MONDAY MEMO #84. Premianti

PREMIANȚI. România va avea cea mai mare creștere din Uniunea Europeană

Prognoza de toamnă a Fondului Monetar Internațional nu e neapărat optimistă. Economia globală are câteva “bagaje” care o încetinesc: rate prea mici ale dobânzilor, comețul mondial care se târâie, guverne europene mult prea ocupate cu situația propriilor economii ca să le preocupe Uniunea… Pe scurt, doar 3,1% creștere în lume, doar 2% în Europa în 2016.
România e, totuși, în altă ligă. În sensul cel mai bun, de data aceasta: 5% în 2016, 3,8% în 2017. Cea mai bună estimare din ultimii zece ani.
+ În august 2016, salariile au fost cu aproape 15% mai mari decât cu un an în urmă. Adevărat, în mare parte datorită creșterilor din zona publică: dacă salariul vă este plătit de la buget, azi câștigați cu un sfert mai mult decât în august 2015. Ați ghicit, și aici suntem campioni europeni: în trimestrul doi 2016, costul orar al muncii a crescut cu 12%. Media europeană e de 1%.
+ O știre surprinzătoare: un număr nefiresc de mare de oameni de peste 65 de ani lucrează. Media noastră e de trei ori peste cea europeană. Să îndrăznim să calculăm chiar mai departe? La mai mult de 85 de ani, diferența crește la de șase ori. O explicație este că mulți dintre ei locuiesc în sate și sunt obligați să lucreze în propria gospodărie.
+ Bursa de la București e pe cale de a promova din clasa piețelor de frontieră, în cea a piețelor emergente. E important. Pentru că înseamnă că intră pe radarul unor investitori din cu totul altă ligă. Mai precis, sumele destinate investițiilor pentru piețele emergente sunt de 1.200-1.500 miliarde de dolari, de 30 de ori mai mari decât pentru piețele de frontieră. Dar trecerea depinde de niște criterii.


PROGRAME DE TOAMNĂ. Ce au de gând PNL, PSD și USR

Clar, aerul miroase a campanie. Nu doar pentru că PNL încearcă să recruteze inclusiv crainicele de la Antena 1 sau pentru că PSD a făcut-o candidată în Parlament pe Cătălina Ponor fără să o anunțe. Dar și pentru că avem felurite programe economice pentru guvernarea ce va să vină după alegerile parlamentare.

  • Liviu Dragnea a vorbit duminică despre ce ar vrea PSD să schimbe prin economie. Sunt mult scăderi de taxe și creșteri de venituri. În total, cam echivalentul a 8,8% din PIB. Procente care, după părerea lui Dragnea și a economiștilor care – sperăm – au lucrat la program, vor fi mai mult decât acoperite din venituri în plus date mai ales de efectul de multiplicare. Adică de parte dintre ideile care cresc cheltuielile. Doar că, în timp ce cheltuielile sunt foarte certe, efectul ăsta de multiplicare a departe de a fi. Programul e aici. Partea a doua. Nu am găsit nicăieri prima parte.
  • PNL și-a prezentat sâmbătă programul – mai mult o schiță, probabil. La fel ca PSD, PNL propune o bancă locală de investiții și scăderi de taxe și asigurări sociale. Un document cu cap și coadă pare a nu exista. Încă.
  • Programul USR este curios de general și plin de declarații de bune intenții. O totală lipsă de pragmatism și substanță, la fel de totală precum absențaoricări idei despre fiscalitate.

ÎN CONCLUZIE. Dacă, citind, veți avea impresia că sunt oarecum defazate față de realitatea în care trăim azi, în business, în economie, să știți că suntem, deja, un grup.

DIGITALMEMO #83

GOOGLE PESTE TOT. Ce înseamnă lansările de săptămâna trecută

“Pare că abia ieri Google era doar o companie de software.” Ei bine, azi e diferit. E o companie de software ȘI hardware. Google a lansat o linie întreagă de device-uri, toate conectate între ele de un asistent personal bazat pe inteligență artificială.

