MONDAY MEMO #101 / Fuziunea la rece: improbabilul drum de la #rezist la #văvedem; economia ignoră OUG 13-14; efectul protestelor asupra încasărilor TV + Trump, Putin și noul Război Rece.

FUZIUNEA LA RECE. Improbabilul drum de la #rezist la #văvedem.

Știrile le-ați aflat, probabil: OUG 13 a fost abrogată prin OUG 14 (care mai trebuie însă votată în Parlament); Curtea Constituțională nu s-a pronunțat pe fondul OUG 13, ci a judecat doar urgența; moțiunea de cenzură a opoziției a fost, previzibil, respinsă; ministrul Justiției a demisionat în cele din urmă; protestele au continuat în fiecare zi în toată țara, în ciuda frigului crâncen; presa străină a aplaudat neașteptata explozie civică a României – pe care a dat-o drept exemplu de voce rațională, pro-valori, într-o Europă bântuită de confuzie și dezbinare.

NU E ÎNCĂ MOMENTUL pentru concluzii definitive. Încă suntem în “ceața protestului” – care a început pe 18 ianuarie, ziua în care guvernul Grindeanu plănuia să adopte cele două ordonanțe, și a explodat pe 31 ianuarie, în noaptea adoptării. Câteva observații la rece:

  • Protestul de stradă a întors din drum, cel puțin deocamdată, o ordonanță deja publicată în Monitorul Oficial – lucru nemaiauzit în istoria României;
  • Starea de spirit dominantă e neîncrederea, exprimată în toate felurile – de la “până nu văd OUG 14 publicată, nu cred” până la jocul de cuvinte “We Don’t BeLiviu”; nu-mi amintesc de vreo altă situație, în ultimii 27 de ani, în care mase întregi de cetățeni să fi pus la îndoială atât de vocal orice declarație publică făcută de premier ori de șefii legislativului;
  • Deja s-a conturat, la proteste, ideea că urmează patru ani de luptă la baionetă între cei guvernați și cei care guvernează (inclusiv prin instituții publice de tip CNA); că opoziția parlamentară e slabă și că doar cetățenii pot opri, prin supraveghere continuă, abuzuri și măsuri împotriva interesului public; hashtag-ul #văvedem prinde perfect, în două cuvinte, această nouă stare de spirit;
  • În ciuda gerului năprasnic, duminică seara s-au adunat totuși în piețele României 100.000+ protestatari, din care 70.000 în București: am putea numi metaforic acest protest național “fuziunea la rece” (în știință, fuziunea la rece e încă în fază de ipoteză; în piețe, frigul n-a putut împiedica o improbabilă, neverosimilă eliberare de energie);

CÂT DE EXTINS A FOST PROTESTUL? Fără precedent; am compilat aici o listă care numără 233 de localități în care români de pe șapte continente au protestat împotriva slăbirii legislației penale românești; unele sunt proteste simbolice, susținute de un singur om, altele proteste masive, de 30.000-300.000 de oameni (da, și în Antarctica a protestat un român).

 

 

ÎN ACEST TIMP, ALIANȚA PSD-ALDE a refuzat să-și recunoască vreo vină pentru criza care a întors țara pe dos; ba chiar s-a refugiat, contraproductiv, într-o narațiune construită pe conspiraționisme de tip FSN ’90:

  • TEZA 1: Protestele sunt lipsite de legitimitate, spun cei de la PSD-ALDE; protestatarii habar n-au de ce protestează, nici măcar n-au citit ordonanțele; cât despre guvern, acesta admite că a făcut o singură greșeală în privința OUG 13: n-a comunicat cum trebuie;
  • TEZA 2: Țara e “ruptă în două”, spune PSD-ALDE, iar demonstranții anti-guvern sunt manipulați de președinte, “care are motivații electorale și vrea să răstoarne votul din 11 decembrie” (de notat că numele lui Iohannis n-a fost pomenit în scandări / pe pancarte în 13 zile de protest susținut);
  • TEZA 3: Străinii (Soros) și multinaționalele au scos de fapt oamenii în stradă, în conjuncție cu președintele; de remarcat aici atacul lui Liviu Dragnea împotriva președintelui Raiffeisen Bank (care de altfel a răspuns public) și țâfnele anti-UE ale ministrului de externe Teodor Meleșcanu;
  • TEZA 4: Plus, bineînțeles, tema pericolului la adresa suveranității și integrității teritoriale a țării lansată de PSD-ALDE și fluturată inclusiv de Academia Română.

