MONDAY MEMO #104. Inceputul unei noi Uniuni

ÎNCEPUTUL UNEI NOI UNIUNI. Finalul lunii martie aduce două evenimente istorice: declanșarea Brexit și discuțiile legate de viitorul UE

Anul trecut, britanicii au votat ieșirea din Uniune. Oricât de ironic ar fi, premierul Theresa May este în situația stranie de a fi votat pentru a rămâne și de a negocia azi condițiile de plecare. Articolul 50, care permite ieșirea unei țări din UE, va fi activat la finalul acestei luni. Cum va negocia Marea Britanie e deja destul de clar, iar Politico are un articol foarte bun pe această temă. Cum va viitorul Uniunii, dincolo de Brexit?

  • O întâlnire decisivă. Șefii de state sauguverne ale țărilor membre se întâlnesc la Roma, pe 25 martie, pentru ceea ce va fi nu doar aniversarea de 60 de ani a UE, dar și momentul care va deschide discuția despre viitor și Europa post-Brexit.
  • Cinci scenarii. Pe masa lor se vor afla cinci scenarii posibile, pregătite de Jean Claude Juncker, șeful Comisiei Europene. Franța și Germania sunt, clar, în favoarea celui cu numărul 3, adică a unei Europe cu mai multe viteze, în care un număr mic de țări lucrează foarte integrat către scopuri comune precise. Ceea ce va crea diferențe evidente înte țările membre.
  • România. Scenariul Europei concentrice, cu mai multe viteze e neplăcut pentru noi. Leonard Orban, consilierul Președintelui Iohannis, spune într-un interviu pentu Hotnews că “România nu acceptă sub nicio formă UE cu mai multe viteze. Este vorba despre a nu fi periferie. Periferia se dezvoltă cel mai puțin”.

ÎN CONCLUZIE. Pentru România, miza acestei discuții, care va începe la finalul lunii și va dura pentru următorii doi ani – până la alegerea altui Parlament European – s-ar putea să fie mult mai mare decât ne imaginăm azi. Cristian Pantazi observă într-un editorial că avem o problemă politică majoră: Cei doi oameni care conduc Parlamentul sunt, de fapt, anti-europeni.

+ Mai mult de jumătate dintre români au încredere în Uniunea Europeană. Procentul a scăzut de la aderare, dar e printre cele mai ridicate dinEuropa.
+ Peste tot în lume, democrația e în declin. Care sunt, totuși, cele mai puternice sisteme democratice ale planetei?


MOMENTUL ADEVĂRULUI. Banii care intră în buget sunt încă puțini, față de ceea ce ar fi nevoie

Nici n-au trecut bine două luni din an, că Fiscul urzește un “plan urgent de măsuri pentru creșterea încasărilor”, iar Comisia Europeană cere Guvernului ca, până în aprilie, să ia măsuri urgente ca să aducă deficitul bugetului acolo unde îi e locul, și anume sub 3%.

  • Planurile Guvernului nu bat cu calculele Comisiei, căreia îi ies ceva mai multe miliarde în plus la deficitul bugetar.
  • Planurile Guvernului nu bat nici cu realitatea, deocamdată. În ianuarie, scăderea de încasări a fost de 6% și singurul fel în care bugetul a rămas pe un mic plus a fost scăderea investițiilor. În februarie, lucrurile stau ceva mai bine, dar la limită.

CONLUZIE. Cu toate măsurile șefului ANAF, un lucru fundamental rămâne neschimbat, și anume că România are cele mai mici venituri bugetare ca raport în PIB. Modelul de business e, am putea spune, incorect. Două editorile care merită citite pe această temă: Radu Crăciun despre iluzia dezvoltării cu un astfel de buget și Cristian Hostiuc despre de ce seamănă îngrijorător România și Brazilia (și nu, nu e vorba despre casele domnului Liviu Dragnea)

SUBIECTE DE CONVERSAȚIE

AFACERILE PRIMĂRIEI. De la lumina de pe stradă, la panoul publicitar și construcții, Primăria Bucureștiului e pe cale să intre în forță în business. Primarul Gabriela Firea tocmai ce a primit avizul consilierilor locali pentru a înființa 80 de firme (5.000 de angajați, cu totul) deținute de primărie pentru toate serviciile locale posibile. Miza, oficial vorbind, este reducerea facturilor către primărie și economii la buget. Și creșterea veniturilor din publiictatea stradală, de exemplu.
Ar putea fi o idee bună, dacă istoria nu ne-ar arăta că e o idee proastă, lipsită de transparență și care ocolește legea funcționarilor publici. În plus, ar putea fi și cumva ilegală: Curtea Constituțională a decis că astfel de companii nu pot fi deținute de consiliile locale.

