MONDAY MEMO #116. Ați fost avertizați

Dragi prieteni, acesta este ultimul newsletter pe care îl veți primi de la mine. După multe conversații despre strategia de viitor a Monday Memo, am decis împreună ca el să fie continuat de Mona. Vă mulțumesc că ați citit, timp de mai bine de doi ani, informația pe care am asamblat-o, la fiecare două duminici, pentru cafeaua voastră de luni dimineața. N-a fost doar o plăcere, ci și o onoare să știu că sunt câteva mii de oameni a căror viață e, poate, mai interesantă datorită nouă. Monday Memo este și va fi un produs pe care îl consider extraordinar, rezultatul pasiunii noastre pentru informație relevantă și jurnalism. Mona va continua să îl scrie, iar eu știu că voi continua să îl citesc. 

La fel, voi continua să explorez și să scriu despre antreprenori, antreprenoriat și mindset pe andreearosca.ro. Mă găsiți oricând la andreea@andreearosca.ro.
Vă multumesc!


AȚI FOST AVERTIZAȚI. Recordul de creștere a României n-a destupat prea multe șampanii.

În primul trimestru, economia a crescut cu 5,7%, cea mai bună peformanță din Uniunea Europeană. Dar Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și analiștii economici au ridicat din sprâncene, în loc să felicite Guvernul României. După ce prima oară s-au îndoit că e posibilă o astfel de performanță, acum o critică? Să vedem argumentele:

  • FMI a fost în vizită în misiune de evaluare. Scrisoarea de final spune că impactul creșterii salariilor în sistemul bugetar e, de fapt, dublu față de estimări. Și că politica de a avea salarii mai mari decât în sectorul privat e periculoasă. Cu o economie alimentată de salarii, consum și scăderi de taxe, stăm pe o bombă cu ceas. Nu că ar semăna cumva cu comunicatul Executivului, după aceeași misiune. Oare s-au uitat pe aceleași cifre?
  • Comisia Europeană nu consideră că se poate baza pe promisiunile Guvernului în legătură cu gestionarea economiei, atâta timp cât nu a primit niciun fel de fundamentare, nicio măsură legată de cum va păstra echilibrul bugetului.
  • Comisia Europeană a trimis un avertisment – primul de acest fel – privind deraierea “semnificativă” de la țintele de deficit bugetar pe termen mediu. Cu alte cuvinte, nu crede nimeni că vom sta în limitele de 3%, cu politica actuală. Adevărat, deraierea a început în 2015. Liviu Dragnea a răspuns, previzibil, cu o lozincă din anii 90: “vrem să fim lăsați în pace să dezvoltăm România”. Vă rugăm să faceți liniște în țară…
  • Economistul Șef al BNR, Valentin Lazea, explică, simplu, de ce avem o problemă. Produsul intern brut e făcut din trei factori: capital, muncă și productivitate. Toți trei s-au deteriorat în ultimii ani, nu ai cum să susții ritmul de creștere dacă ingredientele din rețetă sunt proaste.
  • Șeful Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, are câteva întrebări importante. Bugetul are un excedent de 0,17% din PIB (adică a cheltuit mai puțin decât a încasat), dar Dumitru comentează, într-un interviu pentru Reuters, că e greu de înțeles de ce scad încasările din TVA și din impozit pe profit, la o asemenea rată de creștere a economiei.
  • Coaliția pentru Dezvoltarea României a întrerupt discuțiile cu Guvernul în legătură cu impozitul pe venit, Motivul – ați ghicit – e că nu sunt studii de impact în spate. În principal, Ministerul de Finanțe n-ar niciun calcul despre gaura pe care noua lege o va face în buget. Dacă se aplică așa, după ureche, anul 2018 va fi mult mai greu decât credem noi acum.

