MONDAY MEMO #108. Nu e ce credem

NU E CE CREDEM. După două luni, bugetul are excedent. Cum citim vestea asta?

Premierul Sorin Grindeanu a anunțat că, după două luni din 2017, avem un mic excedent la bugetul statului. Ce înseamnă asta? Veniturile sunt ceva mai mari decât încasările. Teoretic, o veste bună care demonstrează că, iată, temerile legate de echilibrul financiar al țării nu sunt tocmai justificate. Oare?

  • DE UNDE SUNT BANII? În fapt, banii care intră în buget sunt mai puțini (mai ales din cauza scăderii TVA). Salvarea bugetului țării pe primele două luni a venit din faptul că, o dată majorate salariile în sistemul de stat, impozitele și contribuțiile încasate au crescut și ele. Cu alte cuvinte, activitatea economică a țării, în sine, nu a adus mai mulți bani la buget, ci mai puțini. Motivul pentru care avem excedent bugetar este, paradoxal, mărirea salariilor în sistemul public. Nu-i prea veselă știrea.
  • CARE E PREȚUL? Ca să iasă socotelile, au dispărut banii de investiții și banii pentru cofinanțarea proiectelor cu fonduri europene. În traducere, 76% din toate cheltuielile statului român sunt pentru salarii și asistență socială.
  • CARE E RISCUL? Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, vorbește despre ce ar putea însemna stricarea acestui echilibru teribil de fragil în care stau azi finanțele României: dacă scapă de sub control, banii trebuie împrumutați de undeva. Ceea ce înseamnă datorie publică, ceea ce e periculos. Când datoria publică trece de 40%, riscul de recesiune crește cu 50%.
  • ÎNTRE TIMP. Fiscul anunță controale în aprilie. Ministerul Finanțelor transferă în buget resursele companiilor publice – și dividende, și rezerve – ca să facă rost de bani. Adio investiții! Și pune veniturile din privatizare la dispoziția bugetele locale, pentru proiecte europene. Nu, nu sunt proiecte noi, ci cele vechi, pentru care banii ar trebui dați înapoi Comisiei Europene dacă nu există cofinanțarea. De notat că, în contextul acesta, guvernul dă voie primăriilor să se împrumute fără limită. Vedem noi în ani care vin…

ÎN CONCLUZIE. Totul sună destul de abstract. Dar ce e de înțeles este că banii țării se cheltuiesc pe salarii publice și pensii. Funcționarii români au deja cele mai mari salarii din UE raportate la salariul mediu. Și ele vor continua să crească. Prețul echilibrului bugetului va fi plătit în două feluri: controlând și taxând economia privată și transferând către anii următori datorie și sub-dezvoltare.


BREXIT. Premierul britanic a trimis Europei scrisoarea de despărțire. E doar începutul unei lungi negocieri

Premierul britanic Theresa May a trimis săptămâna trecută către Donald Tusk, șeful Consiliului European, scrisoarea prin care cere oficial Europei ca Marea Britanie să părăsească Uniunea (articolul 50 din “constituția” europeană, Tratatul de la Lisabona). Este începutul unui proces delicat și dificil, în care Marea Britanie caută să-și păstreze privilegiile economice, iar Uniunea Europeană caută să se păstreze pe ea însăși intactă.

  • DocumenteleScrisoarea Theresei May e o pledoarie pentru ca negocierile pentru ieșirea din UE și cele comerciale (care vor decide cum vor fi taxate produsele și serviciile care vor intra în UE) să se întâmple în paralel. Donald Tusk a răspuns că așa ceva nu se va întâmpla. UE vrea să forțeze mâna Marii Britanii în subiecte dificile, precum libera circulație a angajaților sau imigrația, înainte de a-i da orice fel de tratament preferențial comercial. O foarte bună analiză a situației din acest moment: The Ecomomist, “Impactul dur dintre Theresa May și realitate”.
  • Mizele. “Divorțul” vine la pachet cu câteva subiecte teribil de complicate: soarta cetățenilor europeni care trăiesc pe Insulă și a celor britanici de pe Continent; accesul companiilor la cele două piețe; și o notă de plată de aproximativ 50 de miliarde de lire sterline pentru Regat. Cifrele Brexit, pe scurt. De notat că România are al treilea cel mai mare număr de cetățeni în Marea Britanie, 233.000.
  • Cum am ajuns aici? O serie de explicații detaliate, într-o analiză BBC. Iar cei care au votat ieșirea din UE, nu mai sunt chiar atât de siguri.

