#63 / România, Anno Domini 2016; statul repetent la disciplina “sănătate”; omul care a venit de hac email-ului + gândirea de tip “cutie neagră”.

ANNO DOMINI 2016. Economic, avem cea mai mare creștere din UE. Militar, suntem mai protejați decât am fost vreodată în istorie.

Moment benign – greu de degustat, e drept, în zarva prezentului continuu – pentru generația care s-a maturizat în preajma lui ’89; cea care s-a dezumflat auzind că Ion Iliescu a sunat la 22 decembrie mai întâi la est, direct la Ambasada URSS, “să le spunem cine suntem și ce vrem”; generația care-a stat la coadă pentru vize de intrare “de vest”, spre Franța ori Italia ori Germania; cea care și-a reportat, din scrutin în scrutin, visul de mântuire prin NATO și UE. [Nota bene: sunt țări cu care avem graniță – Serbia, Moldova, Ucraina – care încă mai visează visul nostru]. Stăm bine, așadar? Stăm mai puțin bine decât puteam, bineînțeles; dar, per ansamblu, stăm mai bine decât am stat vreodată – și în UE, și în NATO.

  • Suntem campioni pe UE la creștere economică. Micul nostru record vine dintr-un +4,3% la PIB în primul trimestru al anului, INS – cea mai mare creștere din Uniune (bilanțul indicatorilor României de după intrarea în UE, cu bune și cu rele, aici). Avem, însă, și motive de preocupare/îngrijorare: creșterea vine din importuri mai mult decât din piața internă, iar industria a scăzut cu 1,7% față de 2014 – cel mai prost rezultat trimestrial înregistrat din 2009 încoace (iar 2009 a fost un an de criză cruntă, dacă vă amintiți). Investițiile străine sunt, și ele, cu 12% mai mici ca în T1 din 2015 (avem, totuși, recomandări bune pentru investitori de la agențiile de rating). Riscuri? Păi cel mai mare risc, pentru 2017, e creșterea deficitului bugetar peste pragul de 3%, din motive electorale și/sau externe, avertizează experții – ceea ce ne-ar duce în așa-numita “procedură de deficit excesiv” (care se lasă de obicei fie cu creșteri de taxe, fie cu reduceri de cheltuieli). Perspective pentru 2017? Așa-și-așa: “FMI anunță sfârșitul petrecerii în România”, titrează ZF. Dar și FMI mai calculează greșit câteodată, nu-i așa?
  • Dpdv militar, suntem mai securizați ca niciodată. Într-o comună cu nume simpatic din județul Olt – Deveselu – a fost inaugurată săptămâna trecută, în prezența secretarului general NATO, baza militară care găzduiește scutul american antirachtetă – care înseamnă mai mult, pentru securitatea României, decât orice proiect militar post-’89. Dacă trecem peste sfada politică (fostul premier Victor Ponta, de pildă, l-a acuzat pe Facebook pe actualul premier Dacian Cioloș că n-a invitat la ceremonie oamenii cu merite în construcția proiectului; premierul Cioloș a replicat, tot pe Facebook, că nu el a fost gazda, ci americanii), momentul e cu adevărat remarcabil: baza Deveselu, construită la începutul anilor ’50 cu sprijin sovietic, devine simbol al ieșirii neechivoce a României din sfera de influență a Rusiei. Un reportaj de la inaugurarea bazei a făcut Business Cover. Semnificația momentului a explicat-o, pe hotnews.ro, Cristian Pantazi. Pe scurt, americanii așteptați de bunicii noștri au venit, în sfârșit, cu arme și bagaje. What took you so long, guys?

ÎN TIMPUL ĂSTA, AVEM UN STAT REPETENT LA DISCIPLINA SĂNĂTATE PUBLICĂ. Criza dezinfectanților. Cum a fost posibil?

Investigația jurnalistică a Gazetei Sporturilor (GSP) a continuat în ritm de un articol pe zi; o stare de consternare a umplut țara, pe măsură ce-am înțeles cu toții, în trei săptămâni de la primul articol, că cei 3,8 mil. de oameni plătitori de CAS care se internează anual în spitalele românești intră de fapt, fără să știe, într-o ruletă rusească a cărei miză e viața lor: să ieși din spital mai bolnav decât ai intrat nu-i excepție, e aproape-regulă. Bacterii colcăind sub rigips-ul drăguțelor renovări, dezinfectanți plătiți din bani publici, dar diluați de zeci și sute de ori, antibiotice neputincioase, care întăresc agenții patogeni în loc să-i ucidă, medici care-și pun două rânduri de mănuși, neglijență, licitații suspecte, “omerta”. Și, mult mai grav, concluzia amară că plătim din banii noștri un stat inert, iresponsabil, care în loc să curețe puroiul din sistem joacă rol de complice – și moral, și tehnic – la îmbolnăvirea și uneori chiar la moartea propriilor cetățeni.

