MONDAY MEMO #85 / Moștenirea lui Cioloș; coșmarul-fără-de-sfârșit al Samsung; lista globală a parolelor wifi de aeroport + un reportaj rar despre cel mai fericit om din lume.

MOȘTENIREA LUI CIOLOȘ. Culoar către guvernarea post-alegeri.

Mandatul lui Dacian Cioloș e pe sfârșite; premierul își pregătește deja exitul. A promis anul trecut că nu va candida, nu candidează. Acum promite “un proiect” pe care să-l lase viitorului guvern – un soi de pledoarie pentru continuitatea unora dintre inițiativele sale, după cum reiese din interviul acordat Digi 24. “Decât să las în decembrie, sau când o să se termine mandatul acestui guvern, […] prefer să-l fac acuma, înainte de campania electorală”.

  • Cioloș spune nu și-a discutat proiectul cu niciunul dintre partidele politice; nici măcar cu PNL și USR, care zic că-l vor susține pentru funcția de premier după alegeri;
  • de candidat nu va candida, clar – dar din interviu reiese că nu exclude totuși varianta de a intra la guvernare;
  • despre miniștrii care ar putea candida: pot s-o facă, zice Cioloș, dar pentru asta trebuie să părăsească guvernul;
  • un accent interesant, ușor de trecut cu vederea: “Înainte de proiecte cred că este important modul de abordare a acestora, comportamentul ca persoană publică, om de stat”, spune Cioloș.

Unii vor vedea în aceste cuvinte o preocupare pentru stil în detrimentul substanței. Alții vor argumenta că stilul poate semnala, în final, substanța însăși (în același fel în care designul nu-i despre cum arată un lucru, ci despre cum funcționează).

Altele despre România noastră post-alegeri:

un comentariu despre alegeri, premier, USR&PNL – și despre conflictul “morala nouă vs. moravurile vechi” – a scris Teo Tiță; aici.


 

CUM STĂM CU MORALUL? Stăm și-și, dacă vorbim de economie. Starea de spirit a mediului de afaceri românesc o putem descrie prin două cuvinte care încep cu litera “î”, după cum reiese din ultimul barometru întocmit de EY:

  • “încrezători” în evoluția bună a economiei în următoarele 12 luni sunt 57% dintre oamenii de afaceri;
  • “îngrijorați” de modelul de creștere economică bazat pe consum sunt 71% dintre cei chestionați.

Re-numărăm cuvintele care încep cu “î” după alegeri.

DIGITALMEMO 

ARGUMENT. Poftiți la micul nostru bufet suedez de cultură generală digitală; îi alocăm de azi spațiu distinct pentru că vedem, ca parte din ultima generație crescută fără Internet, că cine ignoră azi tehnologia – din lipsă de timp, neatenție, nepricepere ori vanitate – pierde viteză & opțiuni. Ce vom face? Vom tria informația după criteriile de relevanță ale MONDAY MEMO, o vom presăra cu referințe și o vom structura într-un modul săptămânal. Avem alături în acest mini-proiect un partener digital-native – e vorba de eMAG – gata să depună oricând mărturie că tehnologia e deja în toate: în viața personală, în societate, în business. Bon appétit.

SAMSUNG, COȘMARUL-FĂRĂ-DE-SFÂRȘIT. Etapa evaluării pagubelor.

În cinci săptămâni, de când au apărut primele știri despre dispozitive Galaxy Note 7 în flăcări, brandul Samsung a luat-o la vale; iar săptămâna trecută a fost probabil cea mai neagră din istoria companiei:

  • Samsung a decis să suspende definitiv producția de Note 7 (asta deși încă nu știe precis de ce iau foc telefoanele)
  • Impactul pe termen scurt? Pe lângă costurile asociate retragerii celor 2,5 mil. dispozitive, e deja anticipat oficial un minus de 3 mld. dolari la profitul operațional în următoarele două trimestre;
  • Impactul pe termen lung? Greu de estimat; dincolo de profituri, e în joc însăși credibilitatea companiei. Câteva opinii, aici.

STATISTICĂRII. Românii, telefoanele, televizoarele și cumpărăturile online.

