Monday Memo #110. Brambureala Globală

 

BRAMBUREALA GLOBALĂ. Ce știm despre impozitul pe venitul global

Ministrul Finanțelor a pus pe masa negocierilor cu mediul de afaceri și cu companiile de consultanță un capitol delicat din programul de guvernare: impozitul pe venitul global pentru toți cetățenii. Sistemul va excepta de la plată veniturile de sub 2.000 de lei lunar și va taxa cu 10% tot ceea ce depășește. O primă consecință concretă: 60% dintre toți salariații din România intră în prima categorie și nu ar mai plăti, de fapt, niciun impozit.

  • Detalii. Ministrul Muncii, a explicat în detaliu cine, cum, cât și de când ar urma să intre în sistem – justificarea principală e legată de deduceri și fiscalizarea economiei.
  • Motivația. “Fiscalizăm totul. Dacă vrei să îţi duci copilul la şcoala de balet şi să reduci această cheltuială, cereţi chitanţă? Veţi ajunge să cereţi de peste tot chitanţă. Şi la meditaţii (…).” Explicația este a ministrului Finanțelor. Care precizează și că are de gând să elimine toate ghișeele de lucru cu publicul.
  • Ce nu merge. Teoretic, declarațiile, bonurile, facturile și toate hârtiile pe care o familie ar trebui să le păstreze, vor fi organizate de un consultant fiscal. E nevoie de vreo 35.000, pregătiți, angajați și plătiți de stat. Care vor deveni un soi de consultant personal. Serios? O armată de consultanți plătiți și educați de stat? Din moment ce singura interfață între mine, cetățean, și fiesc e consultantul, și din moment ce sunt obligat să aleg unul din listă, nu e o intervenție cam mare în treburile mele private, de om?

ÎN CONCLUZIE. Nu există încă niciun calcul economic în spatele acestei idei. E grav. Cum e gândit azi sistemul, cu zeci de scutiri (de exemplu, de ce medicii nu-și vor globaliza veniturile?), deduceri și chetuieli ce cad în bugetul public, e posibil ca, la foinal, să coste mai mult decât produce. Iar un astfel de experiment social e aproape imposibil de întors, o dată pornit.

+ Cele nouă riscuri cu care se confruntă economia românească, așa cum au fost discutate în ședința Consiliului de administrație al BNR.

+ România e țara care taxează cel mai drastic salariul minim.


UN REFERENDUM ISTORIC. Turcia a votat în favoarea schimbărilor constituționale propuse de președintele Recep Tayip Erdogan, într-un referendum cu un rezultat destul de strâns, de 51,4% la 48,6%. The Economist notează că “e cea mai radicală schimbare a statului turc în ultimele nouă decenii”. Erdogan va prelua funcțiile executive, va desființa cabinetul primului ministru și, în general, va duce Turcia către un stat totalitar.

  • Mesajul Europei a fost destul de clar: accesul în UE este, deja, un drum închis. Erdogan nu e foarte grăbit să reia relațiile cu Europa – tocmai a anunțat un al doilea referendum, pentru reintroducerea pedepsei cu moarte.
  • Vox: ce s-a întâmplat cu Turcia?

TRUMP ȘI DECIZIILE LUI CONTRADICTORII. Și media, și partenerii comerciali sau diplomatici ai Americii urmăresc cum președintele Donald Trump face pași către ceea ce totă lumea și-ar dori să fie o atitudine mai moderată.

În ceea ce numește un „flip flop cu subiecte majore”, The Atlantic observă că Trump-Președintele are idei economice opuse față de Trump-Candidatul.

NPR: Ce spune schimbarea discursului și atitudinii despre ceea ce crede, de fapt?

SUBIECTE DE CONVERSAȚIE

DURERILE CREȘTERII. “O problemă poate fi deosebit de nocivă pentru o companie în creștere rapidă: facțiunile. Dacă e să lansezi o rachetă, vrei ca toată lumea să stea concentrată pe o destinație comună, nu să se lupte pentru controlul asupra butoanelor”. Echipele se transformă în facțiuni atunci când colaborarea pentru un scop comun e înlocuită de obiective personale – fiecare joacă propriul joc, după propriile reguli. Cinci strategii ca să previi sau să rezolvi problema. Indiciu: totul începe cu felul în care angajezi.

