MONDAY MEMO #107 / Ziua în care insula se desparte de continentul său; agenda creatorului vs. agenda managerului; săptămână neagră pentru Google + “The Art of No Deal”.

CONVULSIILE CONTINENTULUI. Despre ziua de 29 martie – și despre anii care vin.

A fost o săptămână intensă pentru ceea ce numim “proiectul european”: un atac terorist în inima Londrei, care tocmai se pregătește să înceapă complicatul partaj cu UE; o aniversare crispată la Roma, locul în care acum 60 de ani a început povestea uniunii; câteva vești încurajatoare despre economia zonei euro; și, peste toate, o pâclă de incertitudini și angoase care se vor așterne peste noi începând de miercuri, 29 martie.

DESPRE ATACUL DE LA LONDRA probabil ați aflat deja (un dosar complet a făcut BBC). Printre răniți, un cuplu de români aflat în vacanță în capitala britanică; povestea lor a reconstituit-o PRO TV.

+ Ne-a revenit în minte, după cel mai grav atentat londonez din ultimii 12 ani, întrebarea care ne-a paralizat după atacurile de la Nisa și Berlin: cum te poți apăra, ca națiune, în fața unui om care-și transformă mașina în armă?

CÂT DESPRE BREXIT “un eșec și o tragedie”, cf. lui Jean-Claude Juncker –  iată-l că începe. Cererea oficială de divorț va fi depusă de premierul britanic miercuri, 29 martie; urmează doi ani de partaj greu, cu o notă de plată estimată la circa 50 mld. lire (una care va trebui “calculată științific”, cf. aceluiași Juncker).

+ Sâmbătă, la Roma, 27 de șefi de state și-au pus semnăturile pe-un document, reînnoindu-și astfel jurămintele întru Europa unită; cât despre “eliberata” Britanie, cum a numit-o Boris Johnson, abia dacă a fost pomenită o dată, în treacăt, în timpul summit-ului.

+ Calendarul discuțiilor post-29 martie, aici.


EST EUROPENII VĂD ÎN BREXIT un bun moment să-și aducă înapoi oamenii plecați spre Marea Britanie; “în vreme ce Londra se pregătește de un exod de talente post-Brexit”, scrie Bloomberg, Europa Centrală și de Est își deschide brațele (guvernul polonez, de ex., crede că va atrage numai anul acesta 30.000 de job-uri de la companii din Marea Britanie). Poate ar trebui să ne mișcăm și noi în direcția asta; detalii despre ce fac alții, aici.

CE SE VA ÎNTÂMPLA CU UE? O analiză amăruie despre lunile care urmează, în The Economist; viitorul depinde, bineînțeles, de alegerile din Franța, Germania și Italia – și de alte surse cunoscute de instabilitate (Grecia, imigrația din Orientul Mijlociu etc.). Britanicii? Plonjon în necunoscut.


ÎNTRE TIMP, ÎN ROMÂNIA. Săptămână relativ liniștită; vești nici prea-prea, nici foarte foarte.

  • Administrația de la București e optimistă când vine vorba de economie, deși nu-i clar pe ce se bazează; directorii financiari însă mai puțin: jumătate dintre ei, cf. cercetării CFO Survey (Deloitte România), estimează o creștere de 2,6% pentru 2017, adică fix 50% din ceea ce a promis guvernul.
  • Suntem la un minim istoric în privința colectărilor la buget, avertizează președintele Consiliului Fiscal; dacă am colecta cât Bulgaria, a adăugat el, am avea surplus bugetar.
  • Salariile medicilor ATI vor ajunge la 3.600 de euro în 2018, promite Olguța Vasilescu. Se vor mări și salariile demnitarilor, firește. Ăsta-i guvernul “après nous le déluge”.
  • Ezitările lui Dacian Cioloș și criza pe acestea au provocat-o în USR l-au făcut pe Teo Tiță să scrie un text cu titlul “Stolo, MRU, Ciolo”. Numai ultimele două rânduri sună așa, cât-de-cât-optimist.

ȘTII PE CINEVA CARE-AR VREA SĂ CITEASCĂ MONDAY MEMO?

FĂ-I ABONAMENT.


CREATIVEMEMO

Rubrică-experiment pentru cei cu minte creativă care vor, acum, să-și cultive și gândirea antreprenorială. Veți găsi aici în următoarele săptămâni bune practici de management al creativității, studii de caz, tips&tricks, recomandări de lectură. Proiect sprijinit de UniCredit Bank.

