#57 / #PanamaPapers, un subiect despre care vom vorbi la nesfârșit; ce înseamnă securitatea în România post-Bruxelles; protecția datelor personale + ceva despre cei care “ne fac legi și ne pun biruri, ne vorbesc filozofie”.

SUBIECTUL LUNII A EXPLODAT ASEARĂ: #PANAMA_PAPERS, 11,5 mil. documente despre finanțele elitelor globale.

370 de jurnaliști din 75+ țări – printre ei, și jurnaliștii români din echipa RISE PROJECT, condusă de Paul Radu – au cernut 11,5 milioane de documente din ceea ce se anunță a fi una dintre cele mai mari scurgeri de informații financiare care a avut loc vreodată. Da, mai mare decât WikiLeaks. 2,6 terabytes. Edward Snowden spune că e cea mai mare din istorie.

DOCUMENTELE DEZVĂLUIE date despre operațiunile offshore ale unor “lideri mondiali, capete încoronate, corporații internaționale, membri marcanți ai crimei organizate și oameni de afaceri controversați”, scrie RISE PROJECT. O mini-selecție de informații-cheie, disponibilă la ora trimiterii MONDAY MEMO:

  • Scurgerea de informații are drept origine o firmă de avocatură din Panama, Mossack Fonseca, ale cărei documente au ajuns printr-o sursă anonimă la publicația germană Suddeutsche Zeitung, care a decis să lucreze cu International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ). Un Q&A lămuritor găsim pe BBC. Sau, dacă preferați, pe The Guardian.
  • Titlul de proiect, pe site-ul ICIJ, e “THE PANAMA PAPERS: Politicians, Criminals and the Rogue Industry That Hides their Cash”.
  • Pe Suddeutsche Zeitung, titlul e mai scurt și mai aspru: “THE PANAMA PAPERS. The secrets of dirty money”. Vorbitorii de germană pot citi articolele în original aici.
  • Pe lista celor care au lucrat cu Mossack Fonseca pentru ceea ce apar a fi deopotrivă operațiuni legale, pe de o parte, și spălări de bani respectiv evaziune fiscală, de cealaltă, apar 140 de politicieni și funcționari publici din toată lumea; printre ei, premierii Islandei și ai Pakistanului, președintele Ucrainei, regele Arabiei Saudite.
  • O poveste captivantă de 2 mld. $ duce la Vladimir Putin, scrie The Guardian, care are și un scurt video cu titlul “How to hide a billion dollars”.
  • Sportul e parte din poveste. Lionel Messi + un membru al comisiei de etică al FIFA + alți 20 de jucători high profile de la cluburi mari, printre care Barcelona, Manchester United ori Real Madrid se numără printre clienții casei de avocatură.
  • Nume românești în portofoliul Mossack Fonseca? Până acum unul: Frank Timiș, inițiatorul proiectului Roșia Montană.

Investigația de presă e abia a început; sunt totuși 11,5 milioane de documente. Țineți minte numele ăsta, Mossack Fonseca – îl vom tot auzi.

[EXPLAINER] ROMÂNIA POST-BRUXELLES. Înăsprim legile, dar atenție la drepturile noastre.

Teoretic suntem tot pe cod albastru – “nivel precaut” – în sistemul național de alertă teroristă (marcajul e afișat permanent pe site-ul SRI). Practic, însă, nivelul de îngrijorare e în creștere. După Bruxelles – care, după 12 zile, și-a deschis ieri aeroportul – autoritățile române au început să se miște pentru înăsprirea legislației. Cronologic:

22 MARTIE 2016, ATACUL.

  • Au loc atentatele de la Bruxelles; 35 morți și cca. 300 de răniți. Cum s-au petrecut lucrurile, pe puncte, pe BBC.
  • Reality check: inventarul atacurilor teroriste petrecute post-11 septembrie în 10 țări europene arată că în ultimii ani ambițiile, capabilitățile și sofisticarea Statului Islamic au crescut, scrie The Economist.
  • Georgian Pop, președintele comisiei de control SRI, cere SRI să spună de ce legi are nevoie, argumentând că “ne aflăm într-o menghină foarte complicată”, între un vest cu atentate “în cascadă” (Paris, Bruxelles) și un est asemenea (Turcia).