  • la ora redactării acestui brief, o căutare pe Google după Hexi Pharma întoarce 513.000 rezultate. Rezultatele căutării sunt ilustrarea a ceea ce se numește “high impact journalism” – acum trei săptămâni, nimeni nu auzise de Hexi Pharma;
  • dar nu mai e demult vorba doar despre Hexi Pharma – o companie care, în trei săptămâni de la primul articol și de la publicarea buletinelor independente de analiză a sucombat literalmente;
  • e vorba acum despre “Dumnezeii din Sănătate, feudalii sistemului”, cum îi numesc Cristian Pantazi și Vlad Mixich de la hotnews.ro – de cei care controlează achizițiile pentru spitale, sunt șefi de clinici, coordonatori de doctorate, au practică privată, funcții în universități și demnități publice. Revelatoare radiografia macro făcută de cei doi sistemului sanitar – citiți-o aici;
  • SRI știa de dezinfectantele diluate, motivul nr. 1 pentru care avem cele mai rezistente bacterii la antibiotice din Europa. A spus-o în premieră GSP, a confirmat-o apoi premierul Cioloș;
  • bilanț de front: spitalele, inclusiv cele bulgărești, au retras produsele Hexi Pharma, iar fabrica s-a închis definitiv; câțiva angajați ai companiei sunt interogați de Parchetul General pentru infracțiuni precum “zădărnicirea combaterii bolilor” și “falsificarea şi substituirea de alimente sau alte produse” (da, există așa ceva în Codul Penal). Ministrul Sănătății, acuzat de GSP că a încercat să minimalizeze gravitatea situației, a demisionat, în vreme ce noul ministru – al 28-lea din 1989 încoace – a încercat să-și lămurească intențiile printr-o scrisoare publicată pe contributors.ro; premierul Cioloș a luat problema în mâini și și-a trimis corpul de control la treabă, ba chiar a participat el însuși la unul dintre controale; un medic pediatru a declarat într-un interviu on-the-record că nu e doar despre dezinfectanți, ci și despre unele medicamentele generice care, după opinia sa, n-au niciun efect, sunt “placebo” pur și simplu – afirmație care i-a iritat pe unii producători de medicamente: Antibiotice SA a amenințat că-l va da în judecată pe medic, după care s-a răzgândit.
  • în final, statul reacționează cumva: Iohannis și Cioloș convin să schimbe legislația achizițiilor pentru spitale și să impună noi norme de control pentru dezinfectanți.

CONCLUZIA. Înainte să fie curat, va fi murdar de tot – cu feude de apărat, cu acuzații publice, cu lupte de gherilă, cu victime colaterale, cu scrâșnete, cu ori-la-bal-ori-la-spital.

OMUL CARE A VENIT DE HAC EMAIL-ULUI. “Nu erau destule minute într-o zi să răspund la toate mesajele”.

Tom Patterson, CEO al unei companii americane, povestește pentru Inc.com că a fost o vreme în care numărul de mesaje pe care le primea a crescut de la 150/zi la 300-400 pe zi, pe măsură ce businessul lui se dezvolta. A rezolvat problema cu o tactică riscantă, dar care – spune el – a dat rezultate. Povestea, aici.

ROMÂNIA ÎN CIFRE

4,3 mil. Numărul conexiunilor de internet fix din România în 2015, în creștere cu 6,1% față de 2014. Cu asta, Internetul a depășit oficial telefonia fixă, rămasă la un total de 4,27 mil. linii, cf. ANCOM. Cum stăm cu Internetul în mediul rural? 1,17 mil. conexiuni din totalul de 4,3 milioane. Slab, adică.

7485 Numărul la care puteți plăti prin SMS transportul cu autobuzul 783 de la Otopeni în București și invers (plus cel pe linia 780, între Otopeni și Gara de Nord și invers); asta în caz că vi s-a acrit de taximetriștii-pirat cu 3,5 lei/km și sunteți OK cu ideea de-a ajunge în oraș – sau la Otopeni – cu autobuzul, ca și cum ați ateriza în Amsterdam sau în Bruxelles. Prețul RATB e 3,99 lei pentru ambele autobuze – și, pentru a plăti, trebuie să trimiteți la 7584 un SMS cu textul E783 sau E780, în funcție de linie.

