MONDAY MEMO #81 / “Annus horibilis” – Europa la intersecție de decizii; farmecul discret al statisticii; antreprenorul de Generație Y + de ce cădem în “capcana perfecționistului”.

“ANNUS HORRIBILIS”. Europa la intersecție de decizii. Ce carte va juca România.

Și a fost Bratislava – primul summit UE, fie el și informal, fără britanici. Europa s-a privit bine în oglindă după acest “annus horribilis” (vezi retorica din speech-ul lui Jean-Claude Juncker despre starea de sănătate a unei Uniuni zgâlțâită de criza refugiaților, rejectată de britanici, sfâșiată de disensiuni interne) și și-a acordat sieși șase luni de pregătire înainte să apese butonul “reset”.

  • a fost un summit care va rămâne în istorie ca unul “mai degrabă realist decât idealist”, notează The Guardian; unul după care “Marea Britanie va sta în afară, privind spre înăuntru”;
  • altfel, la Bratislava nu s-a petrecut nimic formidabil; deciziile în chestiunile dureroase au fost amânate pentru mai târziu; ce s-a întâmplat concret la summit, aici;
  • discuțiile pentru Brexit ar putea începe în ianuarie-februarie și se anunță crunte; patru țări estice – Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia – au amenințat deja că vor bloca prin veto orice acord comercial care limitează libertatea de mișcare a cetățenilor lor.

UN TEXT LĂMURITOR: “State of disunion” (The Economist).

CE URMEAZĂ: Jumătate de an de căutat soluții la “criza existențială”, ca să-l cităm tot pe Juncker; și-apoi, în martie 2017, la aniversarea a 60 de ani a Tratatului de la Roma, vom avea și o foaie de parcurs.

CE ÎNSEAMNĂ TOATE ASTEA PENTRU NOI: “A venit timpul pentru România să aleagă: merge pe mâna grupului de la Vișegrad sau merge pe mâna motorului franco-german?”, întreabă Cristian Pantazi de la Hotnews.ro. După opinia lui, România deja a ales. Cum anume, aici.


 

FARMECUL DISCRET AL STATISTICII. PIB-ul nostru urban e mai mare decât al Cehiei.

Cursdeguvernare.ro numește ceea ce a descoperit într-o analiză Eurostat – anume că suntem în prima jumătate a clasamentului în materie de PIB urban pe locuitor – “un paradox”. Suntem peste media UE, peste Cehia, ba chiar peste Italia și Marea Britanie. Ceea ce e, într-un cuvânt, cumplit.

  • poziția noastră în clasament arată, de fapt, hăul dintre urban și rural
  • la noi diferența de PIB/locuitor între marile orașe și sat e de 34%, în Germania e de 5% (e la fel ca la Internet, cumva: ne lăudăm că avem viteze stelare în marile orașe, dar la acoperire și la alfabetizarea digitală suntem coada clasamentului).

TOT DESPRE PIB: Avem 5,2% creștere economică pe primul semestru, mai mult decât cele mai optimiste prognoze de început de an (4,5-4,8%). Ce înseamnă asta? Că s-a cam încins economia.

PESTE 20 DE ANI: Avem potențial să devenim, crede Consiliul Investitorilor Străini (FIC), una dintre primele 10 economii ale UE (mai bine spunem “ale continentului”, că nu știm dacă în 2036 va mai exista UE). Asta ar însemna să ne mărim de patru ori economia – ce crede FIC că trebui să se întâmple pentru a ajunge în acel punct, aici.

+ FIC a lansat, de curând, o campanie intitulată “VA URMA”; puteți trimite idei.


DIGITALMEMO #81

ARGUMENT. Poftiți la micul nostru bufet suedez de cultură generală digitală; îi alocăm de azi spațiu distinct pentru că vedem, ca parte din ultima generație crescută fără Internet, că cine ignoră azi tehnologia – din lipsă de timp, neatenție, nepricepere ori vanitate – pierde viteză & opțiuni. Ce vom face? Vom tria informația după criteriile de relevanță ale MONDAY MEMO, o vom presăra cu referințe și o vom structura într-un modul săptămânal. Avem alături în acest mini-proiect un partener digital-native – e vorba de eMAG – gata să depună oricând mărturie că tehnologia e deja în toate: în viața personală, în societate, în business. Bon appétit.

FACEBOOK VS. ȘTIRILE FALSE. Dar stați așa, Facebook nu e companie de media.

Mark Zuckerberg repetă de câte ori i se dă ocazia (ultima dată a făcut-o acum două săptămâni) că “nu, Facebook nu e companie de media” – iar asta îi amuză foarte tare pe jurnaliști, care știu bine că a hotărî ce ajunge la cititor și ce nu e 100% decizie editorială, indiferent că o face un om sau un algoritm făcut de om.