24-25 MARTIE 2016. CUM STĂM CU SECURITATEA CIBERNETICĂ?

  • Prost, se pare. Gestionarea situațiilor de criză în caz de atac ar fi foarte dificilă în România, avertizează la 24 martie Florin Cosmoiu, șeful Centrului Cyberint din SRI. “Trebuie create instituții și proceduri, metode pentru situații de criză” – inclusiv în mediul privat.
  • O zi mai târziu, ministrul Comunicațiilor anunță că va cere discutarea în regim de urgență a proiectului Legii securității cibernetice, lansat spre dezbatere publică în ianuarie. Dacă vreți să-l citiți, aici. O versiune anterioară a legii, votată de Senat în 2014, a fost respinsă de Curtea Constituțională în ianuarie 2015 dintr-o mulțime de motive, inclusiv unele legate de viața privată și de statul de drept.
  • Tot pe 25 martie, procurorul şef al DIICOT anunță redeschiderea Biroului de Terorism, închis acum doi ani (“biroul” înseamnă doi procurori) și spune că “există suspiciuni de finanţare a terorismului în România”.

27 MARTIE 2016: PREMIERUL DESPRE RISCUL DE ATENTATE. 

  • “Nu are rost să ne ascundem după deget, […] riscul există” și în România, spune Dacian Cioloș la PRO TV; “serviciile [de informații] cer mai multe instrumente”, în special în privința cartelelor prepay, care în România se vând fără controlul identității.
  • “Înţeleg că au fost chiar folosite în ultima perioadă cartele prepay din România în pregătirea unor atentate în altă parte în UE”, mai spune Cioloș.

29 MARTIE 2016. SRI DESCHIDE CONVERSAȚIA.

  • Șeful SRI anunță, la bilanțul pe 2015, că anul trecut 336 de persoane “comportând riscuri de profil terorist” au fost împiedicate să intre în România; “în atenţie mai sunt alte 9.000 de persoane care nu au acces pe teritoriul naţional”, a adăugat Eduard Hellvig.
  • Apare o știre potrivit căreia SRI a convins parlamentarii că regimul cartelelor trebuie reglementat;
  • I-a mai convins, se pare, că e nevoie de modificări la legislația privind securitatea cibernetică, regimul juridic al străinilor, funcționarea SRI, legislația privind combaterea terorismului și datele privind pasagerii – toate astea în condițiile în care analizele sale ar arăta “fără echivoc faptul că riscurile de tip terorist sunt în creștere pentru România”.

31 MARTIE 2016. PREȘEDINTELE ANUNȚĂ CONSULTĂRI CU PARTIDELE.

  • “În următoarele săptămâni voi avea consultări cu toate partidele politice privind legislația în domeniul securității”, spune Klaus Iohannis. “Sper să reușim în cel mai scurt timp să începem un proces de modernizare și actualizare a întregii legislații”.
  • Reuters notează că România se alătură, cu aceste mișcări de trupe, Poloniei și Ungariei – care plănuiesc și ele înăsprirea legislației anti-teroriste.

Stay tuned, deci. De aceste legi ne depind și securitatea, și drepturile cetățenești.

PROTECȚIA DATELOR PERSONALE. Ne e din ce în ce mai greu, nu-i așa? Să nu fim totuși neglijenți.

În același registru cu textul anterior, cumva: prea multă securitate te constrânge, prea puțină te face vulnerabil; cum găsești, atunci, punctul de echilibru?

  • Inc. face o trecere în revistă a motivelor pentru care e din ce în ce mai greu să ne protejăm. Ce putem face: să ne alegem inteligent parolele, să avem antivirus, să ne securizăm rețelele.
  • Foarte convenabil, Lifehacker.com a sintetizat pentru noi o listă în 10 puncte de sfaturi practice, aici.
  • Cât despre controlul aplicațiilor care-ți accesează datele, există – bineînțeles – o aplicație, MyPermissions. E free – și pentru Android, și pentru iOS.

