#59 / Ce mai zice lumea despre noi; vot cu aplauze la legea dării în plată; ce e “the social CEO” + cel mai frumos text despre tenis pe care netul l-a primit spre păstrare în ultimul an.

 

CE MAI ZICE LUMEA DESPRE NOI. Bune & rele.

Începem cu FMI, care și-a revizuit estimările:

CU PLUS PENTRU ROMÂNIA: de la 3,9%, cât previziona în octombrie creșterea PIB-ului în 2016, la 4,2%, cf. celui mai proaspăt World Economic Outlook (dintre europeni numai irlandezii ne vor depăși, cu 5%, anul acesta); FMI mai prevede și că în 2017 vom încetini la 3,6% – dar tot fruntași vom rămâne, la egalitate cu Irlanda, Letonia și Polonia.

CU MINUS PENTRU ECONOMIA MONDIALĂ: avansul prognozat în ianuarie, de 3,4% pentru 2016, a fost revizuit la 3,2%; altfel, FMI e îngrijorat de perspectiva Brexitului, care “a creat deja incertitudini pentru investitori”.

  • “Financial Times” ne laudă, zice că suntem “pe drumul cel bun”; argumentează cu două cifre-cheie din 2015: plusul de 3,7% la PIB din cei 1.250 de oficiali puși sub acuzare într-un singur an.
  • Raportul Departamentului de Stat al SUA pentru România nu are mari noutăți; aceleași critici ca întotdeauna – rele tratamente aplicate deținuților și romilor, discriminare și altele la fel de grave; de citit totuși secțiunea 7, privind drepturile angajaților și condițiile de muncă.
  • În materie de presă, însă, stăm din ce în ce mai rău, cf. Media Pluralism Monitor. La subindicatorul “profesia, standardele și protecția jurnalismului” am atins și depășit “high risk treshold”. Nu că nu s-ar vedea cu ochiul liber. 

PANAMA, STATUS UPDATE. Ce s-a mai întâmplat, cum arată România la bilanț.

Din cele 2,6 terabytes de documente – cea mai mare scurgere de date financiare din istorie – s-au mai cernut niște informații. Consecințe: a demisionat ministrul spaniol al industriei; premierul Pakistanului, a cărui avere e și ea legată de Panama, a părăsit țara; au apărut ceva conexiuni între Panama și familia Clinton; iar câțiva oficiali chinezi nu se simt nici ei prea bine. Altele:

GLOBAL:

  • raport amuțitor de la Oxfam America: pe scurt, top 50 corporații americane – de la Alphabet (Google, adică) la Walmart, you name it – au acumulat din 2008 încoace 1,4 trilioane $ în paradisuri fiscale, schemă perfect legală care a costat statul american, anual, 100+ mld. dolari în taxe neîncasate; problema pare a fi că aceleași companii care evitau plata taxelor către bugetul public au fost sprijinite din bani publici, în perioada dată, cu 11 trilioane $ – fonduri federale, garanții pentru împrumuturi, “bailout assistance”;
  • apel al fiscului american către națiune: “Come clean now, before we read the Panama Papers”;
  • cele mai mari cinci economii UE au decis să facă schimb de informații privind companiile înregistrate în paradisuri fiscale și au cerut G20 să se alăture;
  • tot vorbim noi de Panama, dar să nu uităm de celelalte paradisuri; o listă bună a publicat World Economic Forum.

LOCAL:

  • un organism de-al nostru cu un acronim de nepronunțat, ONPCSB (adică Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor) a identificat 286 români, “persoane fizice”, în relație (încasări + transferuri) cu Panama: “au intrat 21,7 mil. euro și au ieșit 50,5 mil. euro”; niște mărunțiș, să fim serioși;
  • același ONPCSB a luat la control, săptămâna trecută, toate casele de avocatură din București și “a amendat mai mulți avocați pentru că nu au divulgat autorităților date despre anumiți clienți”; detalii (cine, ce, cum, când, unde și de ce) n-avem deocamdată;
  • între timp, RISE PROJECT ne povestește că al doilea zăcământ aurifer din România după Roșia Montană, cel de la Rovina, Hunedoara, care a căpătat anul trecut licență de exploatare (estimat: 180 tone de aur și 400.000 tone de cupru), e un business înregistrat de un om de afaceri elvețian taman prin avocații panamezi de la Mossack Fonseca; de urmărit.