  • ULTIMA “DECIZIE EDITORIALĂ” a lui Zuckerberg are legătură cu știrile false; săptămâna trecută compania s-a alăturat First Draft News, o coaliție de 30 de organizații – de la CNN la Al Jazeera, de la Buzzfeed la New York Times – care-și pune în cap să aleagă grâul de neghină și să ne ferească de fonfleuri de presă. Printre fondatorii First Draft e Google News Lab, subdivizie a altei companii-care-nu-e-de-media.

+ Și de data asta Facebook a insistat că, deși intră în bătălia împotriva știrilor false, e doar “o companie de tehnologie” (ce ironie, totuși: principalul ei produs, care are 1,7 mld. utilizatori, se numește “News Feed”).

  • RELATIONSHIP STATUS: IT’S COMPLICATED. Și Facebook, și alte companii de tehnologie, fug de ideea de a se transforma în publisheri, statut care vine la pachet cu responsabilități pe care aceste companii spun că nu sunt – pe bună dreptate – pregătite să și le asume; e alt business. Doar că granițele dintre industrii se dizolvă sub ochii noștri – și fără încuviințarea noastră: nici Uber nu-i o companie de transport, dar schimbă fața transportului; nici Google nu-i producător auto, dar experimentează un model de mașină fără șofer.

Dacă vă interesează cum s-a modificat raportul de forțe între news și tehnologie, citiți “The End of the News as We Know It: How Facebook Swallowed Journalism”; e scris acum câteva luni, e lung, dar e foarte-foarte bun.

  • ȘI ÎNCĂ CEVA. A intrat și UE, tot săptămâna trecută – de pe poziția sa nenegociabilă, de reglementator continental – în conversația privind raportul de forțe dintre producătorii de content și platformele online: premisele pentru noile reguli, articulate de însuși președintele Comisiei Europene, aici. Youtube, Dailymotion, Google News și alte companii-care-nu-sunt-de-media ar trebui să plătească o cotă-parte mai mare din venituri, a spus Jean-Claude Juncker, artiștilor și ziarelor care le generează traficul. Riposta Google, aici.

+ De ce noile reguli UE ar fi bune pentru noi, consumatorii.

GALAXY NOTE 7 & MANAGEMENTUL REPUTAȚIEI. Acum disperarea cea mare a Samsung e că problema explozivă a bateriei Galaxy Note 7 – care înseamnă 2,5 mil. telefoane din 10 țări retrase deja de pe piață, adică pierderi de miliarde și miliarde – trage în jos, prin inducție, și alte două device-uri total nevinovate: Galaxy S7 and Galaxy S7 Edge. Iată un exemplu: o stație de poliție americană postează pe Facebook un video cu o mașină care a luat foc, zice-se, din cauza unui “Samsung 7 phone”. Care Samsung 7, mai exact, domnilor polițiști? Pe lângă asta, The Verge notează că au început să circule povești despre stewardese americane care cer posesorilor de Samsung – orice Samsung – să închidă telefoanele pe durata zborului. Nefericită contagiunea; lecția pentru noi toți e să avem grijă mare cu numele produselor.

+ Un articol despre Samsung și felul în care a gestionat criza, în Forbes: “What Samsung Did Wrong When Responding To The Galaxy Note 7 Disaster”.

MICROSOFT: EXIT DIN LONDRA. Nu, nu pleacă toată compania – doar biroul londonez Skype, care acum are 400 de angajați. Dar nu despre cei 400 de oameni e neapărat vorba. Skype acolo s-a născut, în Londra; acolo s-a scris, începând din 2003, o parte din viitorul comunicațiilor. Încărcătura emoțională a deciziei e mai mare decât cea de business: obligă industria hi-tech britanică să-și contemple, cu înfrigurare, viitorul post-Brexit. Dar poate că n-o fi dracul chiar așa de negru, totuși.

MULT-LĂUDATA CAMERĂ iPHONE 7. A testat-o, la cererea Fast Company, un fotograf premiat – care ne spune și nouă ce și cum (spune pe bune, dincolo de PR). Plus: un alt geek, John Gruber, a testat față în față performanțele procesoarelor iPhone 7, Samsung Galaxy S7 & comp, Huawei etc. Clasamentul rezultat, aici. Comparați acum ce vedeți, dacă aveți chef, cu performanța Cray X-MP – cel mai rapid computer din lume în 1983-1985, preț 10-15 mil. dolari. Despre asta-i vorba, până la urmă: purtăm în buzunare, oameni de rând ce suntem, niște supercomputere net superioare celui care în ‘69 a trimis primii oameni pe Lună.