“AGENDA CREATORULUI” VS. “AGENDA MANAGERULUI”. Două moduri diferite de a opera.

Întreruperile care ne fărâmă focusul și ne împiedică ideile să se închege – blestemul nostru de fiecare zi. Paul Graham, cofondator al Y Combinator (investitor timpuriu în Dropbox, Reddit și Airbnb), explică într-un scurt eseu că problema vine din încercarea noastră de a funcționa simultan în două mindset-uri antagoniste: unul de manager, care sare de la un subiect la altul, de la o decizie la alta, de la o întâlnire la alta; și unul de creator – de “maker” – în care imersiunea profundă e esențială.

  • Soluția, spune Graham, e să fii conștient de toate astea – și să-ți împarți timpul în compartimente dedicate unuia sau altuia dintre cele două mindset-uri;
  • Un articol despre experiența personală a unui tip care a aplicat logica propusă de Graham, aici.

+ De la Mihaly Csikszentmihalyi, autor al unor cercetări clasice pe tema minții în stare de imersiune – așa numitul “flow” – aveți aici o conferință TED. Plus o carte: “Creativity: Flow and the Psychology of Discovery and Invention”.

[Se pronunță /ˈmiːhaɪ ˈtʃiːksɛntˈmiːhaɪ/].

CE TE FACI CU TALENTAȚII DIFICILI. Șapte soluții de management al oamenilor “cu toane, capricioși, excentrici și aroganți” – cum îi descrie Harvard Business Review – dar fără de care “compania ta ar fi în cel mai bun caz mediocră”. Iată trei tactici, toate contraintuitive, cumva:

#1. Răsfață-i și lasă-i s-o dea în bară.

#2. Înconjoară-i de oameni semi-plictisitori.

#5. Nu-i supra-plăti.

CADOU DE APRILIE PENTRU ANTREPRENORI. “Sfaturi, transfer de know how și inspirație” – toate gratuite – pentru cei care fie se învârt în jurul unei idei și nu știu de unde să înceapă (wannabe), fie abia au pornit un business (start-up), fie au ajuns în punctul în care vor să-și crească afacerea inteligent și sănătos (scale-up). Vă încadrați în una dintre cele trei categorii? Îndrăzniți. Cursul începe după Paște.

  • vom susține și noi, Monday Memo, un mini-atelier cu “inside stories” și studii de caz din companii antreprenoriale românești (cele pe care le-am documentat pentru cartea “Cei care schimbă jocul”);
  • la cursurile Academiei Minților Creative – așa se numește proiectul – vă puteți înscrie până joi 13 aprilie; formularul, aici.

ȘI ÎNCĂ DOUĂ SCURTE:

  • Ce mai înseamnă, azi, creativitate în marketing? Un posibil răspuns de la Harvard Business Review.
  • O listă “Fast Company”, reactualizată pentru 2017, cu cei mai ingenioși oameni din busines; 12 domenii, inclusiv food, design, tehnologie, muzică și întreprinderi sociale. Aveți de unde-alege.

“SEMNAL DE ALARMĂ SURPRINZĂTOR DE DIRECT DE LA BNR”, scrie Sorin Pâslaru în ZF; un studiu al băncii centrale, intitulat “Pregătiți pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României”, vorbește de tratamentul diferit pe care statul îl aplică firmelor românești și celor străine. “Studiul”, spune Pâslaru, “analizează economia românească prin prisma unei mase critice de companii compusă din trei categorii de firme definite de autori pentru a surprinde evoluţia economiei între 1994 şi 2015. Cele trei categorii de firme sunt „veteranii în putere”, companiile de elită ale României şi întreprinderile de stat”.

+ O sinteză a concluziilor studiului, bullet cu bullet, a făcut Hotnews.ro în articolul “Cum va arata economia Romaniei in urmatorii 10 ani?”; aici. Tot de pe Hotnews puteți descărca și documentul integral; are 88 de pagini.

DIGITALMEMO

DIGITAL MEMO este un distilat de cultură generală digitală născut din realitatea că tehnologia e strâns împletită cu performanța oricărui business. Avem alături în acest mini-proiect un partener digital-native – e vorba de eMAG – gata să depună oricând mărturie că tehnologia e deja în toate: în viața personală, în societate, în business.

SĂPTĂMÂNĂ NEAGRĂ PENTRU GOOGLE. Are legătură cu banii.

