MONDAY MEMO #100. Ziua de dupa

SĂPTĂMÂNA VICTORIEI. PIAȚA VICTORIEI, ADICĂ. Cronica unei săptămâni care a împărțit apele

Marțea trecută, în ultima zi de ianuarie, Guvernul a stupefiat o țară, aprobând în miez de noapte o ordonanță – numărul 13 – care schimba esențial articole ale Codului Penal (legate de abuzul în serviciu și răspunderea pentru actele emise de autorități) și de Procedură Penală (legate de instituția denunțului). Ce anume modifica, aici. Esențial, un cec în alb pentru amplificarea corpuției. Nu doar conținutul ei, dar și modul în care a trecut, fără să fie pe ordinea de zi a Guvernului, au creat, aproape instantaneu, o reacție publică teribilă.  Cel mai mare protest din ultimul sfert de veac din România.

ZIUA DE DUPĂ. Suntem, încă, departe de o concluzie Facem cu toții parte din înfruntarea între două lumi, două ideologii, două seturi opuse de valori. Încrederea în guvernare și în liderii politici zace țăndări pe asfaltul marilor piețe din orașele României. Vom simți nevoia să verificăm fiecare articol, fiecare decizie, fiecare pas. Ceea ce nu e o veste bună. Protestele din București și din țară au, însă, câteva lecții importante despre putere și solidaritate, pe care Mona le-a sintetizat excelent pentru Revista 22.



ÎN TIMP CE PROTESTAM. De ce e bugetul cel puțin la fel de important ca Ordonanța 13

Comisiile parlamentare aprobau pe bandă rulantă bugetul României pe 2017. Toate amendamentele depuse au căzut. Pe scurt, sunt mai mulți bani pentru instituțiile care controlează investițiile publice și mai puțini pentru cele care controlează sau sancționează unde se duc acești bani. Nicolae Văcăroiu, șeful Curții de Conturi, nu are bani nici pentru salarii, în timp ce la Agenția Națională de Integritate banii se termină până în vară.

  • MIZA. Miza bugetului par a fi banii destinați dezvoltării regionale. Unde ministru este Sevil Shhaideh (vă amintiți prima propunere de premier a lui Liviu Dragnea?) și unde bugetul este de 6 miliarde de euro până în 2020. Cristian Pantazi, Hotnews, explică de ce și cum pot fi folosiți acești bani pentru a finanța prietenii din teritoriu ai partidului de guvernământ.
  • MOSTRĂ. Primăria sectorului 3 tocmai a anulat o licitație cu dedicație în valoare de 175 milioane de euro pentru crocodili, căței, dinozauri și alte aninmale supradimensionate care urmau să mobileze niște parcuri. Ați citit bine, 175 de milioane de euro.
  • LIMITELE. Deja celebra Ordonanță 13 a fost însoțită de o alta, la fel de periculoasă, dar complet uitată: Ordonanța 9 suspendă limitele pentru cheltuielile bugetare anuale și permite utilizarea banilor publici pentru alte scopuri decât cele aprobate, fără vreo răspundere.
  • GAURA. Consiliul fiscal a analizat bugetul și a constatat că sunt 4 miliarde de lei în minus la cheltuieli și un miliard în plus la venituri. Concluzia: între 5,5 și 8,5 miliarde de lei necontabilizați sau contabilizați prost, care ar putea pune în pericol echilibrul financiar al României.

ÎN CONCLUZIE. Instituțiile societății civile și media vor avea o misiune complicată în a urmări ce se întâmplă cu banii publici. Iar companiile și angajații vor avea o misiune cam la fel de complicată în a ghici de unde vor veni veniturile suplimentare dacă (sau mai bine zis când) calculele bugetare se vor dovedi prost făcute și depășite. Predictibilitate e un cuvânt greu de pronunțat. Dar probabil nu va face parte din vocabularul nostru în 2017.

SUBIECTE DE CONVERSAȚIE 

CLIENTUL NOSTRU… Consumatorii se așteaptă azi la tot felul de lucruri. Și au mai multă putere decât oricând. Primesc putere de decizie mult mai devreme și trăiesc mult mai mult. Cele 10 tendințe majore pentru consum în 2017.

GRÂUL DE NEGHINĂ. Ca subiect public, știrile false nu existau acum un an. Azi, sunt subiectul numărul unu în lumea democratică. Cum separi ce e adevărat de intoxicare și jumătăți de adevăr într-o eră a post-adevărului? Forbes: “10 publicații unde vei găsi fapte reale”.
+ o hartă a media din România. O reiau din Monday Memo precedent, pentru situația în care v-a scăpat. Și încă ceva: jurnalismul de calitate poate supraviețui dacă cei care îl citesc aleg să-l și finanțeze.
+ cum să oprești răspândirea știrilor false.