ROMÂNII ȘI ONLINE-UL. Studiu Starcom făcut în august pe eșantion de 2.400+ concetățeni de-ai noștri: câți se uită la filme, câți citesc presa pe net, câți cumpără online – și alte câteva mici obiceiuri de internaut prinse-n statistici. Aici.

VIITORUL SMARTWATCH-URILOR. Până în 2020 ni se va evapora scepticismul vizavi de ceasurile inteligente, crede IDC, care-i firmă serioasă: anul ăsta ar trebui să ajungem la 20,1 milioane bucăți vândute, ceea ce nu-i neapărat mult. Prognoza pentru 2020? 54 milioane de mâini de pe toate continentele vor purta smartwatch-uri.

  • WIRED.com ȘI-A CRIPTAT SITE-UL. Ce înseamnă asta pentru noi, cititorii, aici.
  • RECLAMELE ONLINE. Sunt benefice, da, în multe privințe (de fapt într-o singură privință, ca să spunem adevărul-adevărat – cea financiară). Dar nu cumva îți ucid site-ul? Oricum ar fi, știrea săptămânii în materie de advertising online e că AdBlock Plus nu mai blochează reclamele, ci le vinde.
  • CINCI FELURI în care social media a schimbat pentru totdeauna modul în care facem business.
  • SUEDEZII DE LA SPOTIFY au 40 de milioane de abonați plătitori. Plătitori, da (per total, a depășit 100 milioane de utilizatori acum trei luni). Abonamentul e 10 dolari / lună. Faceți voi înmulțirile.

DACĂ-ȚI PLACE DIGITAL MEMO, TRIMITE-L UNUI PRIETEN.


ROMANIA ÎN CIFRE

214 cetățeni/zi Atât pierde România, statistic, dacă luăm în calcul faptul că în primele șapte luni din 2016 populația țării a scăzut cu 45.690 locuitori, cf. INS. Suntem, în UE, pe locul al treilea la declin demografic în cifre absolute pe 2015, după Germania și Italia. Iar prognoza pentru 2050 e proastă de tot: România va avea atunci, dacă nimic nu se schimbă, 14,5 mil. de locuitori, cf. unei estimări ONU.

+18,6% Procentul de creștere a investițiilor străine directe în România pe primele șapte luni, cf. BNR, citată de news.ro. Asta înseamnă, în valoare absolută, 2,34 mld. euro “investiții directe ale nerezidenților”. Pentru comparație, anul trecut am avut, per total, un pic pste 3 mld. euro; iar în 2014 am avut 2,4 mld. euro pe întregul an. E de bine, dar să nu ne culcăm pe-o ureche.

0 lei/an Venitul reprezentanților statului în AGA unde statul e acționar majoritar, cf. unei ordonanțe de urgență emise miercuri – știre news.ro. Poate că nu-i neapărat bine așa; poate că cei care care fac parte dintr-un board ar trebui totuși recompensați cumva. Poate că problema fundamentală era una de competențe/contribuție. Oricum ar fi, iată un subiect cu miez pentru jurnaliștii bântuiți de curiozități de interes public: ce reprezentanți a avut statul în 2015 în companiile pe care le-a controlat – și cu cât i-a plătit; și ce reprezentanți va avea statul în 2017 în aceleași companii, în condiții de indemnizații zero?

5,26 mil. Numărul total de pensionari ai României la jumătatea anului; avem o scădere față de 2015, și totuși raportul dintre pensionari și salariați e descurajant. Avem, ca medie națională, 9 pensionari la 10 salariați activi. În București stăm bine, cu 5 pensionari la 10 salariați – dar există județe precum Teleormanul în care raportul e de 17 pensionari la 10 salariați.

peste 500 euro Câștigul mediu net lunar (includem aici bonusuri, tichete și alte cele) în București și alte trei județe din România la momentul iunie 2016. Avem pe listă, bineînțeles, Clujul. Avem și Timișul. Bănuiți care-i al treilea județ?

+ Răspunsul, alte nominalizări în top + județele cu cele mai mici salarii, aici.

-108 mil. lei Pierderile cumulate (2014+2015) înregistrate de Grivco după condamnarea la 10 ani închisoare cu executare a fondatorului Dan Voiculescu; în timp, Grivco s-a retras treptat de pe toate piețele de energie OPCOM – cea mai mare scădere a cifrei de afaceri a companiei fiind înregistrată în 2014, anul condamnării lui Voiculescu. Informații suplimentare găsiți în secțiunea “Povești cu profit” de pe profit.ro (intră la această rubrică, iată, și “poveștile fără profit”).