  • Aici se află tot ceea ce a a anunțat în evenimentul de săptămâna trecută. De la Pixel, telefonul care a pus gând rău iPhone, la Google Home, rivalul Amazon Echo.
  • Adevărata miză a acestei mișcări e alta. De ce toate noile scule sunt, până la urmă, un cal troian pentru asistentul personal care învață rapid și care ne va cunoaște orice mișcare, preferință, tonalitate a vocii.
  • Sistemul de operare Android, creat de Google, e inima tuturor telefoanelor care nu sunt Apple, ceea ce înseamnă că Samsung e, de fapt, una dintre primele victime ale noii strategii.

IMAGINAȚI-VĂ ASTA: în ultimele două decenii, Apple a creat un ecosistem închis, prin integrarea într-un sistem a tuturor device-urilor produse, de la telefon, la tabletă, la computer, la Apple TV. Google va integra mult mai mult decât atât. Inteligența artificială din spate va ști, literalmente, totul despre noi. De la căutările pe net, la cumpărături, localizare, gusturi muzicale, prieteni, conversații.
+ Dacă aș fi un simpatizant al ISIS și aș căuta informație folosind diferite cuvinte cheie, precum sloganul ISIS, as putea sfârși în fața unor clipuri car explică de ce organizația e rea. Google redirecționează căutările către cu totul alte rezultate.


20 PENTRU ROMÂNIA. În weekend a fost hackathon la Guvern. Cei 20 de bursieri din programul GovITHub, împreună cu 100 de voluntari, au lucrat non stop la proiectele de îmbunătățire a administrației publice. Vlad Voiculescu i-a și fotografiat. Cine sunt ei? Aici. Ce este GovITHub și la ce lucrează aici.

UBER A FOST MEREU DE NEOPRIT. Apoi a ajuns în China. Povestea uneia dintre cele mai improbabile tranzacții întâmplate în lumea digitală: de ce a vândut Uber afacerea din China către rivalul său chinez. Și, apropos, de asta, cine este Didi, și cum a devenit în doar patru ani un gigant de 35 de miliarde de dolari.

ÎMPOTRIVA CURENTULUI. S-ar putea să nu știți, dar Monday Memo ajunge la voi printr-un serviciu de mail al cărui simbol e o maimuță. MailChimp e una dintre puținele companii de tehnolgie care a ajuns foarte mare fără niciun ban de la investitorii din Sillicon Valley. E în continuare deținută de fondatori și e un animal cam neobișnuit.

ÎNNEBUNIȚI DUPĂ CUMPĂRĂTURI. România e numărul unu într-un clasament european al utilizării telefonului mobil pentru cumpărături online. Un studiu al Google, citat startupcafe.ro, a descoperit că 11% dintre cei care dețin un smartphone îl folosesc pentru a cumpăra ceva.


#DEȘTIUT #DECITIT #DEVĂZUT #DEÎNCERCAT

 CAPITALA MÂNCĂRII BUNE. E la Sibiu. Institutul Internațional pentru Gastronomie, Cultură, Artă și Turism a declarat Sibiul drept Regiune Europeană Gastronomică în 2019, alături de patru insule grecești. Nu e chiar o competiție, ci mai mult un fel de a atrage atenția asupra tradițiilor și identității diferitelor zone din Europa, prin gstronomie. Oricum, primarul Sibiului are de gând să fac din asta un întreg festival de un an de mâncare bună.

ARATĂ-MI FLUTURAȘUL  Managementul Petrom – adică cinci membri ai directoratului și 34 de manageri care raportează direct la ei – au câștigat anul trecut 54 de milioane de lei. ZF susține, și nu putem decât să-l credem, că e prima oară când apar public astfel de informații și calculează că, în medie, fiecare dintre directorii Petrom a câștigat cam 22.000 de euro lunar.

UN SINGUR PUNCT Din 4 octombrie, documentele și formularele pentru serviciile publice se află la un loc, electronic, în platforma eguvernare. Ce minune să poți, de exemplu, să-ți faci online actele pentru o firmă.

CUM TE VINZI. Orice startup care se respectă are măcar o prezentare frumoasă pentru investitori. Dar până acolo, are tone de bătăi de cap despre cum să fie. 15 modele de prezentări ale unor companii care au atras deja 400 de milioane dolari se află aici.