EUROPA PE PLUS. O veste care a trecut aproape neobservată în tumultul ultimelor zile: pentru prima oară din 2008 până azi, creșterea economică a Zonei Euro a depășit creșterea Statelor Unite. Vestea proastă e că politica ar putea să o dea peste cap. Și e important: majoritatea exporturilor românești spre Europa se duc.
+ instabilitatea e cea mai importantă preocupare a investitorilor în Europa.
+ de ce euroscepticismul lui Trump ar putea submina Uniunea Europeană în loc să o unească.
+ vă amintiți discuția foarte recentă despre bugetul pentru apărare al României? Despre cât e de important să avem 2% din PIB pentru apărare? Iată un argument solid: cum crește bugetul Statelor Baltice în fața tensiunilor cu Rusia.

DEZÎNDRĂGOSTIREA DE CHINA. E încă devreme pentru a trage o concluzie, dar iată un val care începe să prindă viteză: marile corporații globale își închid afacerile cu China. “China nu mai are atât de multă nevoie ca în trecut de companii străine pentru tehnologie înaltă și capital”, spune pentru CNN unprofesor de la Universitatea din Hong Kong. O combinație de piață internă extrem de competitivă, campioni locali, taxe înalte și retragere a facilităților din partea statului chinez, a făcut ca nume precum Sony, Panasonic, Seagate, Metro, L’Oreal sau Microsoft să-și închidă afacerile. Următoarea frontieră? “Made in India”.
+ Tim Cook, CEO al Apple, crede că India „e locul în care trebuie să fii”. De ce cea mai valoroasă companie a planetei va deschide o fabrică în Bangalore.

CEA MAI BUNĂ ȚARĂ. E numărul unu în clasamentul Forbes al celor mai bune țări pentru business. Numărul șase în clasamentul global al competitvității. Corupția e aproape inexistentă. E lider european în inovație. Emite al doilea cel mai puternic pașaport din lume. De ce Suedia bate alte țări în aproape orice domeniu.

RISKY BUSINESS. Nu e doar un titlu. Ci chiar numele unui fond de investiții românesc, fondat de 30 de antreprenori din Transilvania. Risky Business pune pe masă 250.000 de euro și va investi în startup-uri dezvoltate în Cluj. Termenul limită pentru inscrierea în programul de accelerare este 15 februarie.
+ am avut recent o conversație foarte interesantă cu Sergiu Biriș, unul dintre investitorii în fond, despre filozofia lui de business și de viață. O găsiți aici.
+ Ministerul pentru Antreprenoriat a primit anul acesta de zece ori mai mulți bani decât în 2016 pentru programele dedicate antreprenorilor, startup sau nu. Cam 16.000 de antreprenori ar putea beneficia de bani în diverse forme. Rămâne de văzut când și cum, având în vedere recenta demisie a ministrului Florin Jianu.

SĂ NE ÎNȚELEGEM OMENEȘTE. Proiectul de lege a prevenției interzice fiscului să sancționeze direct o companie care greșește – cu excepția cazului în care vorbim de o infracțiune. În schimb, va primi un plan de conformare și un termen. Proiectul integral se află aici. Nu înseamnă ca va fi adoptat în forma actuală, mai ales că ministrul care l-a propus este același de care vorbeam mai devreme: Florin Jianu.
+ rămâne cum am stabilit: formularul 088 a fost anulat. Dar nu ca fond, ci ca formă. Aproape toate condițiile pentru a obține un cod de TVA rămân neschimbate.

PANTE ALUNECOASE. Timbrul de mediu a dispărut de la 1 februarie. Cu alte cuvinte, nu mai există o taxă pentru îmatricularea de mașini vechi în România. Cum timbrul de mediu finanța programul Rabla, de casare de mașini vechi, e neclar ce se va întâmpla cu el. Cele două știri produc consecințe încă greu de estimat. APIA susține că vor intra în România 500.000 de mașini second hand, adică un raport de 5:1 față de vânzarea de mașini noi. Programul guvernamental care subvenționa cumpărarea primei mașini și care a finanțat partea din creșterea de 17% a înmatriculărilor de mașini noi anul trecut, are un buget mult mai mic în 2017. Actualul ministru al Mediului promite o soluție pentru programul Rabla.
+ Toate acestea vor avea consecințe pentru una dintre cele mai importante companii din România, Dacia Pitești. Dacia e azi principalul exportator al țării, unul dintre cei mai mari contributori la buget și angajatori din România și centrul unui ecosistem de furnizori locali care a pus România pe harta auto a Europei. Și tocmai a anunțat un record de vânzări globale.
+ record absolut la înmatricularea de mașini vechi în prima zi după eliminarea taxei.

