MONDAY MEMO #30 // Lista modificărilor din Codul Fiscal, cel mai frumos oximoron din business, de ce sunt middle managerii predispuși la depresie + o probă de empatie.

GATA, E PROMULGAT. Cele mai importante 123 de modificări din Codul Fiscal.

Încheiem azi foiletonul cu titlul “Noul Cod Fiscal”, difuzat întreaga vară: e adoptat, e promulgat, plus că președintele Klaus Iohannis s-a declarat “foarte mulţumit de modul cum a decurs dezbaterea publică, inclusiv între partide”. Punctele cheie, în caz că ați pierdut șirul:

  • TVA se reduce de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016 și de la 20% la 19% de la 1 ianuarie 2017
  • impozitul pe construcții – cu excepția celor agricole – se elimină de la 1 ianuarie 2017 (la cele agricole se aplică din 2016)
  • supraacciza la carburanți se elimină de la 1 ianuarie 2017

O LISTĂ MAI DETALIATĂ. Găsiți aici principalele 123 de modificări din codul fiscal și din cel de procedură fiscală, cu bulleți, compilate de hotnews.ro cu sprijinul unui consultant specializat. Luați-vă un marker, tipăriți, subliniați. A venit la timp, totuși codul ăsta – bine că n-a apărut după întocmirea bugetelor pe 2016.

VĂ INTERESEAZĂ IMPACTUL? Ministerul Finanțelor Publice a făcut câteva calcule, incluse într-un document dat publicității de profit.ro. Statul român lasă în economia privată 7,7 mld. lei în 2016 – față de 15 mld. lei, cât prevedea prima versiune a Codului Fiscal, cea respinsă de președintele Iohannis.

“CO-OPETITION”. Cel mai frumos oximoron din business.

“Când le sugerez antreprenorilor să coopereze cu competitorii lor, mulți cred inițial că sunt nebun sau că îi îndemn să facă ceva ilegal”, spune Martin Zwilling, el însuși antreprenor, angel investor și mentor de start-up-uri. Și totuși, adaugă el, “co-opetition” – concept popular în anumite cercuri de business – nu e chiar o prostie; “e una dintre cele mai bune și mai rapide căi de a crește o afacere”. În caz că nu respingeți ideea și vreți să explorați, iată:

CONCEPTUL NU E NOU. Principiile de bază ale structurilor co-opetitive au fost descrise încă din anii ’40 în teoria jocurilor a lui John Forbes Nash, matematicianul portretizat în filmul “A Beautiful Mind”. Dacă vă interesează teoria jocurilor, găsiți pe Coursera un curs Stanford University lansat pe 11 septembrie. Durează 9 săptămâni.

  • HARVARD BUSINESS REVIEW vorbește,  într-un articol din 2014, despre motivele pentru care “colaborările tradiționale” eșuează de obicei: premisa de discuție e că succesul meu trebuie să fie pe cheltuiala ta, adică suntem într-un joc cu sumă zero. Găsiți, în articol, trei răspunsuri valoroase la întrebarea care inevitabil răsare: “Și cum îmi pot proteja interesele, cooperând în același timp cu competitorii mei?”. Un răspuns e despre schimbul de informație, altul despre construcția unui produs/serviciu comun și al treilea despre compatibilitate.

O LISTĂ DE ȘAPTE AVANTAJE care vin din “co-opetiție”, în Entrepreneur. Iată două dintre ele: #1. Reduce costurile; #3. Îți poate aduce vânzări “follow on”.

EXISTĂ ȘI CEVA CĂRȚI PE TEMA ASTA. Cea mai citată dintre ele, în presa de business, e “Co-Opetition”, de Adam M. Brandenburger și Barry J. Nalebuff, doi profesori de la Harvard respectiv Yale. În românește găsiți la Editura Publica “Jucătorul ingenios” de David McAdams.

APPLE IN THE NEWS. Zumzet de septembrie.

Bine, Apple e “in the news” mai tot timpul, de fapt, dar la acest început de septembrie chiar s-au întâmplat câteva lucruri. Iată-le, pe scurt:

1. DE VĂZUT. O pereche de filme noi despre Steve Jobs. Primul dintre ele, documentarul lui Alex Gibney – “Steve Jobs: The Man in the Machine” – a fost deja lansat pe 4 septembrie (o cronică interesantă aici și trailerul aici). Cel de-al doilea, biopicul “Steve Jobs”, regizat de Danny Boyle după un scenariu de Aaron Sorkin (care a făcut și “The Social Network”, despre începuturile Facebook) a avut premiera zilele trecute la Telluride Film Festival și va intra în cinematografe pe 9 octombrie; Steve Wozniak, cofondatorul Apple, spune că a văzut o versiune brută și a avut impresia că-l vede pe Steve Jobs, nu un actor. Noi, care nu l-am văzut niciodată pe Jobs, nu putem decât să mergem pe mâna lui Woz. Trailerul, aici. Nu prea seamănă Michael Fassbender cu Jobs, dar probabil că nu despre asta e vorba.

2. DE CITIT. Fluvii de articole și comentarii despre ultimul show Apple – cel din 9 septembrie, în care s-au lansat noi versiuni de iPhone, un iPad mai mare și Apple TV. Să citim și opinia veteranului Walt Mossberg, intitulată “What I Learned This Week About Tim Cook’s Apple”. Teza lui Mossberg: “Apple rămâne cea mai influentă companie de tehnologie din lume” (chiar dacă încă n-a reușit încă să lanseze o nouă categorie).