ÎN CONCLUZIE. Marea Britanie și Europa au de desfăcut legături de 40 de ani, incluzând milioane de texte de legi, sedii de instituții europene care se află în Marea Britanie și destinul a 3 milioane de europeni din alte țări care trăiesc peste Canal.

+ O mare parte dintre cele mai bune universități europene se află în Marea Britanie.

+ Scoțienii au votat majoritar pentru a rămâne în UE. Acum vor să se separe de de Anglia.

SUBIECTE DE CONVERSAȚIE

CUM ALEGI PE CINE PARIEZI. Sergiu Neguț este unul dintre acei oameni a căror treabă este să găsească și să finanțeze companii care promit să crească. Am avut o conversație interesantă cu el despre cum le alege și despre multele feluri în care incertitudinea e o resursă pe care prea puțini dintre noi o folosim. Interviul se află aici.

+ De unde știi dacă ai o idee în care merită să-ți investești timpul și banii (video).

LEGEA PREVENȚIEI. Proiectul de lege care spune că fiscul și ministerul Muncii trebuie să avertizeze înainte de a aplica sancțiuni a fost pus săptămâna trecută în dezbatere publică. Un sumar al celor 333 de articole de lege pentru care se aplică și a ceea ce spune legea, în Startupcafe.ro.

AGITAȚIE PE STRĂZI. Uber e, din nou, în conflict cu industria de taximetrie. Confederația Transportatorilor se pregătește de o grevă, un protest împotriva unor forme de transport pe care le consideră dincolo de lege. De fapt, un conflict împotriva Uber. Șeful Uber din România le transmite că e ca și cum ar vrea să “dezinventeze internetul”. 250.000 de oameni folosesc azi serviciul Uber în România, o creștere anuală de 300%. Între timp, Taxify, o tânără companie estoniană care conectează clienții cu șoferi disponibili și taxiuri, în egală măsură, a profitat de dispută pentru a anunța cele mai mici tarife din București. Ceva pariuri despre ce urmează?

+ Uber tocmai traversează cea mai complicată criză din scurta sa istorie.

AICI SUNT BANII. Startupcafe.ro a pus cap la cap o listă cu programele de finanțare pentru companii mici. De unde puteți lua până la 200.000 de euro?

MĂRIMEA CONTEAZĂ. “Companiile cu rate înalte de creștere – ceea ce numim scale-ups – sunt adevărații creatori de locuri de muncă, taxe și bunăstare. Contrar miturilor, afacerile mici și cele la început de drum aduc astfel de beneficii doar dacă reușesc să depășescă un anumit nivel”. Efervescența de startup-uri este, paradoxal, mai mică în țările foarte competitive, nu mai mare. World Economic Forum despre de ce e mai puțin important să încurajezi crearea de noi întreprinderi și mult mai important să găsești căile de a face companiile să crească. Startup-urile nu vor salva economia.

CINE FACE TREABA? Aproape 60.000 de locuri de muncă sunt fără un ocupant. Cifra joburilor pentru care nu se găsesc angajați tot crește, mai ales când vine vorba despre oameni calificați și specialiști. Industria suferă cel mai tare dar, interesant, sectorul bugetar a fost anul trecut cel mai activ angajator. Unde în România e cel mai complicat de găsit oameni? În vestul țării, desigur.

+ O explicație simplă, dar îngrozitoare: 300.000 de ingineri au plecat din România.

+ SRI a fost vedeta unui recent târg de joburi din București.

