MONDAY MEMO #80 / Cu ce ne-am ales din controversa fiscală din ultimele zile; efectul culturii digitale asupra “creierului cititor”; avem facultate de antreprenoriat + suntem, și noi, membru CERN.

PROIECTUL, CONTROVERSA, DEMISIA. Cu ce ne-am ales dintr-o săptămână de nevroze fiscale.

În caz că ați prins doar frânturi din zarva care s-a lăsat, săptămâna trecută, cu demisia secretarului de stat Gabriel Biriș, iată punctele-cheie ale poveștii:

FAPTELE: Marți seară profit.ro a publicat, cu tag-ul “EXCLUSIV”, un lot de 15 articole (primul, aici) despre o serie de iminente – cel puțin așa sunau știrile – modificări ale Codul Fiscal. Urmau să fie schimbate, numărase ZF, cca. 200 din cele 500 de articole ale Codului (fapt alarmant în sine, de vreme ce noul Cod Fiscal abia a intrat în vigoare în ianuarie, după o prelungă dezbatere publică). Care erau totuși ideea, rostul, justificarea schimbărior? Și de ce noi, contribuabilii, n-aveam habar că ni se pregătește așa ceva? Cele trei mari direcții ale “revoluției” – două legate de CAS & CASS și cealaltă de averile ascunse – le-a sintetizat aici cursdeguvernare.ro (găsiți în text și link către documentul integral de la care a pornit discuția).

SURSA & POZIȚIA OFICIALĂ: Nici articolele de pe profit.ro, nici cel din ZF nu menționau sursa informațiilor – și nici nu includeau vreo confirmare cum că proiectul era într-adevăr pus pe șine pentru implementare. Prima declarație oficială a apărut abia miercuri la prânz. Presată de reporteri, Anca Dragu a admis că în minister se lucrează la mai multe scenarii de simplificare/debirocratizare fiscală, dar a ținut să spună că niciunul dintre acestea nu prevede “poveri suplimentare suplimentare pentru niciun tip de contribuabili” (cum reieșea din titlurile de marți). Avea însă Dragu știință de documentul ajuns în presă? “La mine nu a ajuns pe birou”, a spus ministrul Finanțelor; un răspuns care a sunat mai degrabă a ieșire tactică din discuție decât a negare 100%. Oricum, a adăugat Dragu, ceea ce a ajuns în presă e un proiect pe care ministerul nu și-l va asuma – punct. Caz închis. Caz închis?

REACȚIILE: Au apărut, previzibil, vociferări din toate părțile:

  • PSD a avertizat că guvernul nu are legitimitate să modifice Codul Fiscal și l-a chemat pe premier să dea socoteală în Parlament;
  • PNL i-a cerut lui Dacian Cioloș să se abțină de la modificări fiscale;
  • Consiliul IMM-urilor a cerut și el ministerului să spună cine și cu ce scop a alcătuit proiectul ajuns în presă – și de ce se lucrează la un astfel de proiect fără consultări cu mediul de afaceri?
  • Coaliția pentru Dezvoltarea României (care include organizații de business mari și relevante, de la Consiliul Investitorilor Străini la AmCham, de la RBL la AOAR) s-a dovedit singura entitate care a reacționat temperat, focalizându-se mai degrabă pe fond decât pe circumstanțele în care proiectul a ajuns în presă: “Propunerile anunțate”, a comentat Coaliția, “constituie o bună bază de pornire pentru un dialog real cu privire la simplificarea regimului contribuțiilor sociale”. Ah, cuvintele astea, “dialog real”; adică “da, știm cu toții că avem o problemă, știm cu toții că o tot ocolim – deci hai s-o discutăm pe bune, hai s-o rezolvăm în sfârșit”.

DEZNODĂMÂNTUL: Indignarea și vociferările s-au mai domolit, cât de cât, abia miercuri pe seară, când în sfârșit cineva și-a asumat paternitatea proiectului. Gabriel Biriș, secretar de stat la Finanțe, a recunoscut că documentul ajuns la presă este, în fond, expresia filozofiei sale fiscale – și că el a intrat în serviciul public, anul trecut, fix ca să și-o vadă implementată. Demisia și-a dat-o joi (nu-i clar încă în ce circumstanțe); după demisie, a postat pe Facebook un speech pe care l-a ținut acum trei ani pe tema contribuțiilor, a dat interviuri în care a spus că regretă că proiectul s-a scurs în presă înainte să fie explicat, a lăsat să se înțeleagă că Anca Dragu știa, de fapt, despre ce e vorba.

+ Moise Guran a scris un un articol iute cu titlul “Codul Fiscal și ambițiile scăpate de sub control ale unui consultant ajuns la Finanțe”; ideea care se desprinde din text e că Biriș ar avea “o obsesie” cu plafonarea contribuțiilor de asigurări – și că ceea ce tocmai s-a întâmplat e mai degrabă o ambiție solitară decât un proiect de echipă.