+ Un articol pressone.ro despre teoriile care proliferează în grupurile închise ale susținătorilor PSD. Luați-o ca pe-o ieșire din bulă.

 

 

CE URMEAZĂ?

  • Cu siguranță: Un vot în Parlament asupra OUG 14, care abrogă infama OUG 13, de care încă n-am scăpat (nu știm când – știm doar că șeful PSD a spus că e exclus ca ordonanța să fie respinsă) și declanșarea procedurii de referendum anti-corupție anunțat de președinte;
  • Foarte probabil: Alegerea apelor în PSD, unde sunt oarece semne de tensiune între aripa dură a PSD și câteva voci moderate (de notat aici opoziția deschisă a primarului Iașului, care spune că partidul “are nevoie de un nou leadership”);
  • Foarte posibil: Coagularea protestelor de stradă, încetul cu încetul, în mișcări civice menite să supravegheze – mai articulat ca până acum – felul în care instituțiile statului (guvernul, parlamenul, CNA etc.) – își fac treaba. Dacă numărul celor care continuă să iasă în stradă pe un ger de crapă pietrele e un indiciu, atunci trecerea de la #rezist la #văvedem devine o chestiune de implementare. E agregare de forțe, e eliberare de energie. E fuziune la rece, în plină stradă.

 

 

ÎN PLAN SECUND, ECONOMIA. Ce s-a mai întâmplat, dincolo de OUG 13/14.

Câteva lucruri trecute cu vederea, dar de neignorat:

1. BUGETUL 2017 & CREȘTEREA ECONOMICĂ. Premierul a prezentat săptămâna trecută bugetul pe 2017 în Parlament, afirmând că “ultimele estimări ale unor instituţii internaţionale converg către o evoluţie economică în anul 2017 asemănătoare cu cea avută în vedere la fundamentarea bugetului”. Cu alte cuvinte, către o creștere estimată de 5,2%. Cum arată, în fapt, “ultimele estimări”:

Cel mai vocal contestatar al bugetului e senatorul PNL Florin Cîțu, cunoscut în mediul bancar din perioada în care era economist șef al ING. Cîțu susține că “PSD a planificat și premeditat un jaf perfect asupra bugetului național” și amenință cu o comisie de anchetă. De urmărit.

 

2. FONDUL SUVERAN DE INVESTIȚII. Primul pas pentru crearea unui fond suveran de investiții, promis de PSD în campanie și inclus în programul de guvernare, a fost făcut joi, când a fost adoptat un memorandum; urmează constituirea propriu-zisă a fondului.

+ ce-și propune fondul suveran de investiții al României a explicat ZF, pe scurt, la început de an – aici.

+ în The Economist, un articol excelent despre cel mai mare fond suveran din lume, cel al Norvegiei; despre capcanele gestionării unui astfel de fond și despre tentația guvernelor de a folosi banii în alte scopuri decât cele declarate – aici.

 

3. CELALTĂ ORDONANȚĂ. E vorba de OUG 9/2017, adoptată la sfârșit de ianuarie, care a trecut însă neobservată la momentul respectiv – și a fost corectată, parțial, în Parlament. Ce făcea ordonanța, în esență, era că suspenda timp de un an anumite articole din legea finanțelor publice – cele care împiedicau primarii, președinții de CJ și miniștrii să angajeze cheltuieli în afara creditelor bugetare aprobate. Hotnews a publicat un comentariu furios în care vorbește de “premeditare și jaf”; avocat.net a făcut o analiză tehnică a impactului; senatorul Florin Cîțu a spus că OUG 9 are “cam aceleași efecte pentru Codul fiscal precum OUG 13 pentru Codul penal”; iar RFI a discutat cu Sorin Ioniță de la Expert Forum, care susține că atât timp cât OUG 9 nu e abrogată avem în vigoare, simultan, două legi contradictorii. În caz că povestea vi se pare confuză, aveți dreptate. Este. Acest guvern ar trebui împiedicat, totuși, să dea ordonanțe.