CÂND FUNCȚIONARII CREEAZĂ ÎNTREPRINDERI. Programul Start-Up Nation România a creat mult entuziasm. Bugetul statului ar trebui să finanțeze vreo 10.000 de firme noi cu până la 44.000 de euro. Ideea e cuprinsă în Programul de Guvernare. Doar că de la o idee la practică – știe orice antrprenor, nu? – e cale lungă.
Forma inițială a proiectului, scrisă, cel mai probabil, de fostul ministru pentru Antreprenoriat, Florin Jianu, singurul om care avea cât de cât habar de domeniu, n-a supraviețuit mult timp. Forma actuală – publicată aici și aici – dovedește că oamenii care s-au ocupat înțeleg puțin sau deloc ce e cu un antreprenor. De la cheltuielile eligibile, până la finanțarea 100%, până la cine se califică și câți ani trebuie să ții angajații (indiferent cum merge treaba), proiectul e mai mult o formă de asistență socială. Cea mai bună analiză este cea a lui Florin Anghel pentru publicația Startup.ro.

BAROMETRUL CELOR BOGAȚI. “Wealth Report”, cercetarea anuală a companiei Knight Frank (cea mai mare rețea globală imobiliară deținută privat) în culisele bogăției are câteva concluzii importante: prima, că 2017 e anul cu cel mai important risc politic, de la al Doilea Război Mondial încoace. A doua, oarecum legată, că oamenii cu mulți bani sunt azi mult mai preocupați de siguranța capitalulu decât de a face și mai mulți bani.
Acestea fiind spuse, planeta are azi aproape 200.000 de oameni cu averi de peste 30 de milioane de dolari, cu 6.300 mai mulți decât cu un an în urmă. Iar numărul milioardarilor e azi cu aproape 45% mai mare decât acum o decadă. România are astăzi 11.200 milionari, cu 54% mai mult decât acum zece ani.
Raportul merită citit integral (e nevoie de înregistrare): e ca o poartă către o lume cu propriile pasiuni, colecții, obiecte ale dorinței și locuri preferate.

+ Australia e un magnet pentru bogații planetei, în timp ce Franța îi pierde.

AICI E BINE DE TRĂIT. Care e, în percepția cetățenilor, cel mai sigur oraș din România? N-ați ghicit. Bucureștiul e pe locul 9. Clujul e pe locul 3. Cine e pe locul 1? Dar în ceea ce privește cartierele din diferite orașe, unde e cel mai avantajos să trăiești? Studiul complet se află aici.

CEA MAI GREA TREABĂ. PwC a scrutat gândurile șefilor de organizații din Europa Centrală și de Est și a descoperit ce-I preocupă cel mai tare. Rezultatele integrale se află aici, dar o concluzie importantă e că, mult mai mult decât în restul lumii, liderii din business au o mare problemă cu oamenii: 86% dintre ei au declarat că e complicat sau foarte complicat să recruteze oameni cu talente de leadership. Ce e interesant e că politica lor legată de oameni e, în continuare, orientată către a le oferi mai mulți bani și a-I controla îndeaproape. Pentru comparație, aici se află studiul global pe 2017.

ÎN JURUL LUNII CU MUSK. Elon Musk plănuiește să ducă doi oameni– cetățeni obișnuiți, nu astronauți – într-o excursie în jurul Lunii, anul viitor. Misiunea – de fapt un zbor privat al cărui preț și ai cărui clienți rămân un mister – va dura o săptămână.
Miza: să poziționeze SpaceX (compania sa spațială) ca lider în domeniul zborului uman în spațiu.

+ Întreprinderile lui Musk merg mult dincolo de SpaceX, în energie, mașini electrice, transport. Șapte feluri în care Tesla schimbă totul.
+ Tesla și-a anunțat săptămâna trecută rezultatele. Faptul că Musk a salvat Solar City (compania sa de energie solară) pe banii acționarilor, integrând-o în Tesla, nici măcar nu a fost un subiect. Adevăratul subiect e acesta: Tesla a “mistuit” în ultimele 3 luni din 2016 aproape un miliard de dolari și are nevoie de 2,5 miliarde pentru a-și ține promisiunile de producție pentru livrarea de mașini în toamnă. Dar nici măcar asta nu e adevărata știre. Ci aceasta: valoarea de piață a Tesla a atins 59 de miliarde de dolari, aproape de valoare marelui său rival, Ford. Oare unde e limita investitorilor?

TALENTATUL DOMN TRUMP. Popularitatea scăzută – cea mai mică a oricărui președinte american de după investire – ar putea fi cea care l-a făcut pe Donald Trump să livreze săptămâna trecută un discurs surprinzător de constructiv Congresului. Dar vorbele măsurate n-au putut rezolva chestiunile structurale.
The Atlantic: Trump nu are încă o agendă, nu are o coaliție în spate și are deja prea multe scandaluri pe scurta agendă de până acum. Cel mai complicat? Încrengătura de relații între el și Rusia.

