MONDAY MEMO #47 / De ce petrolul ieftin e o veste proastă; ce s-a întâmplat la Davos; spaima de semnătură la români + mașina “deathproof”, în 2020.


[EXPLAINER] PETROLUL, IEFTIN CA APA PLATĂ. Plus migrenele aferente, pe înțelesul tuturor.

În caz că n-ați băgat de seamă, prețul petrolului a scăzut cu 75% în 18 luni, de la un maximum de 110$ pe baril la sub 27$ săptămâna trecută. Ar trebui să fie un motiv de bucurie; de ce e toată lumea, atunci, așa îngrijorată? Pentru că, ne învață istoria, șocurile petroliere sunt parte din treimea de cauze care întorc fără greș lumea pe dos (alături de crizele bancare și, bineînțeles, de căderea burselor).

DE CE SCADE PREȚUL? Pentru că se extrage pe rupte; înotăm în petrol. Creșterea continuă a prețului în anii trecuți a făcut producătorii – inclusiv pe americani – să-și îmbunătățească tehnologiile (vezi fracturarea hidraulică) și să-și crească producția. Adăugăm, la toată frenezia, și un new entry pe piețele petroliere, Iranul, care – după istorica ridicare a sancțiunilor – e gata să dea și el drumul la pompe și să inunde UE cu barili ieftini.

VA MAI SCĂDEA? Foarte posibil; sunt analiști care se așteaptă chiar la 10$ per baril. Deja se vorbește de “benzina mai ieftină ca apa îmbuteliată”, și puțini sunt cei care cred că prețul va reîncepe să crească înainte de 2017. Ne așteaptă, deci, un an cu multe și variate cutremure având drept cauză cotația barilului.

DE CE NU E BINE? Dintr-o mulțime de motive; iată-le pe cele mai evidente:

BURSELE. Pentru că, în primul rând, scăderea prețului petrolului lovește repede în burse. Acțiunile companiilor petroliere scad, trăgând în jos performanța generală (indicele S&P, de pildă, a scăzut cu 9% de la începutul anului). În plus, din motive de scăderi de venituri, petroliștii trec la tăieri de costuri, care zguduie și acestea ecosistemele pe care companiile le controlează (OMV, de pildă, a anunțat deja un nou program de austeritate).

ORIENTUL MIJLOCIU. Nu e bine pentru că, în al doilea rând, bună parte din petrol ne vine din Orientul Mijlociu, zonă și așa fărâmată de instabilitate. Iată doar o consecință directă, sursă sigură de zbucium suplimentar: la 30$/baril, PIB-ul regiunii va scădea cu 20%, previzionează șeful International Energy Agency. Se vorbește deja de un război al prețurilor, înfierbântat peste măsură de tensiunile dintre Iran și Arabia Saudită, marele perdant al scăderii prețului petrolului (80% din veniturile bugetare ale saudiților vin din petrol; imaginați-vă ce înseamnă pentru o economie dependența de o sursă de venit care se subțiază accelerat).

RUSIA & COMP. Și măcar de-ar fi doar Orientul Mijlociu; dar avem state-victimă pe toate continentele, de exemplu Rusia și Venezuela, care nu se simțeau prea bine nici înainte ca petrolul să scadă sub 30 de dolari/baril (FMI anticipează o inflație de 720% în Venezuela anul ăsta, față de 141% în 2015, și un amuțitor -18% la PIB). În Rusia, pe de altă parte, informația-cheie e că 50% din bugetul federal vine din petrol. Anul trecut Rusia a marcat un -4% la PIB, anul acesta previziunea era de -1% (trebuie revizuită, evident). Între timp rubla scade, scade, scade. Dl. Putin se ține tare în sondaje, dar economiei nu-i pasă de sondaje. The Economist a făcut un grafic minunat, o corelație între prețul petrolului și mandatele “țarilor”, de la Brejnev încoace: în el se vede clar un preț al petrolului galopând spre cotația minimă atinsă timpul crizei rublei din ’98; cumplită perioadă. Criză de cash la Kremlin? Foarte probabil. Șefa băncii centrale a Rusiei și-a anulat săptămâna trecută fără cine știe ce explicații vizita la Davos, unde era speaker; zice-se că din motive de panică economică. Iar Moscow Times scrie despre un precipitat plan de vânzări de companii precum Rosneft, VTB și Sperbank, unde statul are pachete minoritare. Venituri anticipate de stat din aceste vânzări? 12,5 mld. $. Puțintel.