PILONUL DE SACRIFICIU. La finalul lunii martie, Radu Crăciun, șeful BCR Pensii, scrie pe blogul său un text despre cât de nefastă ar fi decizia de a desființa pilonul II, cel al pensiilor private obligatorii. Liberalul Cătălin Predoiu preia ideea și îi adaugă o nuanță importantă: guvernul pregătește naționalizarea pensiilor private pentru a acoperi găurile din buget. Miza sunt 7,2 miliarde de euro, de la 6,8 milioane de cetățeni, aflate în administrarea unor companii specializate. NN Pensii, unul dintre cei mai mari administratori (300.000 de clienți) își avertizează la începutul săptămânii trecute clienții despre posibila naționalizare a conturilor de pensii private obligatorii.

  • E adevărat? Nu, spun miniștrii Muncii și Finanțelor. Un Liviu Dragnea furibund declară la Antena 3 că e inadmisibil ca o companie olandeză (NN Pensii) să-și facă de cap în România. Și că are de gând să demită conducerea autorității de supraveghere, ASF. “Există un plan de decredibilizare a guvernului.
  • Prima consecință. A doua zi, NN Pensii primește cea mai mare amendă din istoria ASF, de 750.000 de lei. Un control începe la BCR Pensii.
  • Câteva date. Conturile fiecăruia dintre noi nu sunt, financiar vorbind, o miză: sunt doar puțin peste 1.000 de euro de om, în medie. Nici pentru economie nu e o miză: cei 7 miliarde de euro finanțează mai ales deficitul public, prin titluri de stat. Culmea e că, la 10 ani după apariția fondurilor de pensie privată obligatorie, nu există nicio lege despre cum se vor face plățile: prima plată va fi abia în 2025. Pentru Guvern, banii aceștia sunt o pradă ușoară. ZF: o dezbatere e, totuși, necesară.

DE CE MOR MAGAZINELE? În primele trei luni din 2017, în Statele Unite au fost tot atâtea falimente în retail ca în 2016. Dacă ce se întâmplă peste Ocean poate fi un indiciu pentru viitor, informația asta merită analizată. Ceva fundamental se schimbă: brandurile contează mult mai puțin (spre deloc), lucrurile sunt înlocuite cu experiențe, oamenii cheltuiesc mai puțin și tehnologia ține clienții departe de magazine. Mall-urile își pierd aura. Plus că sunt excesiv de multe. The Atlantic: “De ce se prăbușește retailul”.

+ în 2025, trei sferturi dintre cumpărături vor avea, totuși, loc într-un magazin fizic. Cum va arăta magazinul viitorului?

POVESTEA UNUI ORAȘ. Londra este bancherul planetei, un uriaș creuzet în care se amestecă 270 de limbi, o lume veche și nouă deopotrivă, un centru comercial global, o capodoperă a globalizării, a toleranței și diversității. Toate acestea pot foarte ușor dispărea în următorii ani. New York Times explorează, într-un excelent proiect editorial, această intersecție de lumi, obiceiuri, oameni și culturi care face Londra posibilă dar și vulnerabilă, din momentul declanșării Brexit-ului: “Va cădea Londra?”.

+ Cum se va termina Brexit? Uniunea Europeană are un stimulent pentru a oferi în înțelegere defavorabilă. Marea Britanie are un incentive pentru a o accepta.

LIDER NOU ÎN AUTO. Tesla este, mai nou, cel mai valoros fabricant de autovehicule din America, după ce a depășit GM. La peste 50 de miliarde de dolari capitalizare de piață, îi lipsește foarte puțin pentru a intra în primele 5 locuri în clasamentul global.

Dar nu asta e, de fapt, știrea. Ci aceasta: compania lui Elon Musk pierde bani, are venituri de 20 de ori mai mici, iar livrările sale nu reprezintă nici 1% din cele ale GM. Care e motivul încrederii aproape inimaginabile a investitorilor? Există trei asemănări cu Apple care ar putea transforma Tesla într-un fenomen similar.

