MONDAY MEMO #17//Țiriac se desparte de bancă, unde se nasc cei mai puțini copii, următoarea bulă care se va sparge și cum să scapi de frică.

ADIO BANCĂ. Ion Țiriac a vândut către Unicredit Austria pachetul de 45% din Unicredit Țiriac Bank. Tranzacția se va încheia, așa cum notează Adevărul, la finalul lunii iunie, iar valoarea ei se ridică la 700 de milioane de euro.

Personaj controversat în multe momente din ultimii 20 de ani din cauza asocierii cu diverși oameni politici, Țiriac ar putea rămâne totuși în istoria business-ului românesc de după 1990 pentru abilitatea cu care a construit, de-a lungul timpului, parteneriate cu unele dintre cele mai importante corporații globale. De la asocierea cu Daimler în industria auto, la cea cu Allianz în asigurări, cu Metro în retail și cu Unicredit în banking.

Tranzacția cu Unicredit Austria l-ar putea readuce pe Ion Țiriac în clasamentele globale ale oamenilor cu averi de peste un miliard de euro.

PONTA, EFECTE COLATERALE. Anunțul începerii urmăririi penale împotriva premierului Victor Ponta a creat agitație nu doar în viața politică din România, dar și în piețele financiare. Un sfert de oră după ce Ponta anunța vineri, 6 iunie, că nu are de gând să demisioneze, leul se devaloriza cu 0,8% față de euro, cea mai mare cădere din ultima lună, așa cum scrie Hotnews. Obligațiunile românești erau și ele taxate de investitori, care cereau randamente mai mari pentru titlurile emise de statul român. Bloomberg scrie că obligațiunile în euro cu scandență în 2020 au înregistrat vineri cel mai ridicat randament din luna ianuarie până acum.

O BULĂ CARE STĂ SĂ CRAPE. O discuție importantă se naște în jurul companiilor de tehnologie. Și ea va avea relevanță din America în China, pentru toți antreprenorii care aspiră să dea lovitura cu următoarea mare idee.

În centrul acestei discuții stau unicornii. Ce este un unicorn? Este un start-up evaluat la un miliard de dolari sau mai mult, companii de tehnologie finanțate de către fonduri de investiții, investitori privați, fonduri cu capital de risc. Wall Street Journal a numărat în jur de 100, două treimi dintre ele apărute numai în ultimul an. Sunt companii precum Uber – cel mai valoros startup din lume, evaluat la peste 50 de miliarde de dolari – Airbnb, Slack, Snapchat, Pinterest, Dropbox.

Deși mare parte dintre evaluări sunt obscene în comparație cu veniturile sau profiturile actuale ale companiilor, investitorii sunt mânați de teama de a pierde o mare oportunitate – FOMO sau “fear of missing out”.

Presa și investitorii experimentați pronunță din ce în ce mai des cuvântul “balon” atunci când vorbesc despre aceast fenomen: valorile la care startup-urile atrag finanțare cresc mult prea mult și prea repede. În plus, nu există niciun reper despre valoarea reală a acestor companii, atâta timp cât nu sunt cotate și cât veniturile lor nu au nicio legatură cu evaluarea actuală. Uber, de exemplu, a trecut de la 17 miliarde dolari la 40 miliarde de dolari ca valoare în doar șase luni de zile și două runde de finanțare.

Investitori cu experiență numesc ceea ce se întâmplă “nebunie” și averizează că această bulă va crăpa în curând. Ceea ce ar putea suge aerul din cameră pentru mulți alți antreprenori mai mici care populează lumea tehnologiei.

Pentru ei, Entrepreneur are câteva sfaturi despre cum să-ți pregătești compania pentru a traversa cu bine momentul.

CE NU FUNCȚIONEAZĂ. După patru luni din 2015, Guvernul a socotit un plus de șase miliarde lei la diferența între venituri și cheltuieli, scrie Adevărul. Un record al ultimilor 10 ani, completează Ziarul Financiar. Ceea ce, aparent, este o veste bună. Nu neapărat. Investițiile în economie sunt cu 30% mai mici față de aceeași perioadă a anului trecut, când oricum au fost la un minim istoric, după analiza Adevărul. Ziarul Financiar arată către o altă posibilă cauză a acestei aparente performanțe marca Palatul Victoria: au crescut datoriile bugetului către companiile private, de la 5,6 miliarde lei în decembrie 2014, la aproape 70 miliarde lei în martie 2015.

Dacă nu investești nimic și nici nu-ți plătești furnizorii, n-ar trebui să fii un geniu ca să raportezi profit.