-7,39% Procentul cu care s-au ieftinit alimentele în aprilie 2016 comparativ cu aprilie 2015, cf. INS. Cauza e reducerea TVA de la 24% la 20%, care s-a transferat în proporție de 80% în prețuri în cazul alimentelor, explică guvernatorul BNR.

77,11 md. lei Restanțele contribuabililor mici și a instituțiilor publice la buget la data de 31 martie 2016; 81% din sumă – adică 62,46 mld. lei, adică 13,88 mld. euro – sunt bani nerecuperabili, spune ANAF.

89 mld. euro Datoria externă a României la sf. lui martie, în scădere de la 1,02 mld. la finalul lui 2015.

+54,1% Creșterea importurilor de lapte în T1 2016. De ce așa mult? Ce s-o fi întâmplat? Agerpres preia cifrele INS, dar de explicat nu explică.

250 km/h Viteza maximă care ar justifica costurile de introducere a unor trenuri de mare viteză în România, cf. ministrului Transporturilor. Se poate, măcar teoretic? Nu prea. Pentru că “noi avem Carpații, care vin și rup, practic, țara în mai multe bucăți și asta înseamnă o reducere de viteză”, plus că “suntem o țară densă”, cu multe stații. Ne resemnăm cu 160 km/h, astfel încât să facem 7 ore în loc de 11,5 ore între București și Curtici când va fi gata noul coridor. Sau, și mai simplu, ne resemnăm să luăm avionul.

-3,3% Inflația în aprilie 2016, în scădere față de martie, când a fost -3%. Guvernatorul BNR crede că abia în iulie ieșim din teritoriul negativ.

10.700 euro net/lună Salariul turcului Aykut Korkmaz, managerul Hotelul Athenee Palace Hilton, cf. ZF. Nu include bonusurile anuale de performanță. Dacă e așa, probabil că e unul dintre cele mai mari salarii din industria românească a ospitalității – dacă nu cumva cel mai mare.

LEGI CARE NE SCHIMBĂ VIAȚA. Despre bănci, achiziții publice, reducerea săptămânii de lucru și mâncarea din frigiderele noastre.

  1. DAREA ÎN PLATĂ (ÎN VIGOARE). Cea mai controversată lege financiară din ultimul deceniu – care ne-a umplut de avertismente de la Comisia Europeană (vezi Raportul de țară, pag. 2) și de la FMI – a intrat în vigoare vineri. Pe scurt, cine nu-și mai poate plăti creditul ipotecar își poate stinge integral datoria predând cheile băncii, chiar dacă valoarea de piață a casei e mai mică decât suma împrumutată. Pașii de urmat, aici. Impactul legii la nivel macro?
  • deja nouă din cele zece bănci din top 10 au mărit avansul la credite de la o medie de 15-25% la 35-43%; asta înseamnă că s-a îngustat deja accesul la credite, iar BNR se așteaptă ca asta să aibă influențe negative asupra creșterii economice (unul dintre motivele pentru care și-a revizuit deja în minus prognozele de PIB).
  • chestiunea retroactivității legii, pe care bancherii o consideră neconstituțională și au avertizat demult că o vor contesta în instanță, se va tranșa, probabil, în perioada următoare; bref: vom mai vorbi o vreme despre legea dării în plată
  1. MAGAZINUL-BANCOMAT (LA PROMULGARE). Magazinele cu cifră de afaceri de peste 10.000 euro sunt obligate să accepte plata cu card – până acum plafonul era de 100.000 de euro – și, în plus, sunt obligate să ne elibereze numerar de până la 200 de lei dacă cerem; un fel de retragere de la bancomat, atunci când n-ai în preajmă un bancomat. Legea a fost adoptată de deputați și trimisă spre promulgare. A, și încă ceva: furnizorii de servicii de utilitate publică şi instituţiile publice – “inclusiv cele care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi şi alte obligaţii de plată” – au obligaţia de a avea POS-uri. Da, au obligația.
  1. NOILE LEGI ALE ACHIZIȚIILOR PUBLICE (LA PROMULGARE). Au fost votate până la urmă săptămâna trecută, după amânări peste amânări – în principal pentru că deputații nu veneau la muncă; legile aduc modificări unui sistem aplicat din 2006 și modificat, între timp, de peste 20 de ori. A scris despre ele profit.ro aiciși aici.
  1. AMENZI DUPĂ CIFRA DE AFACERI (PROIECT). Se pregătește ceva pentru Protecția Consumatorilor: o lege care trece ANPC din subordinea Guvernului în cea a Parlamentului și care modifică felul în care se dau amenzile – de la limita fixă de amendă (pragul actual e de 100.000 lei), la un procent din cifra de afaceri (CA) – cum face Consiliul Concurenței, unde amenzile pleacă de la 0,5% din CA din anul anterior și pot ajunge până la 10%. Cu cât ești mai mare, cu atât amenda va fi mai mare: pe simularea făcută de profit.ro, o companie precum Automobile Dacia poate primi, în locul unei amenzi maxime de 100.000 lei, una cuprinsă între 94 mil. lei (pragul minim) și cca. 1,9 mld. lei (pragul maxim). Nu-i de joacă.
  1. SĂPTĂMÂNA REDUSĂ DE LUCRU (PROIECT). Doi liberali au depus la Senat un proiect de scurtare a săptămânii de lucru de la 40 la 38 de ore – fără scăderea salariilor – cu scopul “de a sprijini salariații în lupta lor cu stresul inerent de zi cu zi”. Vinerea, de exemplu, propun ei, ar putea fi zi scurtă, de 6 ore în loc de 8. Mai e mult până proiectul devine lege, dar fiți pe fază.
  1. LEGEA ANTIFUMAT (AMENDAMENTE): Se pregătesc două modificări: una legată de definiția “spațiului închis”, alta care permite amenajarea unor spații de fumat în interiorul instituțiilor. Dacă amendamentele trec, ceea ce e foarte probabil, trecem la renumăratul pereților și la reamenajatul fumoarelor.

