MONDAY MEMO #87 / Cum s-a schimbat economia în 20 de ani; studiu de caz românesc într-un manual de antreprenoriat worldwide; cum poți crește un copil printre atâtea ecrane + marile cărți ale omenirii în pastile de 3 minute.

REALITY CHECK. Cum s-a schimbat economia în ultimii 20 ani + ce ne așteaptă în 2017-2018.

O radiografie succintă, în cifre mari, a venit săptămâna trecută de la Eurostat, care arată schimbarea la față a economiei României față de 1995 (când Ion Iliescu era președinte și Vasile Văcăroiu premier, nu ne vindeam țara, n-aveam PRO TV, n-aveam hipermarketuri și ne trebuia viză pentru orice țară din UE). Presa n-a mers mai departe de știrea Agerpres, care a marcat în titlu că avem cea mai mare scădere a contribuției agriculturii la valoarea adăugată brută în perioada 1995-2015: de la 19,2% am ajuns la 4,8% (deci nu mai suntem, oficial, o economie agrară). Cum stăm însă cu celelalte sectoare? După socotelile Monday Memo, schimbarea la față 1995 vs. 2015 arată, sintetic, așa:

Domenii care au scăzut (1995 vs. 2015):

  • Agricultură, păduri, pescuit: 19,2% vs. 4,8% = -14,4%
  • Industrie (cu excepția construcțiilor): 31,7% vs. 26,4% = -5,3%
  • Activități financiare & asigurări: 7,4% vs. 3,9% = -3,5% (sună greu de crezut, dar asta spune Eurostat)

Domenii care au crescut (1995 vs. 2015):

  • Activități profesionale, științifice, tehnice; servicii administrative și de suport: 2,2% vs. 8,3 % = +6,1%
  • Administrație publică, apărare, educație, sănătate, asistență socială: 6,1% vs. 11,7% = +5,6%
  • Tehnologia informației / comunicații: 2,3% vs. 6,4% = +4,1%
  • Comerț en gros & en detail, transporturi, turism, alimentație: 15,1% vs. 17,9% = +2,8%
  • Arte, divertisment, activități recreative & alte servicii: 1,9% vs. 3,8% = +1,8%
  • Construcții: 6,7% vs. 8,5% = +1,8%
  • Imobiliare: 7,7% vs. 9,1% = +1,4%

Ce ne așteaptă în 2017-2018: “Măsurile administrative și politicile fiscale pentru stimularea consumului își vor fi epuizat capacitatea de a susține ritmul de creștere economică deja începând cu anul 2017”, scrie cursdeguvernare.ro, citând analiști de la Banca Transilvania respectiv Erste Group Research. În text găsiți un tabel cu estimări până în 2019 + o listă de riscuri de gestionat de viitorul guvern. Între timp o să aflăm și pe cine trimitem în parlament.

CUM GÂNDESC (DE FAPT) ANTREPRENORII. Studiu de caz românesc într-un manual de antreprenoriat worldwide.

Pesemne că nu știți, dar printre cele mai citite articole publicate vreodată de Inc.com, o revistă americană dedicată antreprenorilor, e “How Great Entrepreneurs Think” (are legătură, dacă aveți răbdare să conectăm punctele, cu str. Barbu Văcărescu nr. 49, București).