CONCLUZIE: Nu, nu așa se fac revoluțiile. Un proiect de modificare de substanță a Codului Fiscal nu se pune în circuitul de avizare înainte să aliniezi stakeholderii – și să te asiguri că ideile fundamentale, de temelie, sunt asumate măcar la nivel de principiu de entitatea pe care o reprezinți. Altfel, se întâmplă – punct cu punct – exact ceea ce s-a întâmplat. Oamenii se inflamează că au fost luați pe nepregătite, presa se ocupă cu căutatul responsabililor și cu trasul lor la răspundere, conversația se încleiază în tehnicalități și indignări legitime de grup – și, în final, nimeni nu mai are nervi să se întrebe dacă fondul propunerii e benign sau nu.


DIGITALMEMO #80

ARGUMENT. Poftiți la micul nostru bufet suedez de cultură generală digitală; îi alocăm de azi spațiu distinct pentru că vedem, ca parte din ultima generație crescută fără Internet, că cine ignoră azi tehnologia – din lipsă de timp, neatenție, nepricepere ori vanitate – pierde viteză & opțiuni. Ce vom face? Vom tria informația după criteriile de relevanță ale MONDAY MEMO, o vom presăra cu referințe și o vom structura într-un modul săptămânal. Avem alături în acest mini-proiect un partener digital-native – e vorba de eMAG – gata să depună oricând mărturie că tehnologia e deja în toate: în viața personală, în societate, în business. Bon appétit.

HÂRTIE SAU PLASMĂ? Efectul culturii digitale asupra “creierului cititor”. 

Cititul digital e diferit, în mod fundamental, de cititul pe hârtie – presupune activitate în zone diferite din creier, deși verbul e același: “a citi”.

– ce ni se întâmplă, inevitabil – din cauză de internet și citit masiv în format electronic (fie că-i vorba de computer, Kindle, telefon etc.) e că ne exersăm tot mai puțin acea parte a creierului care ne ajută să ne imersăm în text (fie că-i vorba de un roman ori de un contract complicat); acesta ar fi “cititul linear”, profund;

– cealaltă variantă, “cititul non-linear” – care se petrece în altă parte a creierului –  e un comportament de tip “scanning”/“skimming” (navigăm permanent printre stimulente vizuale către ceea ce ne interesează și vrem să înțelegem repede, să luăm caimacul).

Cei care studiază fenomenul – de pildă Maryanne Wolf, care a scris o carte întreagă pe tema asta (“Proust and the Squid: The Story and Science of the Reading Brain”) – spun că dacă încetăm să citim “non-linear”, profund, ne pierdem o abilitate dobândită cu greu; și că ar fi bine să încercăm să fim, totuși, “bi-literate”.

+ Profeția cu Internetul și device-urile care îngroapă definitiv cărțile nu s-a împlinit încă, deși așa pare – nici măcar în America; procentul celor citesc în continuare carte tipărită a rămas același – 65% – ca în 2012, cf. Pew Research.

APROAPE TOTUL DESPRE APPLE. Ce-a fost pe 7 septembrie – și ce n-a fost.

Cronici dezamăgite, în general, de la cei care așteptau “un produs revoluționar”; satisfacții subtile de partea celor care s-au uitat cu atenție la ceea ce Apple chiar a adus nou. Iată un brief video de 107 secunde (nu trebuie să clipiți, însă); și unul mai așezat, cu bulleți:

  • noul iPhone 7 – care ajunge în România pe 23 septembrie – nu are mufă pentru căști, iar asta a stârnit o mare controversă (trebuie să fii Apple să poți stârni totuși așa o gălăgie cu niște căști); o revistă cuprinzătoare a presei a făcut BBC aici;
  • dacă vă luați un iPhone 7 și nu vreți căștile wireless ale Apple, iată o listă de variante (plus un articol nostalgic despre iconicele căști albe care au dat personalitate iPod-ului);
  • săptămâna asta, adică marți, vine și iOS 10 printre noi; ce ne aduce el?;
  • de ce camera foto a iPhone 7 schimbă pentru totdeauna industria camerelor, aici;
  • Forbes scrie că de data asta Apple a sacrificat stilul în favoarea substanței – argumentele, aici.

PODCAST NOU. Despre viitorul oamenilor în lumea noastră digitală, un podcast proaspăt intitulat “Team Human”; de Douglas Rushkoff.

AMAZON LIVREAZĂ PRÂNZUL. Curios, compania n-a ales Statele Unite pentru a experimenta noul serviciu, ci Londra – iar livrarea e gratuită pentru clienții Amazon Prime.

CONT BANCAR CU UN SELFIE. E adevărat. La HSBC, nr. 6 global după active (primele 5 grupuri bancare din lume, în caz că nu știați, sunt toate asiatice). Detalii despre selfie-ul cu rol de ID în Business Insider.

ROMÂNIA A DEVENIT MEMBRU CERN. Președintele Iohannins a văzut live drapelul ridicându-se deasupra sediului din Geneva.

DE REFLECTAT: Care-i cea mai mare amenințare la adresa democrației? Răspunde Vyacheslav Polonsk, un “network scientist” de la Oxford Internet Institute: feed-urile noastre de social media.

+ Un articol din Medium despre vulnerabilitățile noastre psihologice în fața tehnologiei.