ÎN CONCLUZIE. Să presupunem că lumea e plină de cârcotași ar fi mult prea simplu. Evident că o creștere de 5,7% e o veste bună. Mai puțin bună e realitatea pe care se bazează creșterea și faptul că Guvernul nu poate produce mai mult decât promisiuni. În plus, obsesia pentru cifre mari e chiar neindicată: Ungaria, Cehia și Polonia obțin mult mai mult din creșteri economice mult mai mici.


ÎN COADĂ DE PEȘTE. Donald Trump a încheiat primul voiaj internațional al carierei de președinte la o întâlnire G7 în Taormina, Italia. Partea estică a lumii l-a primit pe președinte cu brațele deschise în prima parte a săptămânii trecute, dar cu Europa a fost o altă poveste, scrie Politico într-un rezumat al celor mai importante cinci puncte ale vizitei.

+ Cine și cât contribuie la bugetul NATO.

DIGITAL MEMO

Tehnologia ne poate întoarce viețile – și businessurile – pe dos, dacă o privim drept inamic. DIGITAL MEMO e un concentrat de cultură digitală menit să vă țină la curent cu mersul lucrurilor; avem alături, în acest proiect, un partener digital-native – e vorba de eMAG – care poate depune mărturie că tehnologia e deja, ireversibil, în toate.


 

TITANUL TEHNOLOGIEI. Comparat cu America, Israelul este doar un minuscul punct pe hartă, de dimensiunea New Jersey. Dar să nu tragem concluzii prea repede: per capita, capitalul de risc atras de companiile de tehnologie e aici de două ori și jumătate mai mare decât în Statele Unite și de 30 de ori mai mare decât în Europa. Ca procent, Israelul investește în cercetare mai mult decât oricare altă țară de pe glob. Aici a fost inventat flash drive-ul, primul procesor Intel și funcția de auto-completare pentru căutările Google. Aplicația Waze e născută aici. Cum se explică teribilul succes al Israelului în materie de startup-uri.

EFECTE COLATERALE. „Cei chestionați au menționat mai ales Instagram ca având efecte negative pentru imaginea de sine și anxietate. Unul dintre autorii raportului a spus că adolescentele se compară adesea cu imagini nerealiste și manipulate”. O recentă cercetare spune că, dintre toate platformele social media, Instagram (700 de milioane de utilizatori) are cele mai puternice efecte nefaste asupra sănătății mentale.

UNDE MERGEM. Dacă nu ați cumpărat încă biletele pentru ediția de anul acesta a ICEEFest din 15 și 16 iunie, nu e târziu. Prietenul nostru Dragoș Stanca, organizatorul evenimentului, oferă tuturor prietenilor Monday Memo un discount de 30% pentru participare. Vă veți întâlni cu oamenii de la Facebook, Google, Lego, New York Times, UIPath (startup-ul românesc finanțat recent cu 30 de milioane de dolari) și mulți alții, în două zile de conferință despre prezentul și viitorul tehnologiei.
Trimiteți un email cu subiectul “oferta Monday Memo” la tickets@iceefest.com. Dacă mergeți organizat, cu mai mult de 10 colegi, avem dezlegare să spunem că puteți negocia chiar și procentul de 30%.

RETRAGEREA UNEI LEGENDE. Pentru cunoscători, Walt Mossberg e un mit. Poate cel mai respectat jurnalist din lumea tehnologiei – singurul om a cărui părere conta pentru Steve Jobs – a scris săpămâna trecută ultimul său editorial. A început să scrie rubrica Personal Technology în 1991, în Wall Street Journal, când computerele erau greu de folosit, încete și opace la nevoile utilizatorilor. „Tehnologia, scrie Mossberg, ne-a stat aproape tot timpul în drum. Acum e pe cale să devină invizibilă.” Își încheie cariera de editorialist cu un text despre viitor care merită fără îndoială citit: “The Dissapearing Computer”.
+ Puteți asculta în continuare podcastul Ctrl-Walt-Delete, cu Walt Mossberg și Nilay Pattel, editorul șef al Verge. Super-interesant.