ALTELE: În caz că vă interesează, The Guardian spune povestea investigației și a jurnaliștilor care au fost parte din ea aici. Dar dincolo de jurnalism, ceva e deja clar: că lumea paradisurilor fiscale nu va mai fi niciodată, după Panama Papers, aceeași. Se simte deja schimbarea în aer; The Economist explică de ce.

ROMÂNIA ÎN CIFRE 

340 mil. euro Contribuția traficului de droguri și a prostituției la PIB-ul României, cf. Institutului Național de Statistică, care a furnizat datele la cererea news.ro. Adică 0,21% din PIB. La britanici ponderea e de 0,7% din PIB.

cca. 142.000 Numărul companiilor românești care au făcut profit în 2015, din totalul de 223.659 plătitori de profit înregistrați cf. profit.ro.

-3% Rata anuală a inflației în martie 2016, record istoric românesc post-’89; prima lună de inflație negativă a fost iunie 2015. BNR a explicat încă din august ce și cum. Suntem în deflație? Isărescu zicea anul trecut că nu, că “deflația e o stare de spirit” pe care n-o vede “instalată în mintea românilor”. Ce e deflația? Un coșmar. Un explainer foarte bun aici: Why Is Deflation Bad For The Economy?.

469.189 Numărul românilor cu cel puțin un credit imobiliar, cf. ZF; gradul de îndatorare la ipotecare e ridicat (42%), mult mai mare decât la creditele de consum (33%), ceea ce “poate genera o serie de probleme”, crede BNR.

89,63 mld. euro Datoria externă a României în februarie, în scădere față de finalul lui 2015, când era 90,03 mld. euro. Din total, 31,87 mld. euro sunt datorie publică.

15.000 euro Suma pe care statul român trebuie s-o plătească fiecăreia dintre cele 45 de familii care au pierdut pe cineva la Revoluție și au depus plângere la CEDO. În februarie, alte 17 familii au primit același verdict.

+3,9% Creșterea consumului anual de petrol în România în 2015, până la 11,2 mil. tone, cf. datelor oficiale. 66% din acest petrol e din import.

50%+ Procentul comunelor românești care nu-și pot acoperi cheltuielile operaționale din venituri proprii, spune premierul Cioloș.

cca. 2 mld. euro Valoarea estimată a celei mai mari clădiri din România, Casa Poporului, și a terenului de sub ea. Au întabulat-o, în sfârșit, și au făcut recepția – după îndelungi procese cu moștenitorii arhitectei Anca Petrescu.

S-A VOTAT LEGEA DĂRII ÎN PLATĂ. Cu aplauze.

Așa spune profit.ro – că s-a aplaudat la votul celei mai controversate legi din ultimele luni (președintele a întors-o de la promulgare, guvernul a cerut modificări, BNR a tras alarma, bancherii au amenințat cu instanța, analiștii au estimat pagubele – iar Comisia Europeană a trimis, în preziua votului, o scrisoare îngrijorată).

ÎN FINAL, ASTA ESTE: Cine nu-și poate plăti ipoteca poate preda oricând locuința băncii, care e obligată s-o primească și să stingă datoriile omului chiar dacă valoarea actuală a casei e mai mică decât a creditului; povestea se aplică retroactiv, ceea ce e plasează legea undeva, spun criticii, între stupefiantă sfidare și crasă iresponsabilitate. Există un plafon de 250.000 euro; creditele pentru Prima Casă au fost, la insistențele guvernului, excluse.

