#55 / Guvernarea în 8 intenții generoase; crash course de marketing global cu buget zero; cele mai mari salarii din România + nu, scrisul nu-i “rocket science”.

GUVERNAREA ÎN OPT INTENȚII GENEROASE. Premierul Cioloș la 4 luni de mandat.

(Da, 4 luni și-un pic, doar; pare mai mult, nu-i așa?). Săptămâna trecută premierul Dacian Cioloș a deschis Growth Forum – un eveniment organizat de Profit.ro și găzduit de Banca Națională a României – cu un discurs lung în care a încercat să explice cum vede el lucrurile. În caz că sunteți curioși ce are în minte cel mai taciturn premier din ultimii 25 de ani, iată o sinteză cu bulleți:

1. DESPRE MOȘTENIREA GUVERNULUI CIOLOȘ: Singurul lucru pe care îl poate lăsa moștenire un guvern cu un mandat de un an, spune Cioloș, e o strategie de dezvoltare, “o gândire”, eliberată de constrângeri ideologice și obligații de partid, după cum urmează:

  • în primul rând trebuie definită o destinație, o viziune comună (valori, idealuri etc.);
  • în al doilea rând, după ce ne-am definit valorile și idealurile, “nu doar să le proclamăm, ci chiar să ni le asumăm”, iar factorii-cheie sunt de două feluri: orizontali, valabili pentru toate domeniile (educație & știință & cercetare + sănătate și infrastructură); verticali, vizând sectoare prioritare, cu potențial, cum at fi IT-ul, agricultura, turismul și energia; plus factorii “de dezvoltare teritorială”– să ieșim din metropole și să echilibrăm în zona mic-urbană sau rurală;
  • în al treilea rând, “cum”-urile: ce măsuri/instrumente concrete ne trebuie pentru toate cele de mai sus; inclusiv cele ale statului (“nu ne propunem o abordare estetică perfectă, un set exhaustiv de măsuri, ci câteva pachete-cheie în care să avem încredere și la care să punem cu toții umărul”).

2. DESPRE COMPANIILE DE STAT: O resursă neexploatată sunt companiile de stat și gestiunea lor eficientă (prin profesionalizarea consiliilor de administrație; s-o terminăm cu sinecurile), pentru care a început “o schimbare consistentă” (“există rezistență, multă rezistență în sistem”);

3. DESPRE BANUL PUBLIC: Suntem în logica în care banul public trebuie musai cheltuit și funcționarul are ca obiectiv să execute bugetul; “să ne amintim de perioada 2005-2006-2007-2008; dacă nu avem o abordare chibzuită […], putem să plătim foarte scump această nechibzuință”;

4. DESPRE ANUL ELECTORAL: E an electoral și sunt “multe proiecte legislative care pun presiune asupra bugetului fără să se și precizeze de unde să luăm acei bani pentru a atinge obiectivele, care pot să fie legitime din punct de vedere social”;

5. DESPRE LEGEA DĂRII ÎN PLATĂ: “Pe fond, guvernul susține rezolvarea cu înțelepciune a cazurilor sociale reale […], dar să evităm ca, prin această lege, să creăm beneficii unor speculatori, o lege care apoi să afecteze încrederea într-un stat care schimbă regulile jocului în mod retroactiv și care riscă să afecteze totodată radical și accesul unor noi generații de tineri la locuințe”;

6. DESPRE MĂRIRILE DE SALARII: “Există o așteptare serioasă în sectorul public și pentru creșteri salariale rapide și lucrăm la […] legea salarizării unitare. Aceste așteptări vin, desigur, ca urmare a unui lung șir de promisiuni anterioare, pe care pot să le înțeleg, dar nu pot să le accept, atunci când ele merg dincolo de rezonabil […]. Avem nevoie de o reechilibrare a salariilor pentru că de multe ori pentru același tip de responsabilitate, un nou intrat în sistem are salariul mai mare decât cineva cu o vechime și cu o experiență de zeci de ani”;