FILTRELE DIN SPATELE REȚELEI. Nimeni nu știa care sunt regulile după care Facebook filtrează ceea ce văd cele 2 miliarde de utilizatori ai platformei. Dar The Guardian a văzut și analizat mai mult de 100 de manuale interne care constituie “legile” după care se ghidează moderatorii Facebook în subiecte precum pornografie, hate speech, violență sau terorism. Doar o idee despre volumul de informație: într-o săptămână, moderatorii Facebook au de evaluat 6,5 milioane de potențiale conturi false. Adesea, au zece secunde să ia o decizie. Ghidul intern al Facebook.

CONCEDIAT PENTRU CUVINTE. Economistul șef al Băncii Mondiale, Paul Romer, și-a pierdut atribuțiile de management al departamentului de cercetare al Băncii, după ce colegii lui s-au răsculat împotriva pretenției lui de a folosi un limbaj pe care să-l înțeleagă toată lumea. “Romer a cerut ca email-urile să fie mai scurte și a insistat ca prezentările să fie la obiect, întrerupând angajații care vorbeau prea mult. A desființat o publicație care nu avea o misiune clară” și a insistat ca cercetătorii să scrie direct și clar. În 2015, o cercetarea a Universității Standford a găsit că Banca Mondială a alunecat către formulări tehnice, auto-referențiale și un limbaj detașat de lumea reală. Până la urmă, de ce ar trebui să înțeleagă tot omul ce vor să spună instituțiile care guvernează planeta?

CEA MAI BUNĂ INVESTIȚIE. Star Wars a aniversat 40 de ani. Quartz scrie că cele 11 milioane de dolari investiție în primul episod (în ordinea filmării, nu a poveștii) reprezintă cea mai bună investiție făcută vreodată la Hollywood: filmul a încasat aproape două miliarde de dolari – locul trei în istorie – fără a socoti următoarele episoade și miliardele generate de cărți și produse dedicate.

CU ORAȘUL LA CONTROL. Fundația Comunitară București a lansat cercetarea Vital Signs, un fel de diagnostic al orașului pentru 12 semnale vitale. De la populație, la educație și criminalitate, la mediu și condiții de locuire. Pentru Fundație, este un instrument de strategie. Pentru noi toți, e un mod de a cunoaște mai bine spațiul în care trăim: avem în Capitală un PIB pe locuitor mai mare decât la Berlin, dar rata de abandon școlar e nesănătos de mare. Orașul e mai bătrân decât am crede și ridică dileme interesante. De exemplu, de ce e sectorul 1 locul cu cele mai multe ajutoare sociale? Vital Signs e prima cercetare de acest tip făcută vreodată – greu de crezut, nu? – ceea ce te face să te întrebi pe ce bază se face, de fapt, politica publică.
+ Unde sunt cele mai curate orașe și cartiere din țară.

O LECȚIE DE LA HAGI. Știrea nu este că Gheorghe Hagi a câștigat cu Viitorul, echipa pe care o antrenează, titlul de campion al României la fotbal. Nu e nici măcar salariul lui ridicol, de 500 de euro pe lună nu e subiectul. “Banii nu sunt totul pe lumea asta” a spus Hagi pentru Adevărul. Fotbaliștii lui sunt și ei plătiți mult mai puțin decât în oricare altă parte. Citiți despre toate acestea în Monday Memo pentru că Ghoerghe Hagi și-a investit toată averea într-un vis în care n-a crezut nimeni: școala de fotbal și baza de antrenament de lângă Constanța, pe care le-a construit de la zero. I-a luat opt ani să ajungă aici și este primul lui titlu de campion ca antrenor dar, scrie Cătălin Tolontan, optimismul rentează.