Decizia unor branduri cunoscute de a-și retrage publicitatea de pe Youtube amenință să ducă spre un punct de reset – și tehnologic, și în relația companiei cu advertiserii.

  • tăvălugul s-a pornit pe 17 martie, când guvernul britanic și-a retras publicitatea pe motiv că era afișată alături de “content nepotrivit” (clipuri rasiste, antisemite și homofobe, în principal); au urmat The Guardian, Channel 4 și BBC – și, mai apoi, guvernul Scoției, Audi, Royal Bank of Scotland, L’Oreal etc.;
  • la 20 martie, Google – care deține Youtube – și-a cerut scuze public și a promis soluții, ceea ce totuși n-a oprit exodul (care între timp s-a transformat în boicot, după cum scrie The Verge; la lista inițială s-au adăugat între timp PepsiCo, Walmart, Johnson & Johnson, GSK, Starbucks, Verizon, GM plus sute de alte companii mai mici, cf. Business Insider).

PROBLEMA E ULTRA-COMPLICATĂ. Cantitatea de video încărcată pe Youtube depășește orice imaginație – se încarcă, în fiecare minut, 400 de ore de content – iar reclamele sunt alocate prin așa numita “publicitate programatică” (un articol lămuritor despre sistem, aici); așa rezultă, în fiecare zi, asocieri precum cele care-au stârnit nervii advertiserilor.

YOUTUBE A PIERDUT DEJA milioane de dolari în aceste zile. Nu e mult la cifrele Youtube – care anul trecut a avut încasări de 11 mld. dolari – dar hemoragia încă nu s-a oprit; plus că unii advertiseri cer, acum, discounturi pentru publicitatea deja plătită.

E VORBA, FĂRĂ ÎNDOIALĂ, și de resentimente vechi împotriva companiilor hi-tech din Silicon Valley, care domină fără drept de apel piața de publicitate online. Facebook și Google, de pildă, luau anul trecut în Statele Unite 85 de cenți din fiecare dolar cheltuit pe publicitate online; asta în timp media tradițională se sufocă de-a binelea.

+ Un articol despre aceste resentimente – ale media, ale advertiserilor, ale guvernelor – aici.

+ Despre punctele slabe ale Google și despre ce-i de făcut pentru a calma criza, două texte bune în Wired și AdWeek.

DESPRE AMAZON, LA RECE. Acțiunile au crescut cu 173% din 2015 încoace, capitalizarea bursieră a ajuns la 400 mld. dolari, compania deja încasează 50% din banii cheltuiți online în America. Și totuși, “cea mai remarcabilă firmă din lume abia se pornește”, scrie The Economist; iar în cale îi stă un singur mare adversar.

“iOS PRETUTINDENI”. Apple tocmai a cumpărat o aplicație, Workflow; iar Computerworld vede în asta “un pas către construcția unui ecosistem iOS Everywhere”. Altfel, Apple a mai făcut săptămâna trecută ceva: a lansat câteva chestioare care au trecut aproape neobservate; inclusiv un nou iPad.

+ IT-IȘTII DIN SILICON VALLEY își fac sindicat anti-Trump, se pare. Neașteptată mișcare.

+ INSIDE UBER. O investigație despre mini-războiul civil dintr-o divizie Uber – cea care proiectează mașina fără șofer.

PE ROL, DOUĂ LINII DE FINANȚARE nerambursabilă pentru micii antreprenori:

SÂMBĂTA CELOR TREI MARȘURI. Oameni ieșiți în weekend prin piețe și pe bulevarde, fiecare cu preocuparea lui. Am avut așa, în aceeași zi:

  • “Marșul pentru viață”, un protest anti-avort desfășurat în mai multe orașe din țară; România nu s-ar prăbuși demografic, a argumentat mitropolitul Clujului, “dacă toate tinerele familii ar avea măcar câte trei copii: unul pentru tata, unul pentru mama şi unul pentru ţară şi biserică”;
  • Un protest al polițiștilor: peste 3.000 de sindicaliști, cf. news.ro, au cerut sâmbătă salarii mai mari; neașteptată scenografia, care a împrumutat copios de la protestele anti-OUG 13 – de la vuvuzele și tobe la pancarte cu ironii și caricaturi simpatice;
  • Un marș pentru Europa, cel mai mic dintre cele trei, și care – din motive de lipsă de autorizație de mărșăluit pe străzi în București – s-a mulțumit să rămână o simplă manifestație; 200 de persoane, steaguri, baloane albastre și niciun “JOS”.