7. DESPRE CONVERGENȚA LA EURO: “Ceea ce trebuie să ne asumăm noi este convergența reală, care să se vadă în capacitatea economiei de a susține pe termen lung această eventuală aderare la zona euro. […] Am tot fost întrebat mereu de ce mai dorim, ca țară, să fim parte a unor proiecte europene care trec prin momente grele […]. Cred că e important să ne menținem aceste ținte nu ca un scop în sine, ci în primul rând pentru a ne dovedi nouă înșine că suntem în măsură să respectăm și să integrăm în modul nostru de dezvoltare anumite criterii care sunt de bun-simț, dincolo de faptul că ele sunt criterii pentru a avea acces la un spațiu european”;

8. DESPRE ROMÂNII DE DINCOLO: “Strategia noastră este nu doar strategia României, dar și strategia românilor care trăiesc acum în afara României. Și cred că, atunci când gândim o dezvoltare a societății românești, nu trebuie doar să ne limităm doar la spațiul geografic”.

ÎN ROMÂNIA [săptămâna exprimată în cifre]

OPTIMISM 65,2% Procentul investitorilor străini din România care se așteaptă la o creștere de business în 2016, conform Consiliului Investitorilor Străini; doar 17,3% se așteaptă la o contracție. Rezultatele detaliate ale sondajului, care includ opinii ale companiilor străine despre povara fiscală și birocrația de la noi comparativ cu alte țări, aiciSPOILER ALERT: cel mai prost stăm la capitolul “transparență”.

PENSII PRIVATE -50,75% Procentul românilor cărora angajatorii nu le virează constant contribuțiile în sistemul de pensii private obligatorii, conform Autorității de Supraveghere Financiară; în traducere, asta înseamnă 3,3 milioane de români care vor primi pensii mai mici decât se așteaptă. Verificați, eventual, dacă faceți parte din această categorie.

BURSĂ -15,3% Scăderea valoarii totale a tranzacțiilor derulate la Bursa de Valori București (BVB) în 2015 față de 2014, până la 12,2 miliarde lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) citate de Agerpres.

TIFF: 7,5 mil. euro Impactul Festivalului de Film Transilvania (TIFF) asupra economiei Clujului, cf. unui studiu al Facultății de Business din cadrul Universității “Babeș-Bolyai”. Cercetarea a durat doi ani, cuprinzând două ediții ale festivalului, și a fost făcută pe un eșantion de 1.000 de persoane. Detalii despre participanți și banii pe care îi cheltuie, aici.

BĂNCI: -1.804 Scăderea numărului de angajați în sistemul bancar românesc în 2015 față de 2014, până la 55.928 (în 2008, băncile din România aveau peste 71.000 de salariați); în 2015 au fost închise 357 agenții bancare. Salariul mediu în bănci este, totuși, de aproape de două ori mai mare decât media pe economie.

CEAUȘESCU 49.450 euro Prețul plătit pentru autoturismul Mercedes al lui Nicolae Ceaușescu la o licitație organizată la Stuttgart; mașina, vândută în 1999 de guvern, avea 4.038 km la bord, a fost recondiționată cu piese furnizate de Mercedes-Benz România și are, acum, 17.500 km la bord. Banii vor fi donați către o fundație din Galați care se îngrijește de copii orfani cu nevoi speciale.

SUBSCRIPȚIA BRÂNCUȘI 11 mil. euro Prețul agreat al sculpturii “Cumințenia pământului” a lui Constantin Brâncuși, aproape jumătate din cel evaluat în trecut de o casă de licitații. Suma a fost negociată de guvern, care vrea să cumpere sculptura, cu proprietarii acesteia – însă executivul va plăti doar 5 mil. euro, pentru restul de 6 milioane urmând a lansa o subscripție publică națională.

BANI STRĂINI 1,3 mld. euro Suma totală cheltuită în România în 2015 de turiștii străini, conform INS; adică cu 28% mai mult decât în 2014.