NU E CA TOȚI CEILALȚI. Uber și Airbnb sunt cele mai valoroase stratup-uri ale planetei, cu o valoare de 70 de miliarde de dolari și 30 de miliarde de dolari. Dar sunt cum nu se poate mai diferite. De fapt, scrie The Economist, Airbnb e altfel decât foarte multe startup-uri de tehnologie: cu o cultură internă bazată pe coeziune și o disciplină financiară rar întâlnită, compania a devenit profitabilă în 2016 (spre comparație, Uber a pierdut 2,8 miliarde de dolari doar în anul respectiv).
+ Cum a început Airbnb și cum au ajuns fondatorii de la o saltea cu aer la o companie globală în episodul Handcrafted din podcastul lui Reid Hoffman, fondatorul Linkedin.

PARADOXUL EDUCAȚIEI. Profesorii români se consideră teribil de bine pregătiți și în conținutul a ceea ce predau, și în pedagogie. Atât de bine, încât suntem pe primul loc din 34 de țări într-o cercetare a OECD, mult înaintea Finlandei, una dintre țările cu cel mai bun sistem de educație din lume. Totuși, elevii români sunt un dezastru: un sfert dintre ei pot fi considerați analfabeți, dacă ne luăm după testele PISA, unde România e pe ultimul loc în Europa. Treaba e că nu avem și nu am avut niciodată un standard profesional pentru profesori. Cât timp nu știm ce a un profesor bun, greu de crezut că vom avea vreunul, scrie cursdeguvernare.ro. De unde ar tebui să înceapă reforma în educație. Hint: nu de la salarii.
+ Cum putem vindeca această boală: un interviu cu Mariuca Talpeș, CEO Intuitext și inițiatorul proiectului Merito de premiere a celor mai buni profesori din România.
+ Ce înseamnă să construiești cea mai bună școală din România? Simona Baciu a început prin a-și muta copiii în pivnița casei, pentru a face loc unei grădinițe și i-a trebuit un sfert de secol pentru a ajunge aici. Conversația cu ea a fost un privilegiu. Interviul cu Simona Baciu se află aici.
+ Generația Millenials dă mai mulți bani pe cafea decât economisește. România e pe ultimul loc la alfabetizare financiară.

VIITORUL AȘA ARATĂ. În domeniul bunurilor de consum, prosperă companiile din extreme: fie low-cost, fie high-end. În industria financiară, numărul startup-urilor disruptive a crescut cu 50%, iar băncile tradiționale au de ales între a-și reexamina complet modelul sau a pierde bătălia. PwC a analizat 16 industrii, forțele și tendințele care le reconfigurează: Pregătiți-vă pentru opt tendințe disruptive surprinzătoare.
+ Cel mai tânăr miliardar al planetei e fondatorul unei companii de procesare de plăți online.
+ O tendință care transformă industria cosmeticii: produsele naturale vor defini o piață de 13 miliarde de dolari în 2018.

SĂ NE ÎNTOARCEM LA BIROU. În 1980, IBM a fost un pionier al muncii la distanță. În 2009, când ideea era încă foarte nouă în lumea corporațiilor, 40% dintre angajații IBM lucrau de acasă. Azi, IBM își cheamă toți angajații înapoi, cu mesajul că au de ales între a reveni în birouri sau a-și găsi alt loc de muncă. Nu e o toană a managementului, ci rezultatul unei imense schimbări de direcție: munca la distanță e foarte bună pentru productivitate, dar inovația cere contact direct între oameni, echipe, șefi și subordonați. Valoarea inovației, scrie Quartz, este atât de mare încât anulează orice câștiguri în productivitate. Spre exemplu, valoarea produsă de un angajat al Apple este de 2 milioane de dolari anual, în timp ce pentru IBM este de doar 200.000 de dolari.
+ Cele mai comune trăsături ale șefilor mediocri.

SMART STUFF

CEL MAI BUN BILET DE AVION. Am căutat mult timp un instrument cu care să îmi pot optimiza timpul și efortul ca să găsesc cel mai bun bilet de avion. Am dat peste un ghid întreg în New York Magazine: “Arta de a cumpăra un bilet de avion”. O colecție impresionantă de scule, site-uri, aplicații și “hacks” despre cum să zburați.