PRIN GLOBUL DE STICLĂ. Opt mega-trenduri care schimbă economia, companiile și viețile noastre în viitorul foarte apropiat. Da, toate au legătură cu tehnologia, fie că vorbim despre viitorul muncii, fie că cercetăm comportamentul consumatorilor sau cum inteligența artificială transformă industriile.
+ start-up.ro scrie despre care e probabilitatea ca munca noastră să fie preluată de un robot.

ACTIVE LICHIDE. “E un exemplu de capitalism în culmea hiperactivității și creativității: iei o substanță disponibilă peste tot, o deghizezi în nenumărate costume diferite și o vinzi ca pe ceva complet nou, capabil să transforme minte, corp și suflet. Apa nu mai e doar apă, a devenit echivalentul comercial al unei foi neîncepute, un cuvând de care poate fi lipit orice ingredient sau promisiune fantastică”. The Guardian despre cum a devenit apa chioară industria cu cea mai rapidă rată de creștere între băuturi.

DILEMA LUMINII. Industria de becuri a inventat LED-ul. Și apoi s-a găsit în fața unei dileme capitale: ce faci când următorul tău produs durează atât de mult, încât oamenii nu mai au nevoie să îl înlocuiască? Răspunsul pare a fi oarecum fantastic: reinventezi lumina. Sau întregul înțeles a ceea ce înseamnă să cumperi un bec. Încercând o rezolvare la dilema LED.

ÎN NUMELE PĂCII ȘI ȘTIINȚEI. Primele patru premii Nobel pentru 2016 au fost anunțate săptămâna trecută.

  • Premiul pentru chimie a mers la trei cercetători care au dezvoltat cele mai mici mecanisme imaginabile, de o mie de ori mai mici decât un grosimea unui fir de păr.
  • Președintele columbian Juan Manuel Santos a primit premiul pentru pace, pentru patru ani de negocieri cu grupul de guerilla Farc, care s-au finalizat cu o înțelegere în august 2016. Ironia face ca acordul să fi fost respins de poporul columbian, prin referendum, exact înainte de decernarea premiului. Ar putea un Nobel să schimbe asta?
  • Trei fizicieni născuți în Marea Britanie și-au adjudecat premiul pentru fizică. Descoperirea lor e legată de forme stranii ale materiei, în condiții extreme, așa cum sunt temperaturile înalte, de exemplu. BBC explică de ce descoperirea este importantă, mai ales pentru industriad e tehnologie.
  • Nobelul pentru medicină a plecat în Japonia, pentru descoperirea unor genecare reglează procesul prin care celulele “reciclează deșeurile” pentru a rămâne sănătoase. Descoperirea poate explica ce din acest proces se “defectează” atunci când apar boli precum cancerul.

ADULMECĂ ASTA. Această știre e doar pentru cei mai împătimiți fani ai Apple. Twelve South, compania care creează accesorii pentru Apple, tocmai a lansat New Mac, o lumânare care, teoretic, miroase precum un computer tocmai scos din cutie. O masă romantică la lumina unei lumânări care amintește de aluminiu, plastic și carton? Vă urăm succes.

BREXIT, VARIANTA HARD. Viziunea despre Brexit a Theresei May e numită de unii naivă, de alții extrem de dură. Oricum, toată lumea e de acord că țările Uniunii Europene nu-i vor servi pe tavă premierului britanic o înțelegere care ar contrazice spiritul și litera tratetelor europene. Pe scurt, viziunea post-Brexit a premierului May este una în care companiile britanice pastrează toate avantajele comerciale, dar guvernul britanic limitează imigrația și accesul europenilor pe piața muncii din insulă.

  • Acest lucru nu se va întâmpla. Discursul Angelei Merkel, premierul Germaniei, a devenit mai dur: accesul la piața unică e condiționat de libera circulație a cetățenilor UE.
  • Marea Britanie trebuie să sufere consecințele ieșirii din UE, pentru a salva instituția de o criză existențială, a completat președintele Franței, Francois Hollande. A cerut, de fapt, negocieri foarte dure.
  • Companiile britanice s-au panicat. O scrisoare a industriașilor britanici către premier avertizează că Marea Britanie fără un tratat comercial cu UE ar fi un dezastru pentru business.
  • Lira s-a rostogolit la cel mai mic nivel față de dolar în ultimii 31 de ani. Investitorii au realizat, brusc, că e posibil ca protejarea economiei britanice să nu fie chiar cap de listă pe agenda Theresei May.