CRASH COURSE DE “OPPORTUNITY TAKING”. Marketing global în șase pași cu buget zero.

În caz că n-ați fost atenți, săptămâna trecută un rapper amețit a făcut un check-in aiurea – și uite-așa un sătuc transilvănean a ajuns în presa internațională.

  • PASUL 1. Cineva celebru și nu foarte prieten cu ortografia – în cazul de față Snoop Dogg, rapper, 31 mil. albume vândute worldwide – se întâmplă să călătorească în Columbia și să viziteze Bogotá. Postează o poză pe Instagram și dă check-in, dar încurcă niște litere – și le spune celor 13,4 milioane de followeri ai lui că ar fi nu în Bogotá, ci în în Bogata, un sat pașnic, de 2.000 de locuitori, din Mureș.
  • PASUL 2. Distracție mare pe net. 43.200 like-uri, 7.500 comment-uri, catralioane de emoticoane.
  • PASUL 3. Cineva nu la fel de celebru ca Snoop Dogg, dar foarte isteț, cumpără rapid domeniul visitbogata.com, scrie un argument (“Snoop Dogg checked into Bogata, Mureș, by mistake – but you don’t have to! Find out more on why you should visit”), scrie o unique selling propositon (“The Best Place for Chillin’ in Romania”) și pune laolaltă un site cu tot ce trebuie – poze frumoase, indicații rutiere, viteza Internetului (“Maybe not as high as in the capital city of Romania – we’re looking at you, Bernie Sanders -, but we’d say it is pretty good”), istoria locului (în Bogata s-a născut Iuliu Moldovan, un medic român care a sintetizat medicamentul Reticulina M., am aflat cu această ocazie) + o invitație la masă (da, gulaș; normal).
  • PASUL 5. Primarul din Bogata, Laszlo Barta, e intervievat de Associated Press. “It was a mistake but it’s a good advert for us”, zice el. Deocamdată, problema ar fi că în Bogata nu e niciun hotel în care să se cazeze eventualii fani curioși.
  • PASUL 6. Snoop Dogg însuși postează pe contul lui de Facebook un mesaj – shoutout to my romanian fans, tha boss dogg comn thru real soon !!! #visitbogata” (din care s-ar putea deduce că nu-i deloc exclus ca rapperul chiar să dea “real soon” check-in în Bogata).Dacă Snoop Dogg chiar apare, va fi un magnet mai tare, probabil, decât prințul Charles. Faceți pensiuni fuga-fuga, oameni buni.

ÎNTR-UN TWEET [info relevantă, pe ffff scurt]

@ AGENTUL 088. Cel mai detestat document din România, formularul 088, va fi modificat în cel mult o săptămână, a anunțat Gabriel Biriș.

@ APPLE VS. FBI. “Inside Apple CEO Tim Cook’s Fight With The FBI”, text bun în “Time” cu valoarea adăugată a unui interviu exclusiv (chiar exclusiv) cu șeful Apple.

@ LEGEA SUPERMARKETURILOR. Cea cu 51% mărfuri românești, votată deja de senatori, a intrat în pregătiri pentru votul în Camera Deputaților.

@ PLEDOARIE ANTI-BREXIT. “Părăsirea UE va otrăvi Europa și va diviza Occidentul”, scrie în “The Telegraph” fostul premier britanic John Major.

@ CASS. Plata CASS de către persoanele fără venituri devine opțională; dacă au primit decizii de impunere trebuie să ceară desființarea lor.

@ ANTI-FUMAT: Prima zi fără țigări în baruri și restaurante: vânzările, bine mersi.

@ CUM SE VEDE ROMÂNIA DIN UK. O jurnalistă de la “The Guardian” revine la București după 20 de ani și testează stereotipiile britanicilor despre România.

@ MARCĂ PROTEJATĂ. Telemeaua de Ibănești devine al treilea produs românesc protejat în UE, după magiunul de Topoloveni și salamul de Sibiu.