CARE-I IMPACTUL: Rostul declarat al legii, inițiată de Daniel Zamfir (PSD), ar fi unul social: să-i scape din menghină pe cei împovărați de ipotecă. Guvernul se îndoiește (legea “nu are un caracter social atât de pronunțat pe cât și-a dorit guvernul”); bancherii avertizează că legiuitorul intervine – retroactiv – într-un contract comercial, iar BNR crede că nota de plată – pagubele băncilor, scumpirile de credite – se transferă la generațiile viitoare. Sunt 97.500 de ipoteci, spune BNR, pentru care valoarea casei e mai mică decât valoarea creditului; asta înseamnă, per total sistem bancar, 2,8 mld. de euro credite pasibile de dat în plată.

CE URMEAZĂ: Cum președintele nu mai poate retrimite a doua oară legea în parlament, doar Curtea Constituțională o mai poate bloca – la solicitarea a trei instituții ale statului. O să avem sequel la această știre; garantat.

ÎNTR-UN TWEET

@ FORMULARUL 088 Pentru cel mai detestat formular din România, șeful ANAF ne-a promis marțea trecută o versiune coafată “în maximum două săptămâni”. Adică în Săptămâna Patimilor.

@ RUSIA & CHINA ÎN T1 Rusia, prost: -1,8% la PIB (Deutsche Welle socotește că Rusia a cam rămas fără bani). China, slăbuț și ea: cea mai mică creștere din 2009 încoace.

@ ANTI-SĂRĂCIE Avem coaliție anti-sărăcie pentru cele 40,2 procente din populația țării în situație de risc (suntem pe locul 1 în UE la acest capitol).

@ PENSII PRIVATE Avem primele randamente negative, scrie economica.net; trei fonduri, deocamdată – cele administrate de Generali, BRD și Metropolitan Life.

@ LISTARE DE TOAMNĂ/IARNĂ RCS&RDS se pregătește să iasă pe bursă cu 25% din acțiuni; da, pe bursa noastră, cf. mirsanu.ro.

@ CU DECALAJ Legea insolvenței persoanelor fizice intră în vigoare la 31 mai, nu la 31 decembrie, cum prevede ordonanța.

@ DRUMURI PUBLICE A fost votată, în fine, “legea care l-ar fi putut salva pe polițistul Gigină” – un proiect din 2013.

@ TAXA AUTO Poate ați plătit taxă auto în perioada 2007-2013; o puteți recupera în plăți eșalonate până în 2020. Detalii aici.

SALARIILE BUGETARILOR. La loc comanda.

Am început săptămâna cu lista salariilor mărite prin ordonanță, am sfârșit-o cu un “da capo al fine” și cu o demisie – cea a ministrului Muncii, Ana Costea (gest de notat, totuși; rar vezi ministru demisionând pe motiv de disensiuni profesionale). Între momentul listei și momentul demisiei s-au întâmplat niște discuții cu sindicatele, foarte supărate că n-au fost consultate și că legea nu-și atinge de fapt scopul – motiv pentru care guvernul a retras ordonanța și a admis public, prin vicepremierul Vasile Dîncu, că a greșit.

CE SE ÎNTÂMPLĂ? Păi ce să se întâmple? Ceea ce era previzibil: pentru mărirea de 10% a tuturor salariilor bugetarilor, propusă pe ultima sută de metri de cabinentul Ponta și trecută exuberant prin Parlament, cu specificația “așteptăm un studiu de impact”, e nevoie de bani.

CÂȚI BANI? Mulți; miliarde și miliarde de euro. Trei variante ale legii ajunse la presă, respinse toate de Cioloș din februarie încoace, aduceau bugetului plusuri anuale variind între 20,4 și 36,3 mld. lei (au fost “cel puțin zece variante ale legii”, a spus ministrul Ana Costea în comunicatul prin care și-a explicitat demisia). Ce impact bugetar avea formula adoptată prin ordonanță, retrasă ulterior? 500 mil. lei brut în 2016 și 2 mld. lei în 2017 (“avem acești bani”, ne asigura ministrul Finanțelor). Socotiți voi de ce s-a lăsat cu scandal.

AȘADAR, Guvernul n-are decât două variante, de vreme ce aritmetica nu se arată dispusă să negocieze: ori îi mulțumește pe bugetarii care-și așteaptă măririle și dă peste cap grav bugetul, ori o scaldă până vine viitorul guvern. Promisiunea lui Cioloș e că o va scoate singur la capăt.