DACĂ-ȚI PLACE DIGITAL MEMO, TRIMITE-L UNUI PRIETEN.


 

ZI DE START. Avem facultate de antreprenoriat, prima din România.

Chiar azi, 12 septembrie, își începe oficial istoria Entrepreneurship Academy (EA) – prima facultate din România care înlocuiește “învățatul de manual” cu “business-ul pe bune”. Seria inaugurală numără 15 studenți din toată țara – șase fete și nouă băieți care, după ce au trecut printr-un meticulos proces de selecție, vor fi antrenați într-o formă de educație superioară dezvoltată de antreprenori și manageri români în parteneriat cu cea mai importantă școală internațională de antreprenoriat, Team Academy din Olanda. Ce-i nou, ce-i special la Entrepreneurship Academy? Câteva jaloane:

  • în cei patru ani de studiu studenții – asistați de “profesorii” lor – clădesc companii adevărate;
  • fondul de burse strâns pentru acest prim an e de aproape 300.000 de euro;
  • modelul, implementat în diverse țări – Finlanda, Franța, Germania, Marea Britanie, Spania, Ungaria, Argentina, Peru – se laudă rezultate remarcabile: 91% dintre absolvenți au un loc de muncă în primele șase luni după absolvire iar 47% au un business sustenabil în doi ani;
  • de menționat că s-au înrolat, în acest proiect experimental – primul de acest tip din sud-estul Europei – companii și antreprenori români care nu numai că știu business, dar cunosc bine acest teritoriu – și, în plus, sunt gata să dea mai departe ceea ce au învățat în anii ăștia pe calea grea, fără “frați mai mari” și fără plasă de siguranță.

Ce ziceți să le urăm? Curaj? Nervi tari? Vânt în pânze? Toate la un loc?


 

ÎNCEPEȚI AZI. Atelier de gândire antreprenorială.

Din când în când vă mai dăm de știre despre ce facem – dincolo de Monday Memo, brieful vostru de luni dimineața. Dacă toamna vă găsește cu idei noi și nu știți de unde să le apucați, aruncați o privire la Programul Effectuation, un atelier foarte practic de gândire antreprenorială. În care veți exersa cum să începeți să puneți în aplicare imediat ideile noi de business sau de proiecte. Sau, dacă vreți să începeți pe cont propriu, cum să o faceți chiar azi. Programul Effectuation distilează peste două decenii de cercetare și peste cinci ani de lucru cu antreprenori români, în două zile intensive de studii de caz, exerciții și lucru concret pe idei de business. Următoarele sesiuni au loc pe 30 septembrie – 1 octombrie respectiv pe 7-8 octombrie. Curioși? Interesați? Motivați? Dați de știre la andreea@andreearosca.ro.

DUPĂ 15 ANI. Sunt multe imagini copleșitoare de la 11 septembrie, dar “Falling Man” are ceva aparte. Povestea ei, spusă chiar de fotograf, aici.

LUMEA POST-ADEVĂR. Titlul de copertă din “The Economist” e “Art Of The Lie”. “Politicienii au mințit întotdeauna”, scrie autorul. “Are vreo importanță dacă lasă adevărul în urmă cu totul?”. Să vedem.

FOSTUL ȘEF SRI spune că “doctoratele plagiate sunt un risc la adresa securității statului”, dar susține că nu știe nimic despre cele zece plagiate descoperite până acum la ASSN.

NOUA LEGE RCA. Acum e la guvern, în două săptămâni ar trebui să intre în plenul Parlamentului. Printre modificările propuse: poți încheia polița lunar (nu doar la șase luni), poți achita în rate, vei beneficia de mașină, dacă ești păgubit, pe perioada reparațiilor + apare decontarea directă a despăgubirilor (contestată și de asigurători, și de transportatori). De văzut ce anume din toate astea vor modifica parlamentarii.

DIASPORA START-UP. 30 mil. euro e suma alocată programului “Diaspora Start-Up”, care-și propune să aducă acasă români plecați – și să-i ajute să devină antreprenori. Subvenția e, în primă fază, de 10.000 de euro. Detalii aici; ghidul programului aici.

TAXA DE RECICLARE. 0,5% este procentul din cifra de afaceri pe care tot comerciantul român ar urma să-l plătească anual în scop de reciclare, scrie profit.ro, invocând un proiect legislativ a cărui sursă nu o indică. Dacă ai curiozități și timp să faci căutări, găsești în final proiectul pe site-ul Camerei Deputaților; are trei pagini și spune, pe scurt, că taxa e de 0,5% din cifra de afaceri anuală și că banii vor merge spre bugetele locale – care să cumpere cu ele “sisteme speciale de colectare selectivă”. De urmărit.

LA CINEMA: Sieranevada, ultimul film al lui Cristi Puiu. Interviu cu Judith State aici și cu Cristi Puiu aici.

SCRISUL PROST, explică Harvard Business Review, distruge productivitatea companiei tale. E sursă de frecușuri, timp pierdut și scoate pe toată lumea din minți. Foarte interesant articolul; o să vă placă.

Comments

comments