DIGITAL MEMO

CUM FACE JEFF ASTA? Jumătate din toată creșterea în zona de e-commerce a ajuns în buzunarele Amazon anul trecut. Cu vânzări de 395 de miliarde de dolari, e a cincea cea mai mare corporație a planetei. Întreaga filozofie, scrie Fortune, e banal de simplă: Amazon e obsedată să elimine orice fel de “durere” pentru client în procesul de cumpărare. Ce a înțeles Jeff Bezos, spre deosebire de alții.

REGELE TELEFOANELOR. Apple și-a recâștigat, după cinci ani, titlul de cel mai mare vânzător de telefoane inteligente din lume. Cu aproape 80 de milioane de Iphone vândute în ultimul trimestru, a depășit vânzările Samsung, de 77,5 milioane. E adevărat, scandalul telefoanelor Samsung care iau foc a avut un rol de jucat în poveste. Și e la fel de adevărat că cel mai bun trimestru din istoria companiei a fost ajutat de o mică ciudățenie în calendar.

NAVIGARE FĂRĂ LIMITE. Comisia Europeană anunță o decizie care va schimba viețile (și facturile) tuturor călătorilor pe teritoriul Uniunii: eliminarea tuturor tarifelor de conectare în roaming pentru telefonia mobilă începând cu luna iunie 2017. Inclusiv pentru date. Nu înțelegeam oricum schemele de roaming ale furnizorului meu, așa că “citesc mesajul când găsesc o rețea wirelss” nu va mai fi, din păcate, o scuză.
+ câți giga de net 4G primești azi pentru 30 de euro în diferite țări din Europa. Hint: ați vrea un contract cu o companie finlandeză.

“MĂ ARUNC”. Pokerul era cel din urmă joc la care inteligența artificială nu reușise încă să bată inteligența umană. Mai ales pentru că, spre deosebire de șah, de exemplu, pokerul este o competiție cu informație asimetrică, în care nu toate datele problemei sunt transparent expuse pe o tablă. Libratus, un robot creat la Universitatea Carnegie Mellon, și-a adjudecat victoria în fața a patru profesioniști de talie mondială, după un turneu de 20 de zile. “Când am văzut robotul blufând, am rămas interzis. Nu i-am spus niciodată ce să facă. I-am dat doar regulile jocului”. The Guardian: “E o înfrângere dureroasă pentru umanitate

DATELE DIN SPATELE VICTORIEI LUI TRUMP. Fiecare lucru pe care îl facem în online adaugă încă un strat de date la profilul nostru psiho-social. Sună prea abstract? Ei bine, nu săriți prea repede peste știrea asta. Oricât de dezorganizate au părut mesajele de campanie ale lui Trump, Cambridge Analityca, compania care i-a câștigat alegerile, a folosit o metodă cât se poate de științifică pentru a descifra și ținti la nivel de detaliu votanții. Cum like-urile pe Facebook au decis rezultatul alegerilor în SUA.

SMART STUFF

SENSUL SOMNULUI. Iată o dilemă la care oamenii de știință lucrează de ceva vreme: de ce dorm oamenii? Când o activitate ne ocupă o treime din viață, întrebarea e legitimă. Dacă sunteți printre cei care mândri că n-au timp de somn, reflectați un pic: sensul somnului este să “curețe” sinapsele. Adică să ne scape de amintirile nefolositoare și de confuzie. Sensul somnului este să uităm.

CE AVEM LA MASĂ? Măsline. Afine. Taco. Oricum ar fi, o cină gătită în casă. Marile tendințe ale anului în materie de mâncare.
+ Dacă tot nu vă puteți decide, lăsați soarta să aleagă. Cum a rezolvat acest individ disputele cu iubita în materie de resturante.

AM O IDEE. Iar IDEO are un concept și câțiva pași concreți pentru a căpăta curajul de a  parcurge drumul între o idee și materializarea ei în viața reală. “Conceptul de <acțiune curajoasă> este punctul central al încrederii creative – convingerea că poți înainta și poți da viață unor inovații”. Cinci feluri în care poți începe să faci.
+ curs online de pus ideile în aplicare. Începe pe 22 februarie.

SĂ SPUI NU CU GRAȚIE. Cei mai mulți dintre noi avem de făcut mai multe lucruri decât ar pute încăpea într-o zi sau o săptămână de om normal. Prima tentație este să devenim mai productivi, să rezolvăm mai repede, să delegăm, să facem, cumva, față unei copleșitoare agende zilnice. Dar rezolvarea e, totuși, alta. Harvard Business Review: “Cele mai bune strategii pentru a spune NU”.