  • Vorbim la telefon, în România, 4 ore și 21 minute (medie lunară) cf. ANCOM (date pe primul semestru din 2016). Durata medie a conversației? 2 minute și 40 de secunde. SMS-urile? 69/lună, în medie. Alte cifre despre povestea de iubire dintre români și mobilele lor – internet mobil, roaming, etc. – găsiți aici. Cât despre noi și televizoarele noastre, date proaspete găsiți aici.
  • Unul din trei români a făcut măcar o dată cumpărături online în 2015; media e de 8,2 achiziții/persoană. Piața comerțului online? 1,4 mld. euro în 2015, față de 1,1 mld. euro în 2014, unei știri Agerpres care citează un comunicat Meet Magento România (cercetarea nu e de găsit, încă, pe site-ul Meet Magento).

TEHNOLOGIA CEA DE TOATE ZILELE

  • Dacă n-ați divorțat încă de Google Chrome, în ciuda lentorii lui, mai răbdați un pic: pe 6 decembrie vine un update care va reduce cu 50% RAM-ul de care browserul are nevoie pentru a se mișca rezonabil.
  • Vine îndată și Android 7.1; pe la sfârșit de octombrie. Detalii, aici.
  • iOS 10 are câteva șmecherii pe care s-ar putea să nu le fi descoperit; una e că poți activa o “lupă” care să te scutească de scos ochelarii din toc (#6 din listă).
  • Facebook încearcă să cotropească ultimul loc în care n-a avut până acum, cel puțin teoretic, ce căuta – la birou; cu Workplace, un fel de “collaborative enterprise tool”, ar putea deveni OK să stai pe FB în timpul programului.
  • iar Google News tocmai a adăugat tagul “Fact Check” la lista tradițională de categorii cu care eticheta știrile (Highly Cited, In-Depth etc.); asta mulțumită babiloniei informaționale din campania lui Trump, fără îndoială.

DE SALVAT: LISTA GLOBALĂ A PAROLELOR WI-FI DE AEROPORT. A făcut-o un blogger, Anil Polat, care și-a propus să viziteze toate țările din lume (a ajuns la 80). Găsiți lista, aflată în permanentă revizuire, aici (+aplicații de mobil). România figurează deocamdată doar cu o amărâtă de parolă de Otopeni (vodafone123). Clujul, Iașul, Timișoara, Sibiul – dacă știți parolele de la aeroportul vostru, trimiteți-le omului, să actualizeze harta – aici.

DE TRATAT: DEPENDENȚA DE TEHNOLOGIE. Stăm cu nasul în ecrane de dimineață până noaptea, deci că suntem prăjiți, deci iată o oportunitate de business: turismul “unplugged”. La cât de în urmă suntem în România cu electrificarea/penetrarea internetului, am putea deveni lejer campioni europeni.

ROMÂNIA ÎN CIFRE

600 mil. euro Cifra de afaceri estimată pentru laserul de la Măgurele, cf. premierului Cioloș, + 6-7.000 de locuri de muncă. Numai să le putem duce.

33 Numărul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate de șase bănci la legea dării în plată; Curtea Constituțională a ascultat argumentele, după care și-a amânat decizia pentru 27 octombrie. Fiți pe fază.

7.345 Numărul “pensionarilor speciali” din România, după numărătoarea unui reporter care a adunat datele. Valoarea medie: 6.600 lei. 66% dintre pensiile speciale merg spre un singur domeniu, justiția; iar pe locul doi, ca pondere, găsim o surpriză (nu, nu-i vorba nici de parlamentari, nici de diplomați; aici).

22 km Bucățica de autostradă dintre Sibiu și Orăștie re-inaugurată săptămâna trecută, “fără panglică și discursuri”, notează Pro TV; asta după inaugurarea pe care Victor Ponta i-a făcut-o cu două zile înainte de al doilea tur al prezidențialelor din 2014. I s-a zis, atunci, “autostrada scufundată” (sau “plutitoare); ne costase deja 180 mil. euro.

502 mil. euro Bani norvegieni alocați României până în 2021, cu 200 mil. euro mai mult decât în programul anterior. Devenim, astfel, statul cu cea mai mare finanțare din Europa, la egalitate cu Polonia. Iată detaliile + link-ul către pagina de granturi.

65,1% Procentul românilor care NU mănâncă zilnic legume & fructe, cf. Eurostat citat de Agerpres. E loc pe piață, cum se zice.

105 mil. euro Costul de reconstrucție al celor patru stadioane – Steaua, Dinamo, Giulești și Arcul de Triumf – care vor fi baze de antrenament pentru Euro 2020. Adică 1.500 euro per loc.

+22,6% Creșterea natalității în august 2016 față de august 2015. Surpriză mare; deocamdată n-avem explicații.