 

DIGITALMEMO

DIGITAL MEMO este un distilat de cultură generală digitală născut din realitatea că tehnologia e strâns împletită cu performanța oricărui business. Avem alături în acest mini-proiect un partener digital-native – e vorba de eMAG – gata să depună oricând mărturie că tehnologia e deja în toate: în viața personală, în societate, în business.

GO, HOLICOV: REVOLUȚIONEAZĂ-NE EDUCAȚIA. CEO-ul Adservio, Alexandru Holicov, a fost selectat – dintre cei 24 candidați din regiunea EMEIA – în programul EY Accelerating Entrepreneurs, care se focalizează pe start-up-uri tech. E primul antreprenor român care ajunge în acest program, cf. ey.com.

  • Ce face Adversio? “Am creat acest business pentru a revoluționa educația”, spune Alexandru Holicov. Așa-i că v-a venit să zâmbiți?
  • Concret, “revoluția” a luat forma unei platforme de management educațional care a pornit în 2009 la Iași și a ajuns, între timp, la 100.000 utilizatori (profesori, elevi, părinți, directori de școli) din peste 50 de școli românești. Povestea proiectului a publicat-o, zilele trecute, de start-up.ro.
  • Model de business? Da, există unul: accesul în platformă se face contra unei taxe de 4 lei / elev.

Rezultate: Rata absenteismului școlar, susține adservio.ro, a scăzut în unele școli cu 60%.

 

 

ȘTIRI FALSE ÎN ROMÂNIA? Din 8 februarie, opțiunea Facebook “Report post” e funcțională și la noi. Un mini-ghid de utilizare, aici. A se folosi cu discernământ.

+ Wikipedia a interzis, în articolele sale, trimiterile la Daily Mail, etichetând publicația drept “sursă fără credibilitate” (“reputation for poor fact checking and sensationalism”). Regruparea de forțe din zona Big Tech, mai degrabă neconvingătoare în urmă cu jumătate de an, începe să arate tot mai mult a contra-ofensivă.

METEO ÎN FEED. Vom putea primi informații despre vreme direct în feed-ul de Facebook, printr-o nouă mini-aplicație care nu e disponibilă, deocamdată, pentru utilizatorii din toată lumea. Înțeleg că e o chestiune de zile, totuși. Detalii aici.

CHIP SUB PIELE. O companie belgiană a înlocuit legitimația de serviciu a angajaților cu un chip cât un bob de orez implantat sub piele. E comod, dar ridică probleme etico-filozofice. În felul ăsta, spun criticii, angajatorul poate ști despre tine mai multe decât ți-ai dori.

TWITTER LOW. Veniturile Twitter au scăzut cu 4% față de 2016; compania nu reușește, cumva, să-și valorifice popularitatea; să scoată bani de pe urma celor 319 mil. utilizatori. Nici măcar Donald Trump, cu tweet-urile lui de impact global, nu reușește să dea o mână de ajutor.

 

ROMÂNIA ÎN CIFRE

17,7% procentul de creștere al salariilor bugetarilor în 2016, cf. ING Bank (care a folosit date INS); în sectorul privat, creșterea a fost de doar 9,8%. Problema nu-i mărirea în sine; e productivitatea, care bate pasul pe loc.

66.718 Scăderea populației României în 2016, cf. INS. Asta înseamnă că am pierdut, într-un an, un oraș cât Alba Iulia.

54,7% Procent din cele 633.802 companii din România întârzie plățile către furnizori și statul român, cf. unui studiu Creditinfo (date din 2015).