3. DE VIZITAT. eMag deschide, pe 18 septembrie, singurul Apple Shop din România. În București, pe Șoseaua Virtuții, lângă stația de metrou Crângași. “Apple a făcut magazinul. Angajații eMag sunt instruiți de Apple”, a declarat coproprietarul eMag, Iulian Stanciu, pentru profit.ro. Excelent. Dar de ce în Crângași?

ÎN FIECARE ZI DE 13. Amprenta antreprenorului în comunitate.

Sunt zeci de definiții ale antreprenoriatului clasic; niciuna nu reușește totuși să prindă ceea ce s-a întâmplat pe 13 septembrie – și se întâmplă în fiecare zi de 13 – într-un salon din Cluj.

În zilele de 13 ale lunii Catwalk are program normal, însă casa e închisă și angajații lucrează voluntar. Nu există prețuri pentru niciun serviciu. La plecare, clienții pun banii – cât vor ei – într-o urnă aflată la vedere. Numărătoarea se face la sfârșitul zilei; banii merg către o nevoie din comunitate.

Și nu e vorba doar despre bani; povestea, un proiect de Elena Stancu și Cosmin Bumbuț de la teleleu.eu, vorbește mai degrabă despre construcția unei atitudini – despre țesătura de gesturi prin care fiecare dintre angajați contribuie, despre interacțiunea lor cu cei în nevoie, despre amprenta pe care antreprenorul o poate pune în comunitate, dincolo de locurile muncă pe care le creează ori de valoarea adăugată a produselor și serviciilor lui.

Citești și-ți vine să spui, ca americanii, “Faith in humanity, restored”.

MIDDLE MANAGERUL. Omul care încasează și de sus, și de jos.

Nici șefi-șefi, nici subordonați-subordonați, middle managerii sunt segmentul cel mai expus la depresie din interiorul unei organizații, crede o echipă de cercetători de pe lângă Columbia University.

  • Eșantionul pe care a fost făcut studiul e mare – 20.000 de respondenți – deci rezultatele merită atenție;
  • Ce reiese? Că 18% dintre middle managerii chestionați au avut un puseu de depresie în ultimele 12 luni, față de 11% executivii de top/proprietarii de companii respectiv 12% ceilalți angajați;
  • “Nu e greu de speculat”, comentează autorul articolului, că explicația ține de faptul că “adesea middle managerii sunt cei care implementează strategii pe care nu ei le-au formulat”, deci absorb nemulțumirile și plângerile din ambele extreme ale ierarhiei.

Fiți buni cu middle managerii, deci. Fără ei nimic nu stă cum trebuie în picioare.

PROBĂ DE EMPATIE. Un filmuleț, o carte, un articol și-o conferință.

FILMULEȚUL e introducerea în subiect. O splendidă animație RSA pe un fragment dintr-o conferință în care Brené Brown, cercetător și storyteller, definește empatia. Dați click, n-o să regretați.

CARTEA e subiectul propriu-zis – e vorba de “Probe de empatie”, de Leslie Jamison, proaspăt lansată de Editura Publica; “o colecție îndrăzneață și strălucită de subiecte dintre cele mai diverse”, cu cronici bune în “The New York Times”, “Publishers Weekly” și “Vogue”. Povestea cărții o spune chiar Jamison în “The Guardian”.

ARTICOLUL e prefața cărții, semnată de Cristian Lupșa, editor DOR. E mai mult decât o prefață, să știți.

CONFERINȚA e “The Power of Storytelling”. Îi veți vedea acolo și pe Leslie Jamison, autoarea cărții, și pe Cristian Lupșa, care e gazda conferinței; un eveniment special, unic în această parte de Europă, la care invitații sunt autori, jurnaliști, câștigători de Pulitzer. Are loc în București, la 9-10 octombrie 2015. Lista completă a speakerilor, aici.

ROCIFRE

+3,7%: Prognoza ING de creștere a PIB-ului României în 2015, în scădere față de cea anterioară, de 4,5%. Motivul revizuirii: datele slabe din al doilea trimestru (+0,1% față de T1) și seceta, din cauza căreia așteptăm o recoltă proastă. Pentru zona euro, BCE prognozează o creștere de 1,4%.

sub 100.000: E oficial. Nu mai avem niciun cotidian cu tiraj de peste 100.000 de exemplare: Click a scăzut la o medie de 99.094 în ultimul trimestru raportat. Singura creștere a unui tiraj de cotidian o are Ziarul Lumina al Patriarhiei, cu 22.141 exemplare. Plus: “Ce urmează după tipar?”, un articol de Iulian Comanescu.

+10%: Creșterea estimată de ANIS – până în 2018 – a investițiilor făcute de companiile românești pentru achiziții de software și servicii IT.

-1,9%: Inflația în august. Cauza scăderii? Ieftiniri, în special la alimente. Am intrat în teritoriul negativ, pentru prima oară în ultimii 25 de ani, începând cu luna iunie – iar Mugur Isărescu anticipează că acolo vom rămâne până în mai 2016.

6.351: Cota de refugiați sirieni care ar reveni României, în cazul în care numărul acestora se va cifra la 160.000 pe ansamblul UE. Estimarea inițială era de 4.646 refugiați dintr-un toal de 120.000. O decizie definitivă va fi luată însă pe 14 septembrie, la reuniunea miniștrilor de interne.

 

 

Comments

comments