305.000 Numărul contractelor de închiriere declarate la fisc, în 2015, pe tot cuprinsul patriei. Prea puține, crede ANAF. Soluția? Controale.

NOBEL PENTRU “CONTRACTOLOGIE”. Cum putem încheia contracte mai bune în condiții de interese în conflict.

Anul acesta Nobelul pentru Economie merge către doi profesori – unul de la Harvard, celălalt de la MIT – care cercetează “contractologia” (adică “teoria contractelor”; e al treilea Nobel care merge către această disciplină economică).

CONTEXT: Explicam anul trecut, în Monday Memo #34, că Nobelul pentru Economie n-are pedigree-ul celorlalte (e singurul dintre premii care n-a fost instituit de Alfred Nobel). Într-adevăr, economia nu-i o știință exactă (dacă ar fi, crizele precum cea din 2008 nu ne-ar mai prinde cu garda jos). Dar asta nu înseamnă că cercetări ca cea premiată anul acesta sunt fără de folos.

IATĂ FOLOSUL. Premisa teoretică a celor doi laureați e că în spatele fiecărui parteneriat – în interiorul companiei, într-o alianță de companii, în relația companiei cu furnizorii – se află un “contract incomplet”; unul care păcătuiește prin lipsă de claritate, aplicabilitatea restrânsă a condițiilor de interacțiune și dependența partenerilor de această interacțiune. Situații tipice care decurg din această “incompletitudine” – și soluții concrete de gestionare a prăpăstiilor contractuale (“gaps”) – găsiți în Harvard Business Review (care susține că aceste contracte “sunt prea importante pentru a fi lăsate pe mâna avocaților”).

+ Citiți un rezumat al studiului celor doi câștigători, Oliver Hart și Bengt Holmström; are doar 6 pagini. Cei doi vorbesc despre cum am putea face pentru a încheia contracte mai bune în condiții de interese conflictuale.

IRONIE OFF TOPIC. “Ia aminte, Trump”, scrie Huffington Post. “Toate premiile Nobel pe care America le-a luat anul acesta au fost câștigate de imigranți”.

ÎN DRUM SPRE MONITORUL OFICIAL. Câteva proiecte care-ar putea deveni literă de lege.

  1. SPONSORIZĂRI. Companiile ar putea opta să își deducă cheltuielile cu sponsorizarea fie în limita a 1% din cifra de afaceri, fie a 20% din impozitul pe profit datorat. Proiectul, aici.
  2. CELE 102 TAXE DE DISCUTAT. PSD a depus un proiect de lege pentru eliminarea a 102 taxe nefiscale, printre care timbrul de mediu pentru mașini și taxa radio-TV. Lista întreagă, aici. (Cătălin Tolontan comentează că, eliminând taxa radio-TV, PSD vrea să treacă de facto TVR și RRA sub control guvernamental; ONG-urile califică propunerea drept “stupefiantă”, “populistă” și “iresponsabilă”).
  3. ACHIZIȚIILE DIN SĂNĂTATE. Spitalele, scrie profit.ro, ar putea fi obligate să-și facă publice contractele de achiziții și tot felul de alte date – de la declarații de avere la sponsorizări etc. – cf. unui proiect pregătit de Guvern. Vorbim de 17,3 mld. lei – “o piață nesupravegheată”, notează profit.ro. Unde și când le vom putea vedea? Pe transparenta.ms.ro și monitorizarecheltuieli.ms.ro, la o lună după aprobare.

Senatorii au altă părere decât Guvernul despre numărul zilelor de pușcărie care ți se taie din pedeapsă dacă te pui pe scris. Spre reamintire, aveți aici operele complete ale României penitenciare, de la Dan Voiculescu la Gigi Becali ori Dinel Staicu.


 

ANXIETĂȚI FINANCIARE & POSIBIL REMEDIU. Oamenii sunt, dacă ne uităm prin lentilă financiară, de două feluri: cei care înțeleg finanțele și contabilitatea și cei intimidați de ele (majoritatea, presupun). Pentru cei din a doua categorie a scris Tinca Celnicu o carte lămuritoare și simpatică, “O pereche de pantofi. Finanţele şi contabilitatea afacerii”, scoasă recent de Editura Publica. Pentru că s-a întâmplat să citesc volumul în manuscris acum câteva luni, pot depune mărturie că eu, una, n-am găsit absolut nimic intimidant în niciuna din cele 296 de pagini. Dimpotrivă; mi-am lămurit o mulțime de ne-înțelesuri + am scăpat definitiv de gândul că îți trebuie musai studii de specialitate ca să te simți confortabil în conversațiile cu finanțiștii. Toate-s de bun simț, până la urmă – iar cartea (o investiție de 8,6 euro) te plimbă prin sensul conceptelor și al indicatorilor exact așa: cu bun simț, cu blândețe, folosindu-se de povestioare, exemple, tușe ironice.