  • textul din Inc.com sintetizează rezultatele unei cercetări făcute la începutul anilor 2000 de prof. Saras Sarasvathy; bref, Sarasvathy s-a întrebat ce anume diferențiază gândirea antreprenorială de cea managerială, iar ca să afle răspunsul a selectat 27 de antreprenori pursânge, le-a dat o problemă și i-a pus să gândească cu voce tare în timp ce o rezolvă – după care le-a analizat raționamentele și a extras cinci atribute specifice gândirii de tip antreprenorial;
  • în timp, povestea a crescut, a primit validări științifice și a început să fie luată în serios, academic vorbind: Sarasvathy a modelat și testat concluziile împreună cu prof. Stuart Read & alții – și astfel a rezultat așa-numitul model de “effectual reasoning” – o logică de gândire specifică antreprenorilor, descrisă detaliat în volumul “Effectual Entrepreneurship”, publicat în 2010;
  • ei bine, în a doua sa ediție, din octombrie 2016, “Effectual Entrepreneurship” (disponibil deja în versiune electronică aici) include un studiu de caz românesc, rezultat al analizei pe care prof. Stuart Read, co-autor al metodei, a făcut-o la sugestia Andreei Roșca; e vorba de businessul de familie Băcănia Veche, pe care Marius Tudosiei l-a pornit alături de soția sa în 2009 – an de criză crâncenă – din absolut nimic (în afară de gusturile de neuitat ale bucătăriei părintești din Dersca, Botoșani, și de gândul exaltat, încă netestat pe piață, că ar putea ajunge pe break even făcând “ceva legat de mâncarea bună”).

Cum-necum, Marius Tudosiei bifează – fără să se fi ghidat după vreun manual – toate cele cinci caracteristici-cheie ale modelului de gândire antreprenorială. Asta-i și fascinant, de fapt, la antreprenori: că fac, instinctiv, ceea ce e de făcut; și că în urma lor vin cei care extrag și duc mai departe lecțiile. De exemplu în atelierul Effectuation, în care puteți analiza voi înșivă ce-a făcut Marius.

DIGITALMEMO 

DIGITAL MEMO este un distilat de cultură generală digitală, născut din realitatea că tehnologia e strâns împletită cu performanța oricărui business. Avem alături în acest mini-proiect un partener digital-native – e vorba de eMAG – gata să depună oricând mărturie că tehnologia e deja în toate: în viața personală, în societate, în business.

CUM SĂ CREȘTI UN COPIL PRINTRE ATÂTEA ECRANE? Un pediatru înțelept – și înțelegător – are câteva recomandări utile. Și nu toate încep cu “turn off”.

APPLE A LANSAT, săptămâna trecută, noile laptop-uri MacBook, așteptate cu mult scepticism de unii, cu multă curiozitate de alții. Pe lângă faptul că sunt foarte frumoase – și foarte scumpe – noile versiuni aduc, drept inovație, așa-numita touch-bar, care înlocuiește tastele de deasupra cifrelor și care își schimbă “fața” în funcție de aplicația folosită. Dar cel mai important lucru legat de noile laptop-uri, scrie Wired, e altul: Touch ID-ul. Pentru că te scapă de parole și pentru că poți face plăți pe bază de amprentă. Și așa s-a făcut de-a trecut aproape neobservat anunțul că Apple a înregistrat, pentru prima dată în ultimii 15 ani, o scădere de profit.

+ TIM COOK E UN FEL DE STEVE BALLMER NR. 2, crede Steve Blank, antreprenorul-profesor care a omologat modelul “customer development methodology” (și a contribuit, prin asta, la lansarea mișcării de educație antreprenorială Lean Startup). Ca și în cazul Microsoft, argumentează el, și la Apple antreprenorul-vizionar a ieșit din scenă; ce se întâmplă în astfel de situații, teoretizează Blank, e că succesorul crește vânzările, dar ratează oportunitate după oportunitate. Argumentația, aici.

+ BA NU E DELOC UN STEVE BALLMER NR. 2, scrie un comentator Forbes, care-i dă lui Blank o replică elaborată, întinsă pe mai multe pagini (“Why Apple CEO Tim Cook Is Doing Fine: A Response To Steve Blank’s Critique of Execution”). Citiți și judecați voi înșivă cine are dreptate.

CE CRED OAMENII OBIȘNUIȚI DESPRE INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ? Avem o cercetare serioasă, cu procente, făcută pe eșantion mare – recoltat din cinci piețe importante. Bijuteria sondajului: 8% dintre cei intervievați cred că inteligența artificială “e science fiction și nu se va materializa niciodată”. Restul, în schimb, o iau în serios (și n-o privesc pe-atât de ostil pe cât ne-am aștepta, poate). O sinteză ușor de parcurs a făcut Harvard Business Review aici.