PREA DEȘTEPȚI PENTRU A FI CONDUȘI. Unul dintre cele mai frecvente sfaturi de la super-manageri și antreprenori de succes? Angajează oameni mai deștepți decât tine. Perfect. Și – preupunând că i-ai găsit și i-ai adus în barcă – ce faci după ce i-ai angajat? Cum ucrezi cu ei, fiind atât de deștepți? Câteva posibile răspunsuri vin nu din lumea companiilor, ci din cea academică. Institutl Santa Fe din New Mexico e una dintre cele mai prestigioase instituții din lume. 250 de oameni de știință extrem de deștepți lucrează împreună. Și, totuși, Institutul nu are ierarhii, nu are departamente și nici catedre. Un text foarte interesant despre șase strategii ca să conduci oameni prea deștepți pentru a fi conduși.

DE CE FACEM ASTA? Acum 30 de ani, mamele noastre petreceau, în medie, cam 12 ore pe săptămână pentru a se implica activ în educația noastră. Tații, probabil, doar vreo 4. Azi, părinții dedică între 16 și 22 de ore (mamele) și 8 până la 10 ore (tații). Și nu e ca și cum ritmul vieții sau presiunea altor angajamente s-ar fi simplificat. De ce facem acest lucru? The Economist: “Părinții investesc cantități imense de timp pentru a-și pregăti copiii să câștige o cursă care nu poate fi câștigată. Acești copii învață să alerge ca disperații, urmărind un țel final înșelător, până când renunță sau sunt consumați de epuizare.”

UN INSURGENT LA CASA ALBĂ. Donald Trump și bombele lui incendiare
The Economist scrie că întreaga planetă are dreptate să se teamă de mișcările lui Donald Trump și că ar trebui să se pregătească pentru probleme. Cea mai recentă decizie a noului președinte este cea prin care a interzis intrarea în America a emigranților din câteva state musulmane și a indus pe toată lumea în eroare despre dimensiunea implicațiilor. Gestul în sine a stârnit revoltă, mai ales pentru că America este tradițional un teritoriu care a prosperat datorită emigrației. Și mai ales pentru că întreaga industrie de IT se bazează pe ei. Casa Albă se află acum în război cu Justiția americană, care a ridicat interdicția.

  • Ce cred cetățenii? Un sfert sunt siguri că povestea va face țara mai sigură. Nu contează că țările ai căror cetățeni au accesul interzis nu sunt țările care “produc”, de fapt, actele de terorism în America.
  • Ce fac șefii de companii? Interesant este că multe se distanțează de președinte, inclusiv pentru că presiunea din partea clienților le dictează așa. Uber, de exemplu, a pierdut 200.000 de clienți până șeful companiei a demisionat din postul de consilier al lui Trump.
  • Ce fac angajații? În Silicon Valley, tonul e dat de inginerii din software. Iar companiile îl urmează. Inginerii care conduc trenul anti-Trump.
  • Ce face Europa? Se distrează. E o campanie continentală de făcut mișto de Donald Trump. Hint: Olanda e, totuși, cea mai talentată.
  • Care e oportunitatea? Activismul vinde, zilele astea, mult mai bine decât sexul. De ce aleg companiile campanii care au în centru acte de generozitate.

 ROMÂNIA ÎN CIFRE

13,5% este creșterea vânzărilor în comerț în 2016, cel mai bun an din 2007 până azi. Luna decembrie a adus, totuși, o temperare a exuberanței. Performanța anului trecut s-a bazat pe câteva modificări fiscale importante – scăderea TVA, scăderea impozitului pe dividende – și pe creșterea veniturilor în sistemul de stat.
+ creșterea consumului a salvat câteva mii de companii.

19% este creșterea bonusurilor în economia privată în 2016 față de 2015. De notat că salariile au crescut cu 9,35%. Dar și zilele de concediu cu 16%. Indexul bunăstării angajaților.

11 milioane de turiști au vizitat România în 2016. Trei sferturi au fost români, oricât de ciudat ar suna. (Am putea paria că România tocmai a devenit mai interesantă după evenimentele recente din Piața Victoriei și alte piețe, din alte orașe. Sau nu.)

15.000 de autorizații de construire de locuințe s-au acordat în 2015 în mediul urban. Prima creștere raportată la anul anterior de la criză încoace. 90% dintre locuințe sunt cumpărate prin programul Prima Casă.

Comments

comments