SE MATURIZEAZĂ ANTREPRENORII. Hotnews a analizat datele statistice și a constatat că se schimbă profilul fondatorilor de companii în România. Vârsta medie la care oamenii se decid să înființeze o companie se schimbă de la 30-35 de ani la 39 sau 40, iar cei care fac acest pas sunt din ce în ce mai instruiți. Cu alte cuvinte oamenii sunt mai maturi și mai educați atunci când pornesc pe calea antreprenoriatului.

Și din ce în ce mai mulți: rata de creare (măsurată ca raport între întreprinderile noi si numărul total de întreprinderi) a fost de 35% în 2013, semnificativ mai mare decât în 2012.

AFACEREA DE LA PRISLOP. Mormântul lui Arsenie Boca de la Prislop, în apropiere de Hațeg, a devenit unul dintre punctele turistice importante pe harta României, așa cum remarcă Adevărul Financiar. Deși nu există statistici oficiale exacte, între 15.000 și peste 50.000 de pelerini ajung în fiecare zi la mânăstirea de la Prislop, pentru a se închina la mormântul celui care este considerat cel mai mare duhovnic al secolului trecut. O afacere foarte productivă pentru pensiunișe și hotelurile din zonă, dar și pentru agențiile de turism care organizează pelerinajele. În total, într-un an, Părintele Boca aduce încasări de aproximativ 15 milioane de euro. Spre comparație, Parcul Național Retezat, aflat la doar câțiva kilometri distanță, e vizitat tot cam de 15.000 de turiști. Anual.

197. De miliardari numără până acum GIVING PLEDGE, clubul select al celor care au promis până acum să doneze cel puțin din averea lor, în timpul vieții sau după. Bloomberg observă că, doar saptămâna trecută, 16 miliardari s-au alăturat inițiativei fondate acum cinci ani de Bill Gates și Warren Buffet. Printre ei, Hamdi Ulukaya – liderul pieței de iaurt din Statele Unite – sau Ian Wood – un magnat scoțian al petrolului. Bloomberg observă, însă, și că, dincolo de ideea de a-și folosi banii pentru a rezolva problemele planetei, miliardarii se alătură și din motive ce țin de imagine publică și, câteodată, uită să-și mai ducă promisiunea la îndeplinire.

DREPTATEA ÎN ORGANIZAȚII. Cosmin Alexandru scrie pe blogul său despre o boală mai puțin studiată care bântuie managementul organizațiilor: nevoia de a avea dreptate. Validarea și impunerea propriului adevăr devine de multe ori un scop în sine, un mijloc de a avansa în organizații și de păstra puterea. Adevărul de mijloc, acela aflat aflat la confluența între convingeri și opinii, sucombă în această luptă. “În multe companii de la noi a avea dreptate nu e doar un “blind spot”, ci o adevărată “black hole”. Înghite în fiecare secundă oameni, energii, proiecte, bugete, aproape orice are nevoie de interacțiune și decizie.” De citit și luat aminte.

LA BUCUREȘTI, CA LA MADRID. Eurostat, comisia de statistică a Uniunii Europene, a calculat cum se trăiește în diferite reginui din Europa. Concluzia este că la București traiul e mai bun ca la Madrid, sau chiar ca la Roma. Produsul intern brut (ajustat cu nivelul prețurilor) e în București 131% din media europeană, în timp de la Madrid e de 128%, scrie Curs de Guvernare.

CEI MAI PUȚINI COPII. Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene și al treilea exportator al planetei, este țara în care se nasc cei mai puțini copii: 8,2 nașteri la mia de locuitori, potrivit unui studiu citat de The Independent. În următorii 15 ani, procentul oamenilor în vârstă de muncă va scădea de la 61% la aproape 50%. Rezultatul cel mai probabil, dacă nimic nu se schimbă, va fi o creștere a costurilor cu salariile, ceea ce ar putea pune sub semnul întrebării competitivitatea Germaniei în lume.

BANI ISTEȚI, COPII ISTEȚI. O carte despre cum să ne educăm copiii pentru a lua decizii financiare înțelepte și a crește fără obsesia și povara datoriilor scăpate de sub control. De la editura Publica.

CUM SCAPI DE FRICĂ. Cel mai bun sfat vine de la Elon Musk, fondatorul Tesla și SpaceX: gândește-te la cât de mult vei regreta că nu ai încercat. Betty Liu scrie în Inc că frica se disipează în momentul în care realizezi că gândul de a nu face ceva e mult mai înfricoșător decât gândul de a face. Liu numește acest moment “The Call” (Chemarea).

Comments

comments