+ în acest timp, Michelle și Barack Obama semnează un contract de 65 de milioane de dolari.

SMART STUFF

ÎNCEPE AZI. Coursera are un curs creat de Universitatea Technion din Israel (instituție care a contribuit semnificativ la transformarea Israelului într-un stup antreprenorial) despre “Cum să creezi un startup dintr-o idee”. Primul modul începe pe 13 martie. Sună foarte interesant și foarte accesibil ca preț.

+ Orice întreprindere nouă începe, de fapt, cu un fel de a gândi. Dacă vreți să vedeți practic și concret cum să gândiți ca un antreprenor – cu studii de caz locale și lucru aplicat pe propriile idei – e util să știți că în 24 și 25 martie organizez o nouă sesiune a programului Effectuation Way. Detaliile sunt aici.

IMUNI LA FAPTE. E de ajuns o scanare rapidă a posturilor pe Facebook pentru a înțelege un lucru simplu: lumea noastră e mai dezbinată decât a fost vreodată. Deși cunoașterea și faptele sunt la un click distanță, căile de a ne înțelege sunt, parcă, mai departe decât oricând. De ce rațiunea și faptele n-au putere? O explicație recentă e că imunitatea noastră la argumente e un rezultat al felului în care a evoluat omul.
Rațiunea s-a dezvoltat pentru a “ne apăra de situația în care am putea fi înșelați de alți membri ai grupului”. Ea știe să detecteze ce e în neregulă cu argumentele altora, nu cu ale noastre. Iar asta nu e tot: faptul că avem păreri bine formate despre ceva nu înseamnă că avem habar despre ce vorbim. Tot o moștenire a evoluției.
The New Yorker într-un excelent articol despre de ce faptele nu ne schimbă punctul de vedere.

+ Cartea lui Daniel Kahnemann, Gândire rapidă, gândire lentă, e o lectură excelentă pentru a înțelege ce feste ne joacă rațiunea, cu toate pretențiile noastre de oameni educați și raționali.

10 MOTIVE DE LA REVEDERE. Puțin cam radical. Dar James Altucher nu e un tip comod. A pornit 20 de companii și a dat-o în bară cu 17 dintre ele. “10 motive pentru care să-ți dai demisia anul acesta”.

+ “Principalul inamic al unei decizii bune e lipsa de perspectivă asupra unei probleme”. De aceea ar trebui să privim orice decizie din șase unghiuri: al inamicilor noștri, al instinctului, al morții, al curajului, al prudenței și al părinților noștri. The Book of Life despre cum să decizi.

FĂRĂ ȘEDINȚE. O schimbare mică în programul fiecărei săptămâni poate face minuni pentru ceea ce putem realiza la capitolul “lucruri-importante-care-sunt-continuu-amânate”. Un articol car emerită citit în Harvard Business Review: “Cum să ai o zi fără ședințe în fiecare săptămână”.

DIGITAL MEMO

ROBOȚII ȘI NOI. Subiectul venitului universal a urcat brusc pe agenda globală

Undeva între 40% și 60% din joburile pe care le avem azi vor fi preluate de roboți în următoarele decade. Și riscul e cu atât mai mare cu cât munca e mai puțin sofisticată. Ceea ce înseamnă că țările mai puțin dezvoltate sunt primele care pierd locurile de muncă în favoarea unor mașinării inteligente. Unul dinte răspunsurile posibile e ca guvernele să adopte ceea ce a devenit cunoscut drept “venit universal garantat” – un venit minim lunar de care beneficiază orice cetățean. Iar discuția e din ce în ce mai actuală:

  • Inteligența artificială va dubla ratele de creștere în economiile dezvoltate și va crește cu 40% productivitatea, potrivit unui studiu Accenture.
  • Doar că munca oamenilor va deveni redundantă, o dată cu înmulțirea roboților de toate felurile. Raportul oameni-roboți scade rapid, pe măsură ce tehnologia se ieftinește. Soluția din ce în ce mai des amintită e un venit universal garantat.
  • Lideri din business precum Elon Musk sau Bill Gates devin avocați în tabăra pro. Deși Bill Gates crede că ar trebui să începem cu altceva: dacă robotul ți-a luat slujba, și o poate face mai repede și mai bine, ar trebui să plătească taxe.
  • În intreaga lume, din Finlanda până în India, o mulțime de experimente (video) au exact acest scop: să testeze ce se întâmplă dacă dai oamenilor bani fără să ceri nimic în schimb. Unele rezultate sunt interesante.
  • Dar o seamă de economiști au catalogat ideea ca deloc inspirată.