ÎN CONCLUZIE. Așa cum se arată acum, va fi un divorț complicat, murdar și cu victime colaterale.

A DOUA CONFRUNTARE. Între Hillary Clinton și Donald Trump, în campania pentru președinția Statelor Unite s-a întâmplat în această noapte. Într-un format complet diferit, deschis întrebărilor din sală, de la votanți indeciși. Rolling Stone explică de ce perspectiva nu e deloc bună pentru Trump.


#SMART STUFF

BOGĂȚIA NAȘTE EGOISM. “Din ce în ce mai multe date sugerează că exact cei care au mai puține resurse au mai multă grijă și atenție față de nevoile celorlalți”. O stare materială foarte bună ne face mai puțin empratici, mai puțin dispuși să socializăm și mai puțin generoși cu cei din jur.
Știți bolizii aceia 4X4 care nu opresc la trecerile de pietoni, nu dau prioritate și nu stau în rând? Despre asta o fi vorba.

COPIII ȘTIU. “Copiilor nu le face niciun bine ca părinții să nu vorbească despre ceea ce cred și simt, atunci când ceva nu le place. Copiii își dau seamă, indiferent că lucruile se întâmplă în fața lor sau în spatele ușilor închise.”. The Atlantic: de ce conflictul neverbalizat dintre părinți e la fel de dăunător precum certurile intense.

UITAȚI DE MATUSALEM. Se pare că este scris în genele noastre că vârsta de 115 ani este un prag maxim pentru specia umană. Nu vom trăi niciodată mult mai mult de atât.

MAȘINA TIMPULUI. Un test simpatic: în ce epocă v-ați potrivit cel mai bine ca CEO? În Renaștere, sau în 2040?

AICI E MEREU UN COMPROMIS. “În ciuda speranțelor noastre, puțini găsim ceea ce numim muncă autentică. Pentru majoritatea dintre noi, muncă e ceea ce facem pentu bani și statut. Împlinirea profundă nu are aproape niciodată loc în fotografie. Eul nostru autentic este păstrat pentru seri și zile de weekend.” Dar n-ar trebui să fie așa. N-ar trebui să petrecem jumătate din viață “prestând” o muncă ce nu ne reprezintă. Și, totuși, aceste motive ne împing de multe ori să o facem.


ROMANIA ÎN CIFRE

96 milioane euro au intrat anul trecut în România din investiții străine în companii noi (greenfield). Totalul investițiilor străine în 2015 a fost de puțin peste 3 miliarde de euro. Complicat cu afacerile de la zero, totuși.

22.000 de euro este pensia a aproximativ 60 de magistrați din România. Pe lună. Da, și noi am ridicat din sprâncene, dar e simplu: dacă te pensionezi în aceeași lună în care la salariul tău se adaugă fel de fel de sporuri pentru care le-ai câștigat în urma unor procese, voila, pensie ca lumea.
12,6% creșterea cifrei de afaceri în comerț în august 2016 față de august 2015.

3 milioane de plăți online în primele nouă luni din 2016, cu 15% mai mult decât anul trecut. Până la final de an, vom avea tranzacții de 175 de milioane euro, cu o treime aproape mai mult decât în 2015. Suma medie a unei tranzacții este de 230 de lei. De două ori mai mult decât media unei tranzacții cu cardul.

36% reprezintă alimentele proaspete în coșul zilnic de consum al românilor.

92% dintre tineri care au între 20 și 24 de ani sunt clienții unei bănci. E interesant că doar o treime folosesc internet banking pentru a plăti facturi și a transfera bani, dar mai mult de jumătate cumpără online. BCR a tras aceste concluzii după ce a întrebat aproape 2.000 de tineri ce cred despre sistemul bancar.


 

Dacă vă e de folos MONDAY MEMO și-l vreți în Inbox, abonați-vă. Dacă vreți să-l citească și alții, faceți forward către un prieten. Iar dacă vreți să ne spuneți ceva – orice – scrieți-ne; vom citi negreșit.

Comments

comments