI. Anul trecut, când Arabia Saudită și alte țări OPEC au decis să elimine plafoanele zilnice pentru producția de țiței, au pornit un fel de război împotriva industriei americane de petrol.

KARMA ESTONIANĂ. Karma Ventures, un fond estonian de capital de risc, pune pe masă 40 de milioane de euro pentru investiții.

DACĂ AȘ FI MILIONAR….Blake Micoskye, fondatorul TOMS, s-a trezit într-o dimineață cu 200 de milioane de dolari, după ce și-a vândut jumătate din companie către Bain Capital. Ambiția lui: să își folosească banii pentru a finanța o “armată” de antreprenori care fac lumea mai bună.

PE VREMEA MEA ERA ALTFEL. Câteva statistici care arată că actuala generație tânără e mult mai bună – din anumite puncte de vedere – decât cele anterioare.

ORADEA SMART. Oradea are ambiția de a deveni primul oraș inteligent din România.

SCUMP LA VORBĂ. Celebrități care încasează cecuri cu 5 sau 6 cifre pentru a urca pe o scenă.

MITURI SPULBERATE. “Antreprenorii – sau alții care au avut succes în întreprinderi creative, neconvenționale – au, mai degrabă, intoleranță la risc, ceea ce contrazice imagine generală cum că ar fi niște visători nesăbuiți.”

SMART STUFF

  1. Un Facebook curat. Probabil că sunteți, la fel ca mine, agasați de posturile care conțin știri care sunt nonsens sau spam. De genul “Incredibil, citește aici…” Facebook a anunțat că a introdus un nou buton care permite raportarea acestora ca știri false. Cu cât mai multe identificate, cu atât mai curat feed-ul.
  1. Sfaturile lui Warren Buffet. Nouă lucruri care v-ar putea face mai fericiți. De la legendarul Warren Buffet.
  1. Ce fel de șef vă visați? Angajații preferă fericirea în schimbul unui salariu gras.
  1. Arta deciziilor. Trei strategii pentru a decide mai eficient.

Aceasta este o selecție din MONDAY MEMO, un brief săptămânal de informație de business croit special pentru oameni ocupați. Parcurgem săptămânal sute de articole din presa românească și internațională, sintetizăm informația, punem linkuri și împachetăm totul pentru o lectură de maximum 10 minute.

Dacă vreți să găsiți în Inbox, în fiecare luni dimineață, versiunea integrală a MONDAY MEMO, click aici pentru abonare. 

 

Comments

comments