Oricât de utopică, ideea unui venit minim universal e un răspuns plauzibil pentru un viitor în care toate soluțiile de până acum sunt inutile. Financial Times a citit două cărți proaspete despre subiect: “Deși pe căi diferite, cele două cărți ajung la o destinație cumva similară: situația deloc roză de azi e mai degrabă structurală decât ciclică. Idei radicale noi sunt necesare pentru a evada din costumul strâmt în care se găsește majoritatea lumii vestice”.
Dacă am judeca după cifre, cu 3,5 milioane de asistați social, România experimentează de ceva timp ideea. E drept, fără nicio legătură cu automatizarea, fără vreo logică aparentă și cu rezultate dezastruoase, din moment ce suntem țara cu cel mai important nivel de sărăcie din Europa Unită.
+ Ford aduce 190 de roboți la Craiova. Fabrica asamblează o mașină la 100 de secunde, iar tehnologia e una dintre cele mai avansate din lume. Ce poate face un robot? Îți aduce, dacă vrei, cafeaua.
+ Un robot face în câteva secunde ceea ce oamenilor le ia 360.000 de ore.
+ Adidas își repatriază în Germania producția de pantofi de sport. Doar că nu e ceea ce am putea crede: Adidas tocmai a produs prima pereche de încălțări fabricată integral de roboți.

O LUME IEȘITĂ DIN MINȚI. Snap, compania-mamă a aplicației Snapchat, s-a listat pe piața americană săptămâna trecută. În prima zi a tranzacțiilor, prețul a crescut cu 44% – valoarea de piață a Snap este de aproximativ 34 de miliarde de dolari. De ce e asta o știre? În 2016, Snap a încasat puțin peste 900 de milioane de dolari și a făcut pierderi de peste 400 de milioane.
+ Nu e o excepție. Și în niciun caz vreun record. Cum au crescut în prima zi prețurile altor companii de tehnologie.

VIRGULA CARE A BLOCAT UNIVERSUL. O mare parte din internetul global funcționează datorită serverelor Amazon. Iar ce s-a întâmplat săptămâna trecută arată cât de simplu e să dai “shut down” planetei: echipa tehnică a Amazon a făcut o eroare de scriere (o virgulă care nu era la locul ei) care a scos accidental din sistem o grămadă de servere. Și, cu asta, a făcut să dispară temporar din online aplicații, site-uri web și servicii întregi.

10 TEHNOLOGII REVOLUȚIONARE. Eticheta “revoluționară” e poate folosită în exces zilele astea, pentru aproape orice vine din zona de tehnologie. Când MIT Tehnology Review – fondată în 1898 la Massachusetts Institute of Technology, instituția care conduce clasamentul global al autorității în materie de tehnologie – spune că acestea sunt cele 10 tehnologii care transformă viața, economia și societatea, tind să ascult. Deși nu mi-ar trece vreodată prin cap să-mi fac un selfie de 360 de grade, totuși…
+ Acum câțiva ani (buni), realitatea augmentată – o tehnologie care suprapune o lume virtuală peste realitatea înconjurătoare – părea următorul mare pariu. N-a fost. Până când Pokemon Go, prima experiență adevărată de acest tip, a arătat tuturor ce e posibil: de ce realitatea augmentată va fi următoarea mare revoluție în retail.

ROMÂNIA ÎN CIFRE

De 8 ori mai mult câștigă cei mai bogați 20% oameni din România, în comparație cu cei mai săraci 20%. E cea mai mare inegalitate din Uniunea Europeană.
+ Doar un român din zece câștigă mai mult de 5.000 lei brut pe lună din salariu.
+ Senatul tocmai a adoptat o ciudațenie de prevedere: spor de stres de 50% pentru funcționarii publici. Camera Deputaților are cuvântul. Serios? Spor de stres?

O treime dintre studenți abandonează școala înainte de a ajunge la licență.

470.000 de automobile a produs România în 2016. Suntem pe locul 10 în topul producătorilor europeni.
+ Un angajat român produce 3 mașini pe an, față de cele 16 ale unui spaniol.

6,4% creșterea comerțului în ianuarie 2017, față de ianuarie 2016. Cifra, care reprezintă cel mai important indicator pentru consum, e cea mai slabă din mai 2015.

78.700 de oameni angajați ca programatori în România în 2016, potrivit statisticilor oficiale. Anul trecut, numărul contractelor de muncă a crescut cu 13.200, adică un plus de 20%. Schimbarea legislației fiscale ar putea avea un rol, totuși…

490.000 de șomeri au fost în ianuarie în România. Cel mai mic nivel de când avem statistici ale șomajului. Ceea ce înseamnă din 1994. Nu-I o veste veselă pentru cine caută să angajeze, totuși.
+ Nu-i de mirare că jumătate dintre români se așteaptă la un salariu mai mare și că 39% au o schimbare de job la orizont.

ÎȚI PLACE MONDAY MEMO? ABONEAZĂ UN PRIETEN. Click AICI

Comments

comments