 

BANII EUROPENI. Două decizii anti-secretomanie.

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a făcut două mutări-cheie săptămâna trecută:

  1. A PUBLICAT ARHIVA ELECTRONICĂ pentru 2007-2013, ceea ce e o mare victorie; e un fel de Wiki(euro)leaks pe proiectele și contractele de achiziție la care publicul nu a avut, până acum, acces.
  2. A DAT UN ORDIN PRIN CARE A DEFINIT EXPLICIT ce anume nu poate fi confidențial în contractele de finanțare prin fonduri europene pentru perioada 2014-2020; pentru cine nu știe, o mulțime de contracte finanțate din banii contribuabililor au avut până acum clauze secretizate – inclusiv sume, furnizori, rezultate așteptate; adică bani publici cheltuiți – după o logică secretă – în interes public.

“POLITIZAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI”. O sintagmă familiară nouă; dar ce înseamnă ea, concret? Una dintre pârghiile de politizare, pentru cei care nu sunt familiarizați cu sistemul, ar fi să ții în șah directorii de școli – și sunt circa 9.000 în toată țara. Îi ții în șah fără mare efort, făcându-i să depindă, în fiecare an, de prelungirea mandatului prin binecuvântarea autorităților numite politic. O încercare de breșă în sistem s-a petrecut pe 12 octombrie, când am avut primul concurs de ocupare a posturilor de director din 2008 încoace (timp în care am avut, n-o să credeți, 12 miniștri ai învățământului). Cum a fost la concurs? Complicat. Au încercat să limpezească încâlcita poveste a managementului școlar preuniversitar Ani Sandu și Octavian Coman de la “Decât o Revistă”; articolul e avangarda dintr-un proiect mai mare, susținut anul acesta prin Bursele Superscrieri/BRD pentru educație.


 

#DEȘTIUT #DECITIT #DEVĂZUT #DEÎNCERCAT

MERCEDESUL FĂRĂ ȘOFER, scrie Fast Company, va fi programat să sacrifice pietonii pentru a salva șoferul (intrăm deja, tot mai mult, în teritoriul unor dileme morale cu care Homo Sapiens n-a mai dat piept).

ZILE OTRĂVITOARE. Pe 19 oct. va avea loc a treia – și ultima – dezbatere TV între Donald Trump și Hillary Clinton. Atmosfera campaniei e din ce în ce mai sulfuroasă – plină de trivialități, acuzații, minciuni și tweet-uri imature. Pentru votul popular, sondajele arată o distanță de 4-11% în favoarea lui Clinton (depinde pe cine crezi); în privința votului în colegiile electorale, Trump pare să scape printre degete câteva state tradițional republicane. Pentru că știe că va pierde, cel mai probabil, alegerile, a început deja să vorbească deja de “alegeri furate” și să arunce torpile spre partidul care l-a nominalizat. Nu mai e vorba, de fapt, despre cine va câștiga alegerile – ci despre faliile pe care această campanie le-a căscat între oameni și despre capacitatea Partidului Republican de a se aduna de pe jos și de a-și regăsi direcția.

DELICATA ARTĂ A PACHEȚELULUI DIN GHIOZDAN. Japonezii au tot felul de ciudățenii, dar asta-i nemaiauzită: mamele care au copii școlari stau cu orele pentru a decora “pachețelul” de mâncat în pauză. Cum arată toată povestea în final, vedeți în video. Ți-e și milă să mănânci.

GRĂDINILE SUSPENDATE ALE PARISULUI. Încă nu există, dar vor exista. Până în 2020 vor fi 100 de hectare de “pereți vii” în oraș, promite primărița Anne Hidalgo. Și vor arăta cam așa.

CEL MAI FERICIT OM DIN LUME. Un reportaj splendid de Michael Paterniti, unul dintre cei mai rafinați jurnaliști americani contemporani. E lunguț textul – dar cum ai putea oare scrie scurt despre cel mai fericit om din lume?

Comments

comments