CONCLUZIA? Situația e complicată rău. O să ne împiedicăm anul ăsta de multe vești proaste în fața cărora experții vor da din cap competent, cu înțeles, pronunțând doar două cuvinte: “prețul petrolului”. Ar merge, drept explicație, și vorba lui Bill Clinton: “It’s the economy, stupid” (o replică de campanie electorală cu propria sa pagină pe Wikipedia).


30 SUB 30. Cei mai buni, mai deștepți, mai promițători.

Forbes tocmai a publicat cea de-a cincea ediție americană a clasamentului “30 Under 30”, un set de liste care grupează 600 de tineri antreprenori, lideri și “game changers” sub 30 de ani. Avem români în clasament?

  • Da, unul: în top a fost inclusă, la categoria marketing și advertising, Anda Gânscă. A scris despre ea, în 2014, Forbes România; iar despre compania ei, Knotch, au scris în 2013 TechCrunch și în 2015 Wall Street Journal și Inc. Ideea ei? Să înlocuiască cercetările și “analiticele” folosite de companiile care vor să-și înțeleagă publicul cu un “termometru al sentimentelor” care se folosește de culori. Povestea toată, în link-urile de mai sus.
  • Există și un “30 Under 30 Europe” lansat în premieră în acest an; acolo, Romania Insider a identificat trei români: pe Cornel Amariei, Ionuț Budișteanu și Andrei Brașoveanu. Felicitări.

Altfel, selecția pentru “30 Under 30” e laborioasă; cei 600 sunt aleși din circa 15.000 de candidați din toate domeniile; “o armată de reporteri Forbes”, se explică în articolul-argument, “sunt repartizați pentru fiecare categorie”, iar după preselecție candidaturile sunt discutate cu un panel de experți. Câteva statistici finale:

  • 36% dintre cei selectați sunt imigranți sau americani la prima generație
  • 50% definesc succesul drept “liking myself and what I do”
  • 63% au crescut în clasa mijlocie
  • 64% dintre cei 600 spun că vor, evident, să schimbe lumea :)

ȘI A FOST DAVOS. Cu ce-am rămas?

Cea mai concisă trecere în revistă a săptămânii World Economic Forum (WEF) – 2:45 min. – o găsiți într-un video Financial Times intitulat FT Verdict, în care jurnaliștii acreditați de cotidianul britanic spun, în câteva vorbe, ce li s-a părut cel mai relevant la summit.

  • Tema oficială a fost “The Fourth Industrial Revolution”, după titlul cărții abia lansate de Klaus Schwab, fondatorul WEF. O recenzie bună găsiți aici. Dacă vreți să știți mai multe despre Schwab, profesorul care a creat acest pol al puterii care a devenit Davos-ul, citiți profilul publicat de Vanity Fair acum câțiva ani.
  • Ce e, până la urmă, WEF? Un ghid cu întrebări bune, răspunsuri clare și cifre uluitoare a fost pus cap la cap BBC. De reținut că populația Davosului, care e de 11.000 de suflete, crește până la 30.000 în timpul summit-ului. Printre ei, 40 de lideri mondiali, 1.000+ șefi de companii și 4 câștigători de premii Grammy (Bono, de pildă).
  • Cele opt mari subiecte de discuție de anul acesta, pe scurt, în The Guardian. Pe primele trei pe listă: roboții, terorismul & migrația și bulversările de pe burse. (Da, roboții, ați citit corect).
  • Un “jurnal de Davos” a publicat “Newsweek” aici.
  • Printre atâția șefi de state și de corporații încap oare, la Davos, și micii antreprenori? Da. Un articol despre cei 49 de fondatori de start-up-uri care au căpătat anul acesta câte-o invitație găsiți în New York Times.