25 martie 2017 Ziua în care Biserica Ortodoxă Română a convocat un marș național, pornind de la inițiativa cetățenească de redefinire a familiei în Constituție. E o premieră. BOR a hotărât să coboare în stradă.

4,7% Creșterea cifrei de afaceri a companiilor din industrie în 2016; dublu față de 2015, cf. INS. Detalii, industrie cu industrie, găsiți în profit.ro.

16% Procentul de reciclare și compostare a deșeurilor în România, față de 44% media europeană, cf. CE. Cum ridicăm fruntea?

57,4 mld. euro Exporturile României în 2016, în creștere cu 5,1% față de 2015; e un record. În același timp, deficitul comercial se apropie de 10 mld. euro, cu 19% mai mare decât în 2015, cf. INS.

19 Numărul acuzațiilor de luare de mită pentru care era cercetată persoana numită miercuri de premier în funcția de vicepreședinte al autorității veterinare ANSVSA; a urmat, a doua zi, eliberarea din funcție. Poate că ar trebui să le ceară totuși, înainte de numire, adeverințe de la parchete și/sau caziere penale.

 

EFECTUL PROTESTELOR ASUPRA ÎNCASĂRILOR TV. Costin Ionescu de la Hotnews face o analiză extinsă pe tema “Cum resimt Antena 3 și România TV presiunea revoltei anticorupție”. “Opt dintre principalii 10 clienți de publicitate pe care îi avea Antena 3 în ianuarie fie și-au retras reclama de pe acest post, fie au lăsat mult mai puțina în ultimele două săptămâni. Nouă dintre clienții România TV au făcut același lucru. Tot în ultimele săptămâni, membrii CNA au început să vină mai des la serviciu și să încerce, cel puțin, să sancționeze cele două posturi”, scrie Hotnews. Analiza vine după o serie întreagă de articole publicate de paginademedia.ro (găsiți, aici, și lista brandurilor care par să-și fi retras reclama) și unul din iqads.ro, care reia un apel la branduri prin care Frontline Club a cerut public, în 22 ianuarie, să nu mai sprijine posturile TV care difuzează informații false.

 

#DEȘTIUT #DECITIT #DEVĂZUT #DEÎNCERCAT

VIDEO-MAPPING ÎN PIAȚĂ. În caz că v-ați întrebat cine o fi făcut proiecțiile luminoase din Piața Victoriei, aveți aici povestea întreagă: o mână de tineri înghesuiți într-o ambulanță veterinară de împrumut, care-au pornit cu un proiector de 20.000 de lumeni și un reșou la picioare.

CREIERUL ÎN VREMURI DE INCERTITUDINE. Ce nu avem cum să știm, ne imaginăm – și adesea asta ne face să ne simțim cumplit. Un mini-manual de utilizare de la Fast Company.

FILM EXPERIMENTAL? Avem festival de film din această specie. La primăvară. Între 28 martie și 2 aprilie. A șaptea ediție. În București. Cinci mari teme: You are another me, The Politics of the body, Searching for transcendence, The alchemy of the frame şi Cutting the cord. Dacă vreți să experimentați, CLICK AICI.

TRUMP & PUTIN. Un cover story “The Economist” ilustrat cu  fotografiile alb-negru ale celor doi șefi de stat și-un pic de ruj. Altfel, nu-i nimic sexy în această relație. Dimpotrivă.

RUGĂMINTE MONDAY MEMO către instituțiile care fac studii, cercetări ori analize și le trimit presei, alături de comunicatele oficiale: încărcați respectivele documente și pe site-urile organizațiilor voastre. Ca regulă, preferăm să dăm link direct către materialele originale, nu doar către știrile de presă care vorbesc despre ele. Doar că nu le găsim întotdeauna pe site-urile voastre. E păcat. Cititorii noștri prețuiesc informația de calitate, credibilă, și vor să aibă acces la sursele primare; de ce i-am trimite către niște știri de presă fără referințe complete?

Comments

comments