DRAGNEA TOT NU POATE FI PREMIER; DEOCAMDATĂ. O nouă amânare la CCR pentru contestația la Legea 90/2001, cea care interzice condamnaților penal să fie miniștri.

  • Spre reamintire: În ianuarie, înainte de “criza ordonanțelor”, Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constituțională articolul 2 din lege – cel care îl împiedică pe Liviu Dragnea, condamnat în dosarul Referendumul, să devină premier.
  • Argumentația era de-a dreptul de neînțeles, dacă vă amintiți (o găsiți aici).
  • Ei bine, după o primă amânare decisă pe 7 martie, CCR și-a mai dat, săptămâna trecută, o amânare – până pe 4 aprilie. “Nu am reuşit să ajungem la o soluţie”, a explicat preşedintele Valer Dorneanu la începutul lunii. “Am simţit nevoia să aprofundăm mai bine cauza şi să analizăm cea mai bună dintre variantele care s-au discutat astăzi, care au fost mai multe. (…) Aprofundarea este pentru a da o soluţie bună, nu o soluţie greşită”.

Ceva parcă nu sună a bine în toată povestea asta, este?

#DEȘTIUT #DECITIT #DEVĂZUT #DEÎNCERCAT

URA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE. Scena9.ro a scris luna asta pe o temă atinsă doar circumstanțial în conversațiile publice: ura, “cu toate speciile ei”. A scris “despre categorii întregi de oameni care devin ținte ale urii în masă, despre cuvinte care instigă la ură, despre geografiile pe care le desenează ura în orașele noastre, despre tineri care-i urăsc pe bătrâni și bătrâni care-i urăsc pe tineri”:

ȘEDINȚE MAI CU SPOR. O tehnică neașteptată: notițele disciplinate; autoarea spune că și-a testat metoda pe echipe de management – și că funcționează.

“THE ART OF NO DEAL”. Sintagma, un apropo la titlul cărții lui Donald Trump (“The Art Of The Deal”), a fost vânturată de vineri încoace prin toată presa americană – asta după ce președintele și-a încasat prima mare înfrângere din mandat. Proiectul de demolare a Obamacare și de înlocuire cu o versiune mai pe placul conservatorilor – una dintre marile promisiuni ale campaniei lui – a fost retras în dimineața votului, când Trump și-a dat seama că nu va trece. Un eșec de care președintele, care a făcut toate eforturile pentru a strânge voturile necesare, e răspunzător doar în mică măsură. Eșecul e al republicanilor, care de șapte ani critică Obamacare – și care acum, cu majoritatea pe care o au și în Cameră, și în Senat, puteau impune lejer, fără niciun vot de la democrați, o altă versiune a legii. Cât despre Trump, reputația lui de negociator și dealmaker iese șifonată de tot. Îl așteaptă bătălia pentru reforma fiscală.

SCUFUNDĂRI PE EPAVA TITANICULUI. Pentru turiștii excentrici și cu dare de mână. Locurile pentru prima excursie, cea din 2018, s-au ocupat deja; biletul e 105.129 dolari / căciulă. Între timp, chinezii construiesc o replică a Titanicului care ar urma să coste 1 mld. yuani (adică 145 mil. dolari) – dar nu pe apă, ci pe pământ. “Măcar asta nu se va scufunda”, comentează CNN. Pentru cei mai conservatori, există un muzeu al Titanicului în Belfast; în doi ani și ăsta va fi în afara granițelor UE.

CUM MAI STĂM CU FERICIREA. Un titlu care include cuvintele World+Happiness+Report te face întotdeauna să dai click, deși știi dinainte ce-o să afli: că cei mai fericiți oameni din lume sunt o nație cu limbă de neînțeles de prin nordul Europei. În ediția 2017, de ex., Norvegia a detronat Danemarca. Pe locul 3 e Islanda. Urmează Elveția, singura țară din top 5 mai dinspre pântecele Europei, după care vine Finlanda. Noi? Locul 57, între Coreea de Sud și Bolivia. Cea mai nefericită țară din lume? Republica Centrafricană, locul 155. Cea mai nefericită țară europeană? Ocupă locul 132 și avem graniță cu ea la est (nu, nu e Moldova).

DACĂ-ȚI PLACE MONDAY MEMO, AJUTĂ-NE SĂ-L RĂSPÂNDIM. FĂ-I ABONAMENT UNUI PRIETEN. AICI.

Comments

comments