/ROCIFRE/

LONGEVIVII: 14.283 Numărul companiilor înființate în anii 1990-1991 care au supraviețuit și încă fac business; doar 252 sunt companii mari.

AUTOSTRĂZI: 467,27 km Atâția kilometri de autostradă plănuiește instituția cunoscută după acronimul de nepronunțat CNADNR să construiască în 2016. Geografia acestor planuri, kilometru cu kilometru, aici. În realitate, PRO TV spune că numai cu mult noroc vom avea 100 km noi de autostrăzi.

ECOMMERCE: 68-80% Rata medie de abandon a coșului de cumpărături în magazinele online românești, cf. Teamshare, o platformă de e-commerce. De ce se răzgândesc clienții? Din cele cinci motive listate de startupcafe.ro, două țin strict de magazinul online: informație incompletă despre produs și informații neclare despre transport.

INFLAȚIE: -0,7% Inflația în decembrie, în România; ne învârtim așadar din vara lui 2015 “în teritoriu negativ”, cum le place macroeconomiștilor să spună; plus că avem cea mai mică inflație din UE, cu excepția Bulgariei, care ne-a întrecut (-0,9%). Per total uniune, inflația a fost 0,2% în decembrie; o statistică la care țări precum Ucraina, cu o inflație anuală de 43,31% în 2015, nici măcar nu îndrăznesc să viseze. Dacă aveți curiozități, țară cu țară, click aici. Iar Ucraina e privită drept rezonabilă la scară globală. Campioană absolută la inflație în 2015 e Venezuela – care, cu o inflație de 141%, a intrat luna asta în “economic emergency”. Sună cumplit, nu? Chiar e cumplit. Amintiți-vă de România lui 1992, cu inflație de 210%, ori de 1993, cu 256%.

PĂDURI PRIVATE: 3,17 mil. ha Suprafaţa pădurilor retrocedate în România, din totalul de 6,99 mil. ha; Romsilva mai administrează 3,2 mil. ha, adică 49% din fondul forestier, după cifra comunicată aici. Nu ies la socoteală niște sute de mii de hectare, totuși; probabil au alți proprietari. Una peste alta, cert e că pădurea românească privată e un pic mai mare, deja, decât pădurea românească de stat.

AUTO +10-12% Creșterea estimată a pieței auto în 2016, cf. APIA. Anul trecut plusul a fost de peste 20%.


/ALTE TITLURI DIN MONDAY MEMO #47/

  1. “GREVA SEMNĂTURILOR”. BEI ne-ar da 1,7 mld. euro, dar nimeni nu vrea să semneze pentru ei.
  2. “PSEUDO-PROFOUND BULLSHIT”. Grijă cu “inspiraționalele”, chiar și cu cele ale părinților fondatori ai genului; în noiembrie 2015 a apărut un studiu pe această temă.
  3. ÎNCĂ UN BUZZWORD: SUBSCRIPTION ECONOMY. Are sens modelul pentru businessul dvs.?
  4. CURSE AERIENE. Agitație de început de an.
  5. MAȘINĂ “DEATHPROOF”? E posibil? Până în 2020?
  6. ÎNTR-UN TWEET. Zece știri importante pe foarte-foarte scurt.

 


Aceasta este o selecție din MONDAY MEMO, un brief săptămânal de informație de business croit special pentru oameni ocupați. Parcurgem săptămânal sute de articole din presa românească și internațională, sintetizăm informația, punem linkuri și împachetăm totul pentru o lectură de maximum 10 minute.

Dacă vreți să găsiți în Inbox, în fiecare luni dimineață, versiunea integrală a MONDAY MEMO, click aici pentru abonare. 

 

Comments

comments