@ BLOGGERUL DIACONU: Fostul șef al ANAF, Gelu Diaconu, și-a făcut site; cere, în prima sa postare, să fie audiat mai repede de DNA.

CELE MAI MARI SALARII. Surprize, surprize.

Din cei 5,5 milioane angajați în România doar 4% au salarii lunare de peste 5.000 lei (adică cca. 13.500 euro anual), iar dintre aceștia nouă au depășit, anul trecut, milionul de euro pe an. News.ro s-a interesat la fisc, iar fiscul a alcătuit recordurile lui 2015 în materie de “venituri de natură salarială”:

LOCUL 1: 3,6 mil. euro / an, veniturile unui om care lucrează în domeniul colectării deșeurilor nepericuloase (dublu față de locul 1 din 2014, când banii au venit din imobiliare).
LOCUL 2: 1,9 mil. euro / an pentru un IT-ist.
LOCUL 3: 1,66 mil. euro / an pentru un consultant.

Alte domenii care au generat venituri salariale de peste 1 mil. euro anual: comerț, finanțe, cultivat struguri etc. Detalii, aici.

DEȘTIUT [#decitit #devăzut #degândit #deîncercat]

# DACĂ AVEȚI KINDLE PRE-2012, ATENȚIUNEPână pe 22 martie e musai să faceți un update critic, altfel Kindle-ul dvs. devine inutilizabil (literalmente). Tot ce trebuie să știți, aici. Grăbiți-vă.

# TOATE STATISTICILE ROMÂNIEI, GRATISÎn caz că v-a scăpat, de luna aceasta Institutul Național de Statistică a hotărât să dea acces gratuit oricui la toate publicațiile sale, care deja pot fi descărcate de pe site în versiune electronică. Lista și link-urile, aici.

# NE ÎNVÂRTIM ÎN ROTIȚA ȘORICELULUI? Boala trăitului în viteză are un nume, scrie “The Atlantic”. Se numește “a-me…”. Nu vă stric plăcerea descoperirii. Aici.

# CUM SĂ-I SPUI UNUI COLEG CĂ TE SCOATE DIN MINȚI. Are Harvard Business Review un fel de rețetă în șase pași. Testați-o. Nu ne dați în judecată dacă nu funcționează.

# INSTALAȚI-VĂ WAZE. E cel mai credincios aliat al șoferului chinuit. Aveți deja? Atunci aflați că de săptămâna trecută aplicația socotește, pe baza informațiilor din trafic, cu cât timp înainte să plecați la întâlniri. Deocamdată funcționalitatea e disponibilă doar pe iOS; urmează și versiunea pentru Android.

[AUTO-PROMO] NU, SCRISUL NU-I “ROCKET SCIENCE”.

A fost fain la primul atelier open de “Tehnici de scriere creativă pentru oameni din business” de pe 17-18 martie (în imaginea de mai sus, fișa “note to self” completată în timpul atelierului de un cursant în ale cărui atribuții nu intră scrisul). Până acum am făcut atelierul, împreună cu Fundația Friends for Friends – partenerul meu întru “good writing” – doar pentru echipe din companii, dar iată că din 2016 îl avem și în format open. Ideea principală: pentru a scrie convingător, esențială nu e inspirația, ci informația de calitate; și nu-ți trebuie musai “talent”, ci doar să știi precis ce vrei să spui și să-ți construiești corect argumentația. În caz că purtați în spinare prejudecata din școală care vă zice că “eu nu pot să scriu bine, că n-am fost niciodată bun(ă) la compunere”, vă aștept la un reverse-engineering pe texte slabe&bune în care o să descoperiți că să scrii bine nu e chiar “rocket science”. Structura atelierului o găsiți aiciUrmătoarea sesiune e programată pentru 14-15 aprilie (dacă vă faceți curaj, noi mai avem câteva locuri; formularul de înscriere, aici). Până la urmă, vorba aia: scopul nu-i să ajungem laureați Nobel, ci doar să ne exprimăm în scris curat, logic și convingător.

Comments

comments