ÎNTRE TIMP, thrillerul anului în materie de securitatea datelor – Apple vs. FBI – s-a încheiat abrupt. Într-o bună zi, FBI a anunțat că nu mai are nevoie de asistența Apple – pe care voia s-o oblige să scrie un sistem de operare prin care să fenteze fix protecțiile pe care inginerii săi le meșteriseră (toate astea pentru deblocarea unui anume telefon) – întrucât a reușit, cu ajutorul unei terțe părți, să extragă datele din telefonul cu pricina. Imediat, Apple a cerut FBI să spună cum a spart iPhone-ul; FBI a refuzat. Ne putem aștepta însă de la Apple, în aceste condiții, la măsuri draconice de securitate în favoarea utilizatorilor. Pentru că suntem, cum scrie Wired, abia la începutul așa-numitelor “crypto wars” între companiile de tehnologie și guverne.

ÎN ROMÂNIA [săptămâna exprimată în cifre]

+6% Creșterea încasărilor bugetare în trimestrul I din 2016 față de 2015. Motivele ar fi trei: relaxarea fiscală, creșterea gradului de conformare voluntară și creșterea economică, spune ministrul Finanțelor. La TVA, care a fost redus, avem acum +10% față de planificat, dar 10-15% mai puțin ca valoare absolută.

5 euro / oră Costul mediu orar cu mâna de lucru în România (fără agricultură și administrația publică), de cinci ori mai mic decât media UE este 25 de euro. Cei mai ieftini sunt bulgarii, cu 4,1 euro/oră, iar cei mai scumpi danezii, cu 41,3 euro/oră, conform Eurostat.

+3,8% Creșterea prognozată pentru PIB-ul Bucureștiului în 2016 (adică PIB/locuitor de 22.215 euro), în scădere față de 4,1%, cât era prognoza anterioară, cf. Comisiei Naționale de Prognoză. Per total România, aceeași comisie estimează o creștere de 4,2%.

13,57% Rata creditelor neperformante din economia românească în ianuarie 2016, cf. BNR. Persoane fizice puse pe lista neagră de Biroul de Credit? 713.921. Mult.

3/4 Ponderea subvenției guvernamentale din bugetul anual de 6 mil. euro al Teatrului Național București; România e singura țară sud-est europeană care finanțează teatrele, ceea ce face ca biletul pentru un spectacol TNB să fie de 20-100 lei, față de un preț real de 200 lei.

+23% Creșterea pieței românești de fuziuni și achiziții în 2015; totalul tranzacțiilor: 3,65 mld. dolari, conform EY; o felie importantă – 771 mil $ – a venit din retragerea lui Ion Țiriac din UniCredit Țiriac Bank.

18-22 mil. euro Valoarea estimată a întregii reședințe a familiei Ceaușescu din cartierul bucureștean Primăverii, cf. Regatta Real Estate. Vorbim de 3.000 mp, 80 camere, tablouri, mobilier, piscină, teren de 4.800 mp + grădină de păuni. Proprietarul actual e RA-APPS; în 2014, Guvernul a decis să scoată proprietatea la vânzare din cauza costurilor mari de întreținere. Putem vizita palatul doar în grup de minim 5 persoane, dacă vrem; biletul e 30 lei. De când reședința a fost deschisă publicului, 1.000 de oameni au vizitat-o (reportaj PRO TV, aici).

95 Numărul deceselor rutiere per milion de locuitori în România, dublu față de media UE (51,5). Cauzele? Ușor de dedus. Drumurile.

20 mil. $ Suma pe care Gabriel Resources vrea s-o mai atragă de la investitoripentru a finanța litigiul cu România privind Roșia Montană, după cele 35 mil. $ atrase în 2014 cu același scop; litigiul e pe rolul curții de arbitraj din Washington.

3.400 lei / an Suma medie pe care o firmă din România o cheltuie pe servicii poștale, potrivit ANCOM; la persoanele fizice, media e de 87 lei/an. Dacă vreți detalii, studiul e aici.

CÂND NU E LEGEA LEGE? Când o poți modifica după propriile nevoi.

Unii sunt mai egali ca alții: mai nou, Fiscul român nu mai are dreptul să execute silit conturile de campanie electorală ale partidelor. Avem un amendament proaspăt la Legea finanțării partidelor, votat într-o singură lună în unanimitate și de senatori, și de deputați – și trimis fuga-fuga președintelui spre promulgare, că doar pe 5 mai începe campania electorală.