GÂNDIREA DE TIP CUTIE NEAGRĂ. Învățatul din eșecuri.

Oricum am suci-o, nimănui nu-i place s-o dea în bară – dar asta nu înseamnă că eșecurile n-ar fi lecții prețioase (iată, scrie The Economist, unul dintre cele mai des întâlnite clișee ale literaturii de business). Eșecurile pot deveni lecții, demonstrează cu vervă gladwelliană Matthew Syed – și el jurnalist – dacă adunăm micile greșeli de fiecare zi și le punem într-o așa-numită “cutie neagră”, spre investigare, să ne înțelegem slăbiciunile și să le găsim antidoturi. Syed și poveștile lui au ajuns și-n mâinile lui Cătălin Tolontan, care a preluat câteva exemple din carte pentru a-și construi argumentația despre criza actuală a sistemului sanitar; și, chiar mai bine, au ajuns și la Editura Publica, unde găsiți deja versiunea românească a cărții – aici. Citiți-o, o să tot povestiți despre ea o vreme.

#DEȘTIUT #DECITIT #DEVĂZUT #DEÎNCERCAT 

FACEBOOK & FEAR. Text bun în “The Atlantic” despre puterea Facebook – și despre povara pe care această putere o pune pe managementul companiei.

PULSUL ANTREPRENORIATULUI L-a luat, pentru a patra oară consecutiv, EY – în studiul “Barometrul antreprenoriatului românesc”. Ce aflăm? Că antreprenorii muncesc 10 ore pe zi – uneori mai mult, până la 16 ore – și că sunt optimiști. Detaliile și graficele, aici.

SCENA9 Cel mai ambițios proiect jurnalistic al anului, până acum, e scena9.ro: o echipă experimentată, cu ani de meserie la centură, promite să scrie cu nerv despre cultură altfel decât o face îndeobște presa culturală (proiectul e sprijinit de BRD-Groupe Société Générale, ceea ce sugerează pace în materie de “monetizare” și, implicit, focus pe subiecte și pe cititor). Până una-alta, găsiți pe scena9.ro un interviu cu Cristi Puiu despre ultimul lui film, Sieranevada, selecționat în competiția oficială la Cannes.

FACULTATEA DE ANTREPRENORI Avem facultate de antreprenoriat, din toamnă, și în România; pe metodologia Team Academy (Olanda); ce, cum și de ce explică pentru start-up.ro Cosmin Alexandru, decan al Entrepreneurship Academy. Interviul începe așa: “Suntem un grup de oameni cărora nu le-a plăcut școala deloc. Eu personal am urât-o din toți rărunchii”.

FEMEIA CARE A CITIT 500 DE CĂRȚI DE SELF-HELP. Și care a extras cinci idei principale, să ne economisească nouă timpul – aici. S-ar putea să nu găsiți utile ideile, dar măcar au fost rapide&gratuite.

Comments

comments