-0,2% Sfânta noastră inflație, fotogramă la momentul august 2016. Ne apropiem timid, în sfârșit, de “teritoriul pozitiv” – după aproape un an în care tot doborât recorduri istorice negative. În timpul ăsta, BNR revizuiește, revizuiește, revizuiește: prin ianuarie-februarie estima un 0,6% pentru sfârșitul de 2016, acum și-a schimbat prognoza anuală la -0,4%.


 

ANTREPRENOR DE GENERAȚIE Y. Planul de invazie a lumii, deja dat în lucru.

Poate că n-ați auzit de Salad Box, poate că nici nu vă plac salatele, dar povestea – așa cum o spune Dan Isai, care în 2015 a luat premiul Emerging Entrepreneur of the Year – e faină de tot.

PE SCURT, Isai și-a făcut acum patru ani, în Cluj, prima salaterie, după care s-a apucat de umplut mall-urile României; azi are o cifră de afaceri de cca. 20 mil. euro și e al treilea lanț de fast food din țară. A deschis salaterii și-n Algeria – “pariul nostru pentru piața arabă” – și-n Florida, iar acum lucrează la un plan de invazie a nordului și vestului Europei.

ECHILIBRU între business și viața de familie? Nooo, nu crede în acest basm (și nici nu se ascunde după deget): “La început, mă mințeam singur și îmi spuneam că o fac pentru copii, dar nu e adevărat. Sună egoist, dar o fac pentru mine. Pentru că îmi place”.

Cum gândește Dan Isai, cum face, unde se împiedică și ce-l mână-n luptă i-a povestit Andreei Roșca; interviul integral, aici. Să-mi mai zică mie cineva că ardelenii se mișcă încet.


 

#DEȘTIUT #DECITIT #DEVĂZUT #DEÎNCERCAT

“GRIT” PENTRU PĂRINȚI & COPII. În cultul ăsta al talentului & IQ-ului în care trăim, mai mereu uităm câți foști colegi ultra-talentați și uber-inteligenți am văzut eșuând. Sunt importante și talentul, și inteligența – dar mai importantă e, crede Angela Duckworth, o trăsătură pe care o numește “grit” = pasiune + perseverență (n-avem echivalent românesc; “îndârjire” sună prost, “tenacitate” e prea puțin, așa că mergem înainte cu “grit”). Ce face Duckworth e că pune pe hârtie, în cartea ei – “Grit” – rezultatele cercetărilor pe care le-a făcut în felurite grupuri de performeri – de la cadeți de academie militară la sportivi, caricaturiști, olimpici. După care structurează un fel de ghid aplicat pentru părinții care vor să cultive, în copiii lor, acea trăsătură de caracter/comportament pentru care n-avem încă echivalent românesc. Dacă sunteți curioși, o puteți vedea pe autoare într-o conferință TED; iar versiunea românească a cărții, tradusă la Publica, o puteți comanda aici.

UNUL DIN 10 EUROPENI E CONCEPUT într-un pat IKEA. Leagăn al omenirii – la propriu. Text proaspăt despre impactul cultural, via design, al companiei suedeze – în New York Times.

CAPCANA PERFECȚIONISTULUI. De ce cădem în ea? Filmuleț animat, sub 4 minute, în lectura lui Alain de Botton. Îndrăzniți.

FLUENTINFINANTE.RO Platformă proaspătă de educație financiară pentru investitori făcută de BVB & partenerii săi. Butonați; printre altele veți găsi și un test simpatic de cultură financiară, în care ți se dau explicații și dacă ai dat-o-n bară, și dacă ai răspuns corect.

BANII & RELIGIA. S-a găsit cineva să facă un studiu, firește. Și, cu toate misterele și aproximările, rezultă că “economia credinței” înseamnă, pe teritoriul Statelor Unite, 1,2 trilioane de dolari anual – mai mult decât veniturile adunate ale celor mai mari 10 firme de tehnologie ale țării (primele cinci, în ordine: Apple, Google, Microsoft, Amazon, Facebook).

SE SIMT PROFESIONIȘTII ROMÂNI IMPOSTORI? Da. Cel puțin cei pe care i-a întrebat Vice România: un chimist, un scriitor, un medic, un profesor, un teoretician literar. În caz că nu v-ați lămurit dacă sunteți sau nu atinși de sindromul impostorului, poftiți aici un test rapid.

CAPITALA EUROPEANĂ A CULTURII în 2021 e Timișoara – asta probabil că ați aflat. Dacă aveți curiozități istorice, de dicționar, aici. Și dacă vreți să știți care-s capitalele din 2017, aflați că-s două: un oraș din Danemarca și unul din Cipru.

VĂ PLACE SOUTH PARK? A început sezonul nr. 20, la timp să prindă și această campanie electorală. E important, e relevant cultural, e unic în istorie – scrie până și Esquire că e. Puteți face binge watching cu primele 19 sezoane, gratis și legal, aici.

Comments

comments