+ Musk e pe locul 83 în clasamemntul miliardarilor. Dar numărul doi tocmai s-a schimbat: fondatorul Zara l-a depășit pe fondatorul Amazon, care tocmai depășise pe altcineva… Puteți urmări ce fac averile în fiecare zi, dacă sportul ăsta vă pasionează.

UNDE AI BIROUL AZI? Acum zece ani, cu toții lucram în clădiri de birouri, la propria noastră masă, în propriul nostru colț de clădire. Apoi am început să lucrăm part-time sau la distanță, sau ne-am apucat de ceva pe cont propriu. Hub-uri, spații de lucru, cafenele dedicate – o întreagă industrie s-a născut. Ultimele venite: restaurantele care se transformă ziua în spații de co-working. Deocamdată doar o povestea americană: oamenii plătesc ca să lucreze din baruri și restuarante.

+ cum ar fi să lucrezi în fiecare lună din alt loc de pe planetă? E posibil: faceți cunoștință cu nomazii digitali și companiile care lucrează pentru ei.

LISTAREA ANULUI. RCS&RDS se listează, în mai, la BVB. Compania controlată de Zoltan Teszari pune pe piață 25% din acțiuni.

CUM SĂ-ȚI LUNGEȘTI VIAȚA. Care e motivul pentru care din ce în ce mai mulți prieteni și cunoscuți aleargă? Ce știu ei și noi nu am aflat încă? O explicație, în New York Times: “Alergarea ar putea fi cel mai eficient exercițiu pentru a prelungi speranța de viață”. Fiecare oră de alergare prelungește viața cu până la 7 ore. Și nu contează ritmul, la fel cum nu contează neapărat distanța.

+ Stresul e azi principala cauză a multor boli și decese. Ce fac cei mai performanți dintre noi pentru a-și gestiona emoțiile și stresul? Câteva strategii.

DIGITAL MEMO

DigitalMemo este un distilat de cultură generală digitală, născut din realitatea că tehnologia e strâns împletită cu performanța oricărui business. Avem alături în acest mini-proiect un partener digital-native – e vorba de eMAG – gata să depună oricând mărturie că tehnologia e deja în toate: în viața personală, în societate, în business.

DE UNDE ARE FACEBOOK BANII? 5 milioane de companii au astăzi conturi de publicitate pe Facebook, o creștere spectaculoasă față de cele 4 milioane din septembrie 2016. Sheryl Sandberg, COO al companiei, explică pentru Fortune cum a reușit Facebook să adune aproape 30 de miliarde de dolari din advertising anul trecut (doar Google e ceva mai mare) și de ce companiile mici și medii explică cea mai mare parte a acestei performanțe.

CE MĂSORI E CE PRIMEȘTI. “Cifrele preferate de toată lumea – de la numărul de utilizatori, la creșterea veniturilor – compară între ele companiile, dar nu le ajută să își conducă mai bine afacerile. De fapt, de cele mai multe ori, sunt concesii în favoarea a ceea ce investitorii vor să măsoare”. Se pare că măsurăm lucrurile care nu aduc valoare și nu explică nimic. Iar asta poate fi o rețetă pentru dezastru pentru o companie de tehnologie. Care sunt indicatorii pe care trebuie să îi urmărim?

VIITORUL COMPUTERELOR. Era post-PC – anunțată în mod repetat de analiștii industriei – s-ar putea să nu ajungă niciodată, de fapt. În ciuda faptului că vânzările tot scad din 2012 încoace, un studiu al Deloitte a descoperit că generația Millenials ar putea fi cea mai pro-PC dintre toate. Adevărul este că, în viitor, computerele vor fi mai bine integrate cu device-urile mobile și mai bine echipate pentru a face lucruri specifice pentru utilizatori. Vom plăti mai mult pentru un desktop care va face din ce în ce mai puține lucruri.

CREATIVE MEMO

Rubrică-experiment pentru cei cu minte creativă care vor, acum, să-și cultive și gândirea antreprenorială. Veți găsi aici în următoarele săptămâni bune practici de management al creativității, studii de caz, tips&tricks, recomandări de lectură. Proiect sprijinit de UniCredit Bank.