  • Ce spune președintele PSD? Că e normal să fie așa, pentru că “există riscul real ca o companie, care poate să fie apropiată de un partid şi care o datorie, chiar simbolică, de recuperat de la un alt partid, să blocheze conturile partidului respectiv şi acel partid să nu intre în alegeri”. Posibilitatea ca partidele să-și plătească datoriile Liviu Dragnea o exclude; de ce oare?
  • Pentru că datoriile partidelor nu sunt câtuși de puțin “simbolice”. Potrivit Ministerului Finanţelor, scrie România Liberă, PSD are datorii istorice de peste 25 mil. lei, iar PNL cam la fel (din care 10 mil. moștenite de la fostul PDL). Totalul datoriilor partidelor către furnizori? 54 milioane lei.
  • Monica Macovei a cerut vineri președintelui, printr-o scrisoare, să nu promulge legea. “Niciun cetățean român nu este iertat de datoriile la bancă, la serviciile de utilități publice sau către privați, ci trebuie să le plătească. De ce partidele cu datorii nu trebuie să și le plătească?”. Chiar, de ce?

BONUS. Apropo de integritatea legilor și a parlamentarilor care le votează: abia de-a intrat în vigoare legea anti-fumat că senatorii au și făcut o listă de modificări – vor, printre altele, să schimbe definiția spațiului public închis și să permită fumatul la locul de muncă în camere special amenajate.

ÎNTR-UN TWEET [info relevantă, pe ffff scurt]

@ POVARA SUCCESULUI. Automobilul electric pătrunde (mai) în mainstream, profețește Fast Company: noul model Tesla, care va fi lansat în 2017, va costa 35.000 de dolari. În primele 36 de ore, comenzi de 10 mld. $.

@ PLĂȚI ONLINE CĂTRE FISC. Se poate, cică, și în România; prin ghișeul.ro, unde deja putem plăti taxele locale. Mai durează un pic, promite noul șef al ANAF. Așteptăm, așteptăm.

@ CUVÂNTUL CU “B”. Bank of America a cerut angajaților să nu folosească cuvântul “Brexit” în discuțiile cu clienții, scrie Financial Times.

@ CUMINȚENIA. Statul cere publicitarilor să sprijine pro bono campania de colectare a 6 mil. euro pentru răscumpărarea “Cumințeniei Pământului” a lui Brâncuși. Donațiile se deduc din impozit.

@ O COMUNĂ CUM NU-I ALTA. Se numește Ciugud și e în Alba. Are wifi, piste de biciclete iar locuitorii îi transmit primarului ce vor să într-un chestionar anual. Povestea, în pressone.ro.

@ HOW TO HACK AN ELECTION. Confesiunile unui expert IT care a distorsionat alegerile din 10 țări latino-americane, un superstory de pe coperta Bloomberg Businessweek.

@ BANI UE ONLINE. A fost lansată la apă aplicația MySMIS, prin care putem depune online proiecte europene.

@ BANI PENTRU IMM-URI. 100 milioane de euro, doar pentru România. Până în 2020. Detalii, aici.

@ INDUSTRIA LOCALĂ DE FANTASME. Cum se face în România traficul media, inclusiv cel al publicațiilor quality: cu sirene, extratereștri, daci, masonerie, conspirații etc. Monitorizare Zelist, triste concluzii.

MILIARDELE LIPSĂ. Cât ne costă salariile mărite ale bugetarilor. 

Guvernului nu-i ies calculele. A primit în brațe, moștenire de la guvernul Ponta, majorarea de 10% a salariilor bugetarilor și, de câteva luni încoace, premierul Dacian Cioloș respinge variantă după variantă de lucru:

  • în prima variantă, plusul de 10% adăugat generos de cabinetul Ponta aducea un plus de 36,3 mld. lei/an (8,06 mld. euro);
  • în a doua variantă, suplimentarea scăzuse la 31,9 mld. lei;
  • în a treia variantă, suplimentarea costurilor cu salariile angajaților a ajuns la 20,4 mld. lei (adică 4,5 mld. euro); Cioloș a respins-o și pe aceasta.