EFECTUL GALAXY. Coșmarul Samsung – cel cu dispozitivele Galaxy Note 7 care iau foc și a căror fabricare a fost stopată total – are și o primă dimensiune financiară; profitul operațional al companiei a scăzut cu 30%.

+ Problema e că fiasco-ul Galaxy Note 7 nu afectează numai Samsung, ci întreaga bursă sud-coreeană.

TWITTER DEAR. Un succes cultural, un eșec de business. Cum așa? Așa.

ROMÂNIA ÎN CIFRE

3% Procentul românilor care iau zilnic antibiotice, cf. ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu; înghițim cu 70% mai mult decât media europeană, iar asta ne plasează pe primul loc în UE.

-11,5 puncte Scăderea indicatorului de încredere macroeconomică al CFA România în septembrie 2016 față de luna precedentă; analiștii anticipează pentru 2017, scrie news.ro, o înrăutățire a situației economice.

+9,3% Creșterea depozitelor populației în bănci în septembrie 2016 față de septembrie 2015; principala cauză, scrie profit.ro, e “majorarea accelerată a veniturilor populației în ultimul an” – cu 14,5%.

1,9% Ponderea IT-iștilor în totalul forței de muncă din România, cf. Eurostat (detalii direct de la sursă, aici); asta ne situează pe penultimul loc în UE, înaintea Greciei. Campioane sunt Finlanda cu 6,5% și Suedia cu 6,1%.

-6,4% Scăderea numărului de firme nou-înființate în primele luni ale lui 2016 față de aceeași perioadă a anului trecut, cf. Registrului Comerțului.

+24% Creșterea importurilor de mașini second hand pe primele 9 luni; e cel mai ridicat nivel de dinainte de criză.

9,4% Procentul de adulți obezi în România, cf. Eurostat, citat de ZF. Suntem, cu alte cuvinte, cei mai supli din Europa – mai supli ca italienii (cu 10,7%), olandezii (13,3%) ori belgienii (14%). Cel mai mare procent de obezi îl au maltezii, cu 26%.


DE DOUĂ ORI CANADA. Două știri importante despre discreta Canadă (pe lângă coperta-emblemă din The Economist, însoțită de textul-argument intitulat “Liberty Moves North”).

  • Prima știre e că, după șapte ani de negocieri, ieri a fost semnat acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și Canada (CETA). Un acord istoric, zice lumea. De ce e istoric? Pentru că, scrie Wall Street Journal, “e primul astfel de acord pe care blocul european l-a negociat cu o altă economie industrializată” și pentru că “e un model pentru alte acorduri economice ale europenilor cu alți mari parteneri comerciali – inclusiv Marea Britanie, de îndată ce părăsește UE”.

A doua știre e că, de la 1 decembrie 2017, cetățenii români nu mai au nevoie de viză pentru a călători în Canada. Trebuie să fi făcut ceva bun în anii ăștia, totuși, de-am primit o astfel de veste.

EXPLAINER / CLINTON VS. TRUMP. Tot ce trebuie să știți despre ultima sută de metri.

Bulversare totală în cea mai toxică dintre campaniile electorale americane de la George Washington încoace. Când lucrurile păreau să se așeze, FBI a detonat știrea că există material informativ nou, care s-ar putea să justifice redeschiderea investigației pe tema neglijenței cu care Hillary Clinton a folosit, în perioada în care era secretar de stat, un server privat de e-mail.

FAPTE INCRIMINATOARE VIZAVI DE CLINTON NU EXISTĂ, deocamdată. Pe scurt, FBI investighează acum un politician american care ar fi trimis mesaje explicit sexuale unei minore; se întâmplă ca politicianul să fie căsătorit – dar despărțