MONDAY MEMO #105 / Multe beculețe de alarmă în trimestrul I post-alegeri; marile primejdii ale Internetului cf. părintelui său; cât costă corupția + săptămâna de aur a lui Adrian Ghenie.

TRIMESTRUL I POST-ALEGERI. Multe beculețe de alarmă.

Intențiile, prioritățile și obiectivele guvernării PSD-ALDE s-au conturat deja:

  • avem programul oficial de guvernare al puterii instalate după 11 decembrie;
  • avem un prim set de mutări concrete, “în viața reală” (fie ele adoptate și implementate, suspendate temporar ori în curs de adoptare).

Sunt jaloane pe baza cărora putem creiona traiectoria României pentru 2017-2020, așa cum ni se arată ea azi. Iată capetele de fir:

I. Securizarea-fulger a bazei electorale: Primele măsuri ale noii guvernări au fost măririle în avalanșă de pensii și salarii în tot sectorul bugetar (beneficiari, cca. 5,5 mil. oameni), măriri promise în campanie și angajate în baza unei improbabile creșteri de PIB de 5,2% în 2017 (vezi, pe cursdeguvernare.ro, “Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: we have a problem!”).

+ Cum văd antreprenorii extravaganta lege a salarizării unitare, pe cale să creeze un fel de castă a salariaților bugetari – cu mult mai bine plătiți decât cei din economia privată? Citiți scrisoarea Romanian Business Leaders.

  • Cum începe: “Încercați pentru un minut să vă puneți în pielea unui antreprenor sau manager din România”.
  • Cum se încheie: “Ați afirmat public că aveți grijă de antreprenorii autohtoni. Ne întrebăm dacă nu cumva chiar ei vor plăti factura. Vă rugăm să mai adunați o dată încasările bugetare din ianuarie și februarie și să faceți regula de trei simplă”.

II. S-o mai terminăm cu “gargara anticorupție”, ne cer PSD-ALDE.

  • Pentru dosarele penale prezente și viitoare am văzut deja încercări încăpățânate de slăbire legislației (vezi OUG 13, întoarsă din drum de proteste).
  • Pentru condamnările trecute, încă dăm piept cu perspectiva scăderilor de pedepse + eliminarea interdicțiilor asociate condamnărilor. De ex. prin legea grațierii, intrată deja în dezbatere. Apoi printr-o posibilă eliminare din lege, la sesizarea Avocatului Poporului, a interdicției condamnaților penal de a deveni miniștri (verdictul final îl vom avea marți de la Curtea Constituțională). Ori prin propunerile de modificare a statutului funcționarilor publici, care prevăd că poți fi dat afară doar dacă ești condamnat cu executare (condamnările cu suspendare n-ar strica imaginea breslei, cf. PSD-ALDE).

III. Mână liberă la cheltuieli publice și la acumularea de putere administrativă. Vezi OUG 6, prin care Ministerul Dezvoltării a primit 30 mld. lei (de 6 ori mai mult decât până acum; bani pe care îi poate cheltui cum poftește); sau OUG 9, prin care ordonatorii de credite (primării, de ex.) au căpătat dreptul de a se angaja în 2017 în cheltuieli discreționare, indiferent de sumele trecute în Legea bugetului. Vezi, mai apoi, decapitalizarea cu metodă a companiilor de stat, obligate să dea de anul ăsta la buget 90% din profituri, față de 50% până acum (adică mai puține investiții, deci mai puțină performanță). Sau cele 19 firme proaspăt înființate de Primăria Bucureștiului. Sau planul de creare a fondului suveran, o chestie de 10 mld. euro care a fost deja pusă pe șine, deși nu-i deloc clar în ce măsură proiectul e viabil și va servi interesul public (detalii mai jos).

IV. Măsuri pe care observatorii le califică drept “restaurație”. De ex. respingerea în Senat a OUG 79/2016, prin care guvernul Cioloș viza depolitizarea managementului spitalelor; și toată disputa ulterioară dintre cei care se bat pentru păstrarea status quo-ului și cei care vor schimbare.

V. Consolidarea puterii funcționarului public în fața cetățeanului. Pe de o parte prin măriri amețitoare de salarii, de cealaltă prin protecții suplimentare prevăzute de noua lege a funcționarului public – de ex. eliminarea “transparenței” dintre principiile care stau la baza exercitării funcției publice. Deadline de adoptare a noului statut? 1 iulie 2017. Lista modificărilor propuse, aici.

+ De notat, aici, și îndoielile privind capacitatea acestui executiv de a ține țara pe direcție. Teo Tiță descrie, într-un text intitulat “În derivă”, disfuncțiile vizibile ale schemei “președinte PSD care vrea să controleze totul / premier care nu pare să controleze nimic”.

+ Haz de necaz de la Liviu Avram: “Ca să scăpăm cu mintea teafără, poate n-ar fi rău să privim această guvernare ca pe un fel de molimă, care – ca orice molimă – trece la un moment dat. Deci să fim optimiști: nici ciuma bubonică n-a durat la nesfârșit, ci doar a decimat o jumătate de Europă”.


BUN, ȘI CU ECONOMIA CE FACEM? Nu-i o prioritate, dacă ne luăm după ceea ce am văzut în ultimele trei luni. De la statistică a venit săptămâna trecută bilanțul provizoriu pe 2016, care dă apă la moară îngrijorărilor privind “exuberanța irațională” de cheltuieli deja angajate în 2017 în baza unui pronostic de 5,2% creștere economică (pe care nimeni, în afară de guvern, nu-l crede posibil). Câteva cifre:

  • Am avut creștere economică de 4,8% în 2016 (cel mai bun an din 2008 încoace), ceea ce a dus PIB-ul la 169 mld. euro. “Cu doar 10,5% pe parcursul a opt ani, ar trebui să fim mult mai prudenți în materie de creștere a veniturilor reale ale populației. Mai ales că deja am acumulat șase ani de creștere, iar ciclurile de creștere şi descreștere a economiei sunt o realitate implacabilă în capitalism”, scrie cursdeguvernare.ro;
  • Altfel, cifrele arată limpede: creșterea din 2016 se datorează în principal consumului (+7,4%), ceea ce nu-i deloc motiv de bucurie;
  • Investițiile, pe de altă parte, au fost pe scădere (-3,3%) și nu există niciun motiv pentru care tendința să se inverseze în 2017.

+ Găsiți pe rfi.ro decodificarea celor patru vești venite prin cifrele INS: “vestea cea mai bună”, “vestea șocantă”, “vestea normală” și “vestea mai puțin bună”. Aici.

ȘTII PE CINEVA CARE-AR VREA SĂ CITEASCĂ MONDAY MEMO? FĂ-I ABONAMENT.


DIGITALMEMO

DIGITAL MEMO este un distilat de cultură generală digitală născut din realitatea că tehnologia e strâns împletită cu performanța oricărui business. Avem alături în acest mini-proiect un partener digital-native – e vorba de eMAG – gata să depună oricând mărturie că tehnologia e deja în toate: în viața personală, în societate, în business.

MARILE PRIMEJDII ALE INTERNETULUI. Listă de pericole și argumentații de la Tim Berners-Lee, inventatorul web-ului (care a scris lumii o scrisoare deschisă zilele trecute, când Internetul a împlinit 28 de ani). Printre cele trei mari primejdii, publicitatea politică; te ia puțin cu fiori când citești.

+ În același registru, un avertisment despre “big data” și puterea statelor-națiune vine de la Eric Schmidt, președintele Alphabet (compania-mamă a Google). Pe scurt, “big data is the new oil”, cum zice o vorbă relativ recentă (și deja clișeizată).

ECRANUL-HEROINĂ. Adică dependența comportamentală de tot ce vine spre noi prin diverse ecrane din viața noastră. Nu ne putem opri din navigat, verificat, updatat, dat click, like, share. Un interviu cu psihologul-marketer Adam Alter, care și-a lansat săptămâna asta cartea “Irresistible: The Rise of Addictive Technology and the Business of Keeping Us Hooked” – o carte despre invazia dependențelor comportamentale. Îl știți, poate, ca autor al “Roz tranchilizant”, o carte simpatică despre forțele care ne modelează gândirea și acțiunile. Altfel, ia ziceți: dormiți cumva cu telefonul la cap?

INFRASTRUCTURA IT DE STAT, EXTERNALIZATĂ? Ministrul român al Comunicațiilor vrea o agenție guvernamentală, în parteneriat cu mediul privat, care să creeze “un cloud guvernamental care va oferi software ca servicii pentru Guvern”; Guvern care “nu va mai avea servere, probleme cu infrastructura, pentru că infrastructura va fi externalizată”. Eu nu-s expert în securitate, dar e OK așa ceva? Tocmai acum, când lumea vorbește nonstop de cyber-războaie, hacking și scurgeri de informații, inclusiv de la CIA?

DE LA GOOGLE, PENTRU START-UP-URILE DIN TEHNOLOGIE. Două programe noi: unul de mentorat, altul de stagii în campusul Google de la Varșovia. Termene: 2 aprilie și 11 aprilie.

FACEȚI CUNOȘTINȚĂ CU AI. Mai precis cu acea “artificial intelligence” care scrie unele dintre mesajele de marketing pe care le găsim în Inbox (după ce a analizat, mai înainte, pe ce anume dăm click).


PÂNĂ SĂ UCIDĂ, CORUPȚIA COSTĂ. Vreo 20%, grosso modo. Cel puțin asta reiese dintr-o cercetare invocată săptămâna trecută de ambasadorul american la București la un eveniment cu titlu interesant: “U.S. Anti-Corruption Best Practices Tailored to the Needs of the Romanian Business Environment”.

  • Mesajul ambasadorului, preluat de AGERPRES, e regulamentar și de mare actualitate (“It is hard to overestimate the contribution that Romania’s increasingly credible fight against corruption has had on the strength of our bilateral Strategic Partnership”).
  • Studiul pe care-l invocă ambasadorul în argumentație, descoperi dacă te pui pe căutat, e mai vechi; chiar foarte vechi (din 2001, adică).

+ Altfel, 65% din mediul românesc de afaceri e de acord cu acțiunile DNA, cf. unui sondaj al Camerei de Comerț și Industrie. “Vrem, nu vrem, aceasta este realitatea exprimată de agenții economici, pentru că au început să vadă transparența și șansa în ceea ce înseamnă licitație publică”, a spus președintele CCIR la întâlnirea cu ambasadorul SUA. Cum adică “vrem, nu vrem?”.


ÎNCASĂRILE LA BUGET ȘI “MARELE EVAZIONIST”: “După doar două luni, bugetul gâfâie”, scrie pe blogul său un fost ministru al Finanțelor într-un cabinet PSD (v-o mai amintiți pe Ioana Petrescu?). Cauza n-ar fi ANAF în sine, explică Petrescu, ci faptul că “veniturile au fost estimate mult prea optimist, probabil fără consultare cu cei de la Fisc”.

  • Urmează o serie de considerații tehnice despre măsurile anunțate pentru creșterea încasărilor (care ar trebui să fie mai mari cu 23 mld. decât în 2016; în primele două luni n-au fost mai mari, ci mai mici cu 0,9%).
  • Concluzia? “Pare că Guvernul își dorește să colecteze câți mai mulți bani la buget, dar fără să deranjeze Marele Evazionist. Prin planul anunțat […] guvernanții parcă transmit un semnal către evazioniști că acum își pot vedea nestingheriți de treaba lor, în condițiile în care, în ultimii trei ani, nu prea au putut să se desfășoare cum și-ar fi dorit”.

ROMÂNIA ÎN CIFRE

nr. 17 Locul ocupat în 2016 de economia României – a 7-a din UE, ca populație – după PIB-ul din 2016. Avem un plus de 4,8 mld. euro față de 2015, ceea ce ne-a apropiat de Cehia și Grecia (care au și ele tot cca. 170+ mld. euro, dar la populații de 10 milioane).

6,22 mil. Nr. contractelor de muncă din România la 7 martie, în ușoară creștere față de 1 ianuarie. Profit.ro corelează această creștere cu majorarea salariului minim pe economie.

102 mil. lei Prejudiciul în dosarul Hexi Pharma, cf. procurorului Romulus Varga; cu alte cuvinte, bani publici dați de unități sanitare pe “produse neconforme”, în principal dezinfectanți diluați (asta apropo de managementul spitalelor și de OUG 79/2016 de depolitizare a sistemului sanitar, respinsă luna asta de Senat).

23 Numărul actual al ofițerilor SRI din structurile Fiscului, față de 28 în 2016. Ce fac ei acolo? Cresc “gradul de expertiză analitică etc.”. Dar și cei 23 sunt pe picior de plecare pentru că, vorba SRI, “ne-am atins obiectivele”.

15,7 mil. lei Contravaloarea călătoriilor CFR făcute de studenți în februarie 2017, prima luna de gratuitate. Sunt incluse, în aceste 3,45 mil. euro/lună, și abonamentele lunare (*4,5 față de 2016). Merită notată ușoara iritare a CFR, detectabilă în comunicatul prin care invită studenții să-și ia bilete din timp: “Călătoriile gratuite acordate studenților presupun costuri pentru companiile feroviare. Aceste costuri sunt asumate de statul român și sunt decontate de la bugetul de stat”.

6 mld. euro Pagubele pe care le-ar produce azi un cutremur similar celui din 1977 (7,2 grade pe scara Richter, 35.000 clădiri afectate, 1.570 morți / 11.300 răniți); în 1977, pagubele au fost estimate la 2 mld. dolari. Altfel, de notat că cca. 33% din totalul locuințelor din România nu au asigurare de cutremur, deși aceasta e obligatorie.

locul 6 în UE Acolo suntem, în clasament, dpdv al suprafețelor agricole utilizate. Sunt cifre PwC din 2013, dar e puțin probabil ca lucrurile să se fi schimbat foarte mult: ne întrec doar Franța, Spania, UK, Germania și Polonia. Performanțele agriculturii noastre nu sună bine deloc, însă: ponderea în PIB a scăzut de la 22,6% în 1993 la 5% în 2015 – deși agricultura angajează 27,3% din populația activă a României. Am scăpat deci de eticheta de “țară eminamente agricolă” (dar nici o agricultură de 5% din PIB nu-i motiv de mândrie, la cernoziomul pe care-l avem).


FONDUL SUVERAN? E COMPLICAT. Printre principalele soluții de finanțare pentru marile promisiuni PSD e fondul suveran, pentru care avem deja, iată, un memorandum. Sună interesant, dar e proiectul viabil? Prima analiză documentată pe acest subiect o face un fost ministru din cabinetul Cioloș, acualmente deputat USR, care a lansat pe blogul lui ceea ce se anunță a fi – dacă ne luăm după subtitlul “policy briefing nr. 1” – o serie de astfel de radiografii. E lunguț textul, dar e ușor de parcurs și bazat pe date.

+ Înainte de Cristian Ghinea a mai comentat pe tema fondului suveran, într-o postare pe FB intitulată “PSD își face casino cu circuit închis”, senatorul PNL Florin Cîțu.


ȘTIRI CU ACCENTE RUSEȘTI. Sloganul Russia Today, canal văzut drept arma “soft” a Moscovei în teritoriul știrilor TV, e “Question More”; iar rostul RT, spun diverse voci, nu e atât să impună narațiunea Kremlinului cât să semene îndoieli privind modelul occidental de societate.

  • Reușește RT să semene îndoială? Părerile sunt împărțite; cifrele de audiență spun că nu, dar știm cu toții că sofisticăria unei mașini de propagandă se măsoară cu altă oca.
  • De ce ne-ar interesa? Pentru că în februarie un oficial rus a spus că România e “a security threat to Russia”, de pildă; “we saw from Bucharest a definitely anti-Russian, even Russophopic line”. Aș că întrebarea din titlul articolului are tot sensul din lume: “Russia’s RT Network: Is It More BBC or K.G.B.?”.

#DEȘTIUT #DECITIT #DEVĂZUT #DEÎNCERCAT

DIN NOU DESPRE ADRIAN GHENIE. 3,7 mil. euro e prețul pe care un cumpărător l-a plătit miercuri, la ultima licitație Sotheby’s, pentru o lucrare de Adrian Ghenie, “Portret ca Charles Darwin” (foto aici). Asta la o zi după ce același Ghenie – “an auction star”, cum îi spune “New York Times” – vânduse la Christie’s un alt tablou cu 2 mil. euro (foto aici). Câteva lucruri despre pictorul român găsiți pe Scena9.ro, care a publicat articolul “Adrian Ghenie pe 27th Street, colț cu 10th Avenue” chiar cu câteva zile înainte de cele două licitații. Plus un interviu de anul trecut: “My Method Is Managing Failure”.

207 vs. 860 Numărul angajaților Primăriei Berlin vs. numărul angajaților Primăriei București (Berlinul e de patru ori mai mare ca suprafață ca Bucureștiul și are de două ori mai mulți locuitori); asta în caz că avem nevoie de date ca să vorbim, cu argumente, despre eficiența administrației noastre locale.

INFO DESPRE CODUL FISCAL. Noile normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, aici; dacă vreți informații mai puțin tehnice e suficientă știrea Agerpres.

ALT MINISTRUL AL EDUCAȚIEI PUS PE SCHIMBAT. De data asta se schimbă manualele pentru clasele I-IV (abia modificate acum câțiva ani) și se scot evaluările naționale; anunțul a fost făcut de ministrul Educației la Europa FM. Altfel, interesant e ce crede despre sistemul de învățământ românesc un profesor de la Stanford care cercetează de-o viață legătura dintre calitatea educației și creșterea economică. Eric Hanushek, care a fost la începutul lunii la Romanian Business Leaders Summit, a discutat cu Andreea Eșanu și Cristian Hatu de la CEAE, organizația care a adus în școlile românești învățarea fizicii prin investigație (vezi harta cu orașele) și care a explicat relația dintre analfabetismul funcțional și felul în care va arăta, în anii care vin, piața muncii.

FEMEI & BUSINESS. Am avut, pe motiv de 8 martie, o mulțime de știri despre femei (statistici, studii, marșuri etc.). Cea mai relevantă știre pentru business e însă asta: Islanda ar putea fi prima țară din lume care va forța companiile cu peste 25 de angajați să plătească femeile egal cu bărbații – și să demonstreze că fac așa.

TEACH FOR ROMANIA 2017. Se caută profesori cu fibră de schimbă-lume. Dacă știți vreo unul, dați-i de știre că Teach for Romania e în campanie de recrutare. Povești despre proiect găsiți în Decât o Revistă; detalii despre recrutare, aici.

ÎNCEPE DECUPLAREA MARII BRITANII? Sunt semne că Theresa May ar putea activa azi-mâine Articolul 50, scrie Financial Times. Ai grijă de tine, Europa.

PRIMELE 50 DE ZILE ALE LUI TRUMP. În esență, noul președinte american abia începe bătălia de convertire a retoricii electorale în politici publice. Prima mare încercare e “Trumpcare”, proiect deja contestat de o bună parte dintre stakeholderi. Altă încercare ține de “America First” și de efectele colaterale ale naționalismul economic – de ex. în sistemul bancar. Plus că ieri unul dintre cei mai influenți senatori republicani i-a cerut președintelui fie să dovedească acuzația că Barack Obama i-ar plantat microfoane în Trump Tower, fie s-o retracteze. Urmează, probabil, un nou calup de tweet-uri supărate.

DACĂ-ȚI PLACE MONDAY MEMO, AJUTĂ-NE SĂ-L RĂSPÂNDIM. FĂ-I ABONAMENT UNUI PRIETEN. AICI.

Comments

comments