“THE SOCIAL CEO”. Șefii de companii din România și netul.  

O cercetare online făcută de EY România arată că 47% dintre respondenţi cred că profilul “social” al unui CEO depinde de ceea ce postează el însuși pe rețelele sociale. Sunt însă șefii de companii românești prezenți online? Cercetarea EY dă niște procente relativ bune: 67% dintre CEO au cont pe LinkedIn și 61% pe Facebook (Twitter, cu 16%, e neglijabil).

DAR: 44% dintre cei chestionați spun că șeful companiei la care lucrează postează rar – o dată la câteva luni. Detalii, aici.

PLUS: Cât de “sociali” sunt șefii de companii din Top Fortune 500, aici. Dincolo de cifre, un articol bun din Fast Company, care începe minunat: “These days, it’s a rarity to find someone who’s not on Facebook – unless that someone happens to be a Fortune 500 CEO”. De citit.

“THE PERFECT GAME”. Un text minunat despre tenis.

Numele-i vine de la franțuzescul “Tenez!”; doi dintre regii timpurii ai Franței au murit jucându-l. Iar “New Yorker” publică, acum, un articol în care împletește istoria cu literatura și cu storytelling-ul. Nu e de business, dar s-ar putea să vă placă. Mai ales reflecțiile despre tenis pe care David Foster Wallace – unul dintre cei mai respectați scriitori ai generației sale, care a făcut tenis de performanță în adolescență – le face în scurtul video de la finalul textului.

#DEȘTIUT #DECITIT #DEVĂZUT #DEÎNCERCAT

CĂUTAȚI LAPTOP? În caz că sunteți parte din tribul Microsoft și vreți să vă schimbați computerul, iată cele mai bune laptop-uri pentru Windows 10, cf. Time.

EXPERIMENT JURNALISTIC BIG TIME Un jurnalist român, Liviu Avram (Adevărul), a reușit ceea ce nimeni n-a reușit: să pună alegerea primarilor dintr-un singur tur în discuția Curții Constituționale. Avram își povestește aici experimentul folosind inițialele A.A.L.; dar admite, într-o declarație pentru Hotnews, că el e cel care a făcut sesizarea (admisă, în final, de Tribunalul București).

SFÂRȘIT DE EPOCĂ Yahoo! e de vânzare, se vinde bucată cu bucată. Cine sunt cumpărătorii? New York Times face o primă listă.

PROBLEME PE RINGUL DE DANS? E OK; aveți doar un deficit senzorial, “beat deafness”, similar cu daltonismul și afonia (există un studiu, bineînțeles).

DOUĂ EVENIMENTE “MADE IN ROMANIA”. În ordine cronologică: ICEEfest, fondat de Dragoș Stanca de la ThinkDigital – cel mai mare eveniment al industriei digitale din regiune, 9-10 iunie; casa de bilete s-a deschis deja. Și The Power of Storytelling, cea mai de substanță conferință de storytelling din regiune – fondată de Cristian Lupșa de la DoR; save the date, deocamdată: 14-15 octombrie.

SUFERIȚI DE SINDROMUL IMPOSTORULUI? Faceți testul. Notă: a avea “sindromul impostorului” nu înseamnă a fi impostor. Înseamnă doar a trăi cu impresia că tot ceea ce ai realizat e construit pe fraudă – și că într-o zi toată lumea se va prinde.

ÎNCĂ UNA CU TIMPUL Se ocupă Google, cică: în caz că folosiți Google Calendar, își asumă softul sarcina de a vă depista timpul liber și de a-l umple cu tot felul de chestii bune, dar pe care le tot amânați. “E un tool care menit să te ajute împotriva voinței tale”, spune Dan Ariely, care a lucrat și el în proiect – poate-l știți din cărțile de la Publica și de pe TED.com. Nu mai e deci despre human vs. human, ci despre human vs. robot – să vedem cine câștigă de data asta.

Comments

comments