FORMELE FUNDAMENTALE ALE POVEȘTILOR. Acum mai mult de 30 de ani, Kurt Vonnegut a desenat pentru prima oară forma “matematică” a unei povești, pe o axă cu x și y. Cele câteva minute de prelegere sunt fermecătoare și dezvăluie și geniul și umorul lui Vonnegut.

În 2016, un grup de matematicieni și informaticieni a pus la lucru inteligența artificială pentru a duce mai departe ideea de a crea modele matematice pentru experiența pe care o poveste ne-o induce. Există șase modele de storytelling, iar Vonnegut avea dreptate: cea mai populară poveste este cea care seamănă cel mai bine cu povestea biblică.

Exercițiul cercetătorilor ar putea și un alt tâlc: dacă poți modela arta de a spune povești, un computer ar putea învăța să le creeze.

+ Cele 7 păcate capitale ale povestitorilor.

MITUL MUNCII CONTINUE. “Așa am ajuns să credem că performanța de înaltă clasă vine după 10.000 de ore de muncă. Dar e greșit. Vinedupă 10.000 de ore de păractică delibertă, 12.500 de odihnă deliberată și 30.000 de ore de somn”. Despre glorificarea (fără temei) a orelor lungi de muncă și relația inversă între acestea, creativitate și creația de orice fel: Darwin era un chiulangiu și așa ar trebui să fii și tu.

ȘCOALA MINȚILOR CREATIVE. Academia Minților Creative, un proiect UniCredit Bank, este o școală intensivă pentru antreprenori din industriile creative; vom susține și noi, după Paște, un mini-atelier despre cum alegi ideile bune și cum le duci în realitate. Venim cu studii de caz din viața antreprenorilor, parte dintre ele documentate pentru Cei care schimbă jocul. Detaliile despre școală, aici

 “ASTA E INTERESANT”. Ideile valoroase se nasc, adesea, din curiozitate. Iar diferența între a vedea ceva neobișnuit și a spune “asta e interesant” sau a spune “asta e ciudat” e diferența între curiozitate și certitudine. Lucrurile ciudate pe care le fac clienții, extremele, sunt surse de inovație mai valoroase decât comportamentul clientului mediu. HBR: cum să cauți idei noi în ciudățeniile din jur.

+ Lecții de la proprietarul unui business de bijuterii cu o istorie de 130 de ani: ca să păstrezi viu spiritul unei companii, transformă angajații în co-antreprenori.

ROMÂNIA ÎN CIFRE

11,6% este creșterea costului cu forța de muncă în România, în 2016, cea mai mare din UE. Dincolo de faptul că pierdem avantajul competitiv bazat pe oameni ieftini, acestă creștere ascunde un important dezechilibru.

+ Legea salarizării în administrație intră în Parlament. Ce prevede.

3 este locul pe care românii se situează în Europa la capitolul entuziasm față de progresul tehnologic. 81% dintre noi considerăm că tehnologia ne face viața mai ușoară. Mare parte din populația europeană nu e de acord cu noi.

3,9% e creșterea pe care Unicredit o estimează pentru România în 2017. Mult sub prognoza oficială de 5,2%.

1,1 milioane de turiști străini au vizitat Bucureștiul în 2016. Care sunt zonele din România unde au mers cu precădere?

+ România cade în clasamentul competitivității în turism. Raportul WEF, aici.

30% este scăderea vânzărilor de Dacia Logan după eliminarea timbrului de mediu, din martie. Un exemplu despre cum o măsură administrativă distorsionează o întreagă piață.

4,9% este creșterea industriei românești în februarie față de aceeași lună din 2016. Afacerile din industrie au fost și ele mai mari, cu 7,5%.

80 miliarde lei este cifra cumulată a business-ului de construcții, în 2016. Financiar vorbind, domeniul nu stă prea bine.


MONDAY MEMO e un distilat de informație de business pe care îl livrăm abonaților noștri în fiecare luni la prima oră. E scris de noi, Mona Dîrțu și Andreea Roșca, în urma a zeci de ore de selecție și sinteză de informație. Scopul lui este să traducă, într-un mod simplu și plăcut la citit, întâmplările interesante și importante dintr-o spărămână. 

Povestea începuturilor MONDAY MEMO, pe blogul Monei.

 

 

 

 

 

 

 

Comments

comments