DE CE AȘA DE GREU? Să admitem când greșim? “S-ar putea să crezi că ești un om bun și corect, iar când se întâmplă să tai calea unui șofer experimentezi ceea ce se numește disonanță cognitivă. Ca să îi faci față, îți negi greșeala și insiști că celălalt șofer ar fi trebuit să te vadă, sau că ai dreptate chiar dacă nu ai.” New York Times într-un excelent articol despre de ce nu recunoaștem când greșim, care e prețul și cum putem rezolva această slăbiciune profund umană.
+ De ce mințim? Mai ales ca să acoperim o greșeală. Dar și din multe alte motive, pe care National Georgrafic le explorează în detaliu, cu povești și personaje reale. Oare știți care e vârsta la care spunem cele mai multe minciuni în 24 de ore? Un indiciu: știți dacă sunteți părinți de adolecenți.

O VIAȚĂ CU SENS. Definițiile noastre despre succes nu sunt cele mai bune linii directoare cu care am putea lucra. Ești mai de succes dacă ai făcut o facultate bună? Dacă prietenii tăi pe Facebook se numără cu miile (eu încă sufăr când nu capăt numărul de like-uri care mi se pare mie rezonabil)? Dacă ești în vârful ierarhiei unei corporații? O viață cu sens, argumentează jurnalistul și psihologul Emily Smith, înseamnă măiestrie în a stăpâni o anumită ablitate în fiecare etapă a vieții. Pentru noi, oamenii maturi, succesul e legat de depășirea egoismului natural din tinerețe, când totul este despre noi, și practicarea unei arte mai elaborate, aceea a contribuției. E o greșeală să ne măsurăm valoarea personală pe baza realizărilor profesionale.

ROMÂNIA ÎN CIFRE

3 din 5 români cred că își pot găsi un job mai bun într-un interval de trei luni. Probabil că știm deja cu toții că România e în criză acută de talente. Dacă nu, iată un indiciu neliniștitor: jumătate dintre angajațiu își actualizează în permanență CV-urile, în căutarea jobului ideal.

11 roboți la 10.000 de angajați sunt în România, scrie cursdeguvernare.ro. Media regiunii e de 60. Slovenia, cea mai avansată, are 110. Coreea de Sud, 411. Amazon, probabil una dintre companiile cu cea mai mare densitate de roboți, are 1.500 pentru fiecare 10.000 de angajați.
+ Probabil că nu v-ar trece prin minte, dar dacă fabrica lui Cristian Covaciu din Alba Iulia ar intra în vreun clasament, ar fi probabil pe primul loc: la IPEC, raportul între oameni și roboți e de 3/1. Dacă n-ați citit încă interviul cu el, merită.

11 miliarde de euro totalizează afacerile celor zece companii multinaționale care domină piața de retail din România. Cu totul, au 60% din piață. Șase dintre ele au depășit cifra de un miliard. Cine ocupă podiumul?

57 miliarde lei este valoarea facturilor restante în economie. Vestea proastă e că se află în creștere – sau se afla, pentru că ultimele date sunt de la finalul anului 2015. Marea majoritate a restanțelor sunt de peste un an și cele mai multe companii care nu plătesc la timp sunt în comerț.

18 euro/mp costă cele mai scumpe spații de birouri din București. Se află în Piața Victoriei și nici nu sunt gata încă. Unde sunt cele mai mici și cele mai mari chirii din Capitală.

17.067 companii au fost înființate în România în februarie și martie, un record absolut. Profit.ro analizează datele și pune acest rezultat pe seama eliminării, de la 1 februarie, a taxelor de înființare. Din 1990 până azi, s-au înființat 2,8 milioane de firme. 1,3 milioane au fost radiate.

Comments

comments