POATE CĂ VĂ MAI AMINTIȚI: În noiembrie – cu un guvern demisionar și unul în curs de facere – parlamentarii au votat în mare viteză majorarea de 10%, anunțând în același timp că așteaptă “un studiu de impact ulterior”. Da, ulterior.

Săptămâna trecută, după ce și a treia variantă a picat, a apărut informația că s-ar prefigura o schimbare de perspectivă – și că acum guvernul s-ar gândi la promovarea unei legi privind eliminarea/corectarea discrepanțelor de salarizare în locul unei majorări unitare (“în sistemul bugetar s-a ajuns ca persone cu vechime considerabilă să câștige mai puțin decât debutanții pe aceleași funcții sau ca pesoane cu studii superioare să fie plătite la același nivel cu persoane cu studii medii”, spunea la un moment dat purtătorul de cuvânt al Guvernului).

DE CE NE-AR PĂSA? Pentru că ce se adaugă la salariile bugetarilor se taie din altă parte; plus că, dacă Guvernului nu-i ies calculele, se duce pe apa sâmbetei deficitul prognozat; depășim pragul EU de 3%; intrăm iar în procedură de deficit excesiv – din care abia am ieșit din ea în 2013. Nu moare nimeni din asta, e adevărat, dar nici bine nu e.

FILONUL DE CURIOZITATE. Când ați întrebat ultima oară “de ce facem noi lucrurile așa?”

Corporațiile sunt cele care uită, de obicei, să-și pună întrebările simple și sfârșesc prin a se legăna, confortabil, în rutina lui “așa se face la noi”; dar și antreprenorii mai cad victimă acestui mindset. Harvard Business Review pornește cu exemplele a două organizații mari: un retailer în dificultate, Target, și o corporație bine mersi, Coca Cola, și listează trei antidoturi:

  • construiți un ecosistem interogativ, în care oamenii din echipă pleacă pe teren cu scopul de a pune sub semnul întrebării premisele clasice și de a vedea “nevăzutul”;
  • cultivați curiozitatea, curajul de a explora idei proaspete, apărute la intersecția dintre domenii ori prin interacțiuni cu diverși oameni; se vor dovedi – fără greș – izvor de “reinventare”;
  • dărâmați status quo-ul, reconstruiți de la zero: e riscant, dar de cele mai multe ori scapi de frică atunci când, având un câmp deschis de experimentare în față, chiar te apuci de lucru.

DEȘTIUT [#decitit #devăzut #degândit #deîncercat]

# BUFFETT LIVE ONLINE. Legendarul speech pe care Warren Buffett îl susține de 50 de ani încoace în fața investitorilor va fi transmis la 30 aprilie live, în premieră, pe Yahoo Finance. Notați la calendar, e mai ceva ca un concert gratuit al Rolling Stones. Plus: o listă de 18 cărți pe care Warren Buffett crede că ar trebui să le citiți cât mai degrabă.

# CUM S-AU SCUTURAT TRANDAFIRII. Overview marca The Economist cu evoluția partidelor social-democrate din ’86 încoace, ca să știm în ce Europă trăim. În 2016 pe continent au mai rămas doar trei țări “roșii”, cu peste 40% parlamentari de stânga: Slovenia, Estonia și România.

# MITURI DESPRE ȘEDINȚE. Știți regulile, nu? Unele dintre ele sunt mituri, crede “Entrepreneur”. De pildă regula aceea care spune că șeful trebuie să conducă întotdeauna ședința. Ori că făcutul agendei e treabă de secretară. Dați un ochi pe listă, s-ar putea să găsiți idei utile.

# SUNTEȚI CUMVA “PRODUCTIVITY JUNKIE”? Iată top 10 podcast-uri pe această temă în 2016, o listă compilată de revista Inc.

# ÎN CAZ CĂ AVEȚI TIMIDITĂȚI LEGATE DE SCRIS și nu reușiți să scăpați de ele, vă aștept la Creative Writing Studio, care are loc pe 14-15 aprilie în str. Brezoianu nr. 4, la sediul Fundației Friends for Friends. Un atelier practic pe care l-am croit special pentru oameni din companii. Mai avem câteva locuri, curaj. Detalii, aici.

Comments

comments