+ Cine angajează stagiari și ucenici primește bani de la stat. Și, totuși, pare mai greu de găsit decât de plătit…

+ Dacă i-am găsit, mai bine învățăm să-i păstrăm: de ce pleacă oamenii buni.

MAI VREM ÎN UNIUNE? Ungaria a o campanie anti-europeană al cărei scop este să întrebe cetățenii cum ar trebui guvernul să răspundă la politicile care vin de la Bruxelles și care amenință independența țării. Chestionarul, trimis în fiecare casă din Ungaria, se numește – complet obiectiv și imparțial, de altfel – “Să oprim Buxelles-ul”.

+ Ministrul Agriculturii din Ungaria a acuzat companiile multinaționale de înșelăciune în legătură cu calitatea produselor alimentare vândute în țară. De altfel, subiectul a provocat o întreagă campanie a guvernelor din regiune.

DIGITAL MEMO

MAGAZINELE VIITORULUI. “Aceasta este o companie care, din momentul în care descoperă ceva care funcționează, pune toată energia sa gigantică în spatele acelui lucru”. New York Times despre experimentele Amazon în domeniul magazinelor fizice: de la Amazon Go, conceptul de băcănie fără niciun casier, la magazine complet automatizate de mobilă și electrocasnice, și viitorul retailului. Ambițiile Amazon, despachetate.

+ Cum a devenit Jeff Bezos, fondatorul amazon, al doilea cel mai bogat om al planetei.

+ IKEA intră, în sfârșit, în jocul automatizării caselor.

HOT JOBS. Cei mai vânați oameni de pe glob sunt astăzi specialiștii în inteligență artificială. De la Google, la Facebook, Intel sau Microsoft, toate marile companii de tehnologie (și nu numai) pariază pe un viitor în care ea va juca un rol determinant. Să angajezi un specialist în inteligență artificială poate fi la fel de costisitor cu a angaja o vedetă din sport.

+ Elon Musk tocmai și-a cumpărat o companie a cărei misiune e creierul uman.

+ Ce e, de fapt, inteligența artificială? Un articol lung, dar excelent despre orice ați vrea să știți despre subiectul numărul unu din tehnologie.

PREA SCUMP. Pe măsură ce cresc salariile, angajații din România își pierd farmecul în fața Cluster IT Cluj crede că șansa noastră este să dezvoltăm servicii și produse cu valoare adăugată.

SMART STUFF

CÂT DE DISTRAS EȘTI? Mare parte din drama vieții cotidiene e că suntem permanent în mijlocul unui zgomot constant, care ne distrage de la lucrurile importante. Ne obosește, ne împiedică sa facem ceea ce ne propunem. Și confundăm “a fi ocupați” cu “a fi productivi”. Nu credeți? Ei bine, încercați testul acesta al Harvard Business Review și veți ști cât de bine ați deprins arta de a surprinde ce e în mintea voastră și de a lucra la ceea ce contează. (Ce vă rog e să-l nu-l folosiți ca pe o distragere de la a face ce aveți important pe listă, totuși)

+ Cum să obții mai mult de la fiecare zi de muncă. Un ghid pentru stiluri de muncă și personalități diferite. Foarte util.

AM ÎNGHIȚIT O MINCIUNĂ. “Ne-a fost servită o minciună: ni s-a spus că să nu-ți prepari propria mâncare este un semn de progres”. Dar felul în care producem, livrăm și consumăm mâncarea e falimentar. Și la propriu, și la figurat. Cum am putea rezolva cea mai mare problemă a vieții moderne? Câștigătorul competiției Antreprenorul Social al Anului al Fundației Schwab (fondatorul este Charles Schwab, șeful World Economic Forum) lucrează la o soluție. Un tip complet nou de restaurant și grădini așa cum nu ați mai văzut până acum.

+ Fermele de animale nu sunt deloc bucolice. Sunt un coșmar.

PUNEȚI COPIII LA MUNCĂ. În cel mai îndelungat studiu asupra populației făcut până acum (Harvard Grant Study a început în 1938 și continuă), cercetătorii au găsit că menii au nevoie de două lucruri pentru o viață fericită: dragoste și etică a muncii. Cel mai bun fel de a dezvolta etica muncii? Lăsați copiii – chiar obișnuiți-i – cu treburile casnice de mici. Vor deveni adulți mai de succes, scrie Inc.com.

CUM SĂ TRĂIEȘTI MULT ȘI BINE. “Există câteva trăsături comune ale celor care ajung la 100 de ani: foarte puțini fumează, cei mai mulți bărbați sunt slabi, și au niveluri înalte de colesterol bun”. Ce fac oamenii care trăiesc sănătos până la vârste foarte avansate.

+ The Book of Life despre arta de a te certa cu grație cu partenerul tău.

CREATIVE MEMO

VIAȚĂ DE CREATIV. DoR (Decât o Revistă) lansează azi un podcast care merită fără îndoială ascultat. N-a prea mai făcut nimeni așa ceva în România. Gazdă este Andreea Vrabie. Iar subiect sunt poveștile de viață ale oamenilor creativi, cu frica, bucuriile și îndoielile care apar mereu când îți propui să faci lucrurile în care crezi. Andreea mi-a spus că parte din motivația interviurilor este “să nu ne mai simțim singuri când ne e frică”. Contează. Foarte mult.

AMBALAJ PENTRU SOCIAL MEDIA. Dacă ești o companie mică – și nu numai – gândește-te la următoarea idee: în loc să investești în campanii de advertising, mai bine îi folosești pentru un ambalaj care “dă bine” în Instagram. Este exact ce a făcut o companie producătoare de înghețată. Și-a redesenat camioanele și cutiile, astfel încât oamenilor să le placă să pună fotografii în media socială. A vândut cu 50% mai mult.

+ The Atlantic decodifică o tendință interesantă, cea prin care publicitatea devine vehicul pentru empatie. Brandurile ne spun acum nu doar ce să cumpărăm, ci ce să fim.

OBICEIURI PROASTE. Dacă îi întrebi, doar unul din patru oameni îți vor spune că își folosesc potențialul creativ. De vină sunt obiceiurile proaste care îl omoară: să aștepți o idee genială, să te îngropi în cercetare, să-ți judeci munca în timp ce creezi. Și altele asemenea.

ROMANIA ÎN CIFRE

96% dintre cetățenii țării trăiesc în locuințe care le aparțin. România este țara cu cei mai mulți proprietari, dar și locul în care oamenii trăiesc în cea mai mare aglomerație. Jumătate dintre noi trăim în locuințe supra-aglomerate.

43% dintre companii se așteaptă să crească în 2017 cu procente între 1% și 10%. Cel mai mult, cele din comerț și retail.

12.000 de elevi și studenți primesc anul acesta câte 200 de euro pentru a-și cumpăra un computer. Bugetul a fost aprobat de Guvern săptămâna trecută.

71% dintre bucureșteni admit că aruncă parte din mâncarea pe care o cumpără sau gătesc. Poate pentru că merg cam prea des la cumpărături?

+ 6.000 de tone de alimente ajung la gunoi zilnic în România.

300 milioane lei este excedentul sectorului 5 al Capitalei, cel mai sărac sector din oraș. Pentru reamintire, este sectorul unde primar a fost prea mult timp Marian Vanghelie. Ceea ce îi va permite să cheltuiască anul acesta cât cel mai populat loc din București, sectorul 3.

2 ore zilnic petrec în media copiii cu tot felul de minuni ale tehnologiei, precum tablete, telefoane, calculatoare. Până la majorat, timpul crește la cinci ore zilnic. Pariem că telefoanele au partea leului?


DACĂ MONDAY MEMO E PE GUSTUL VOSTRU, ABONAȚI-VĂ AICI. SAU TRIMITETI ACEST FORMULAR DE ABONARE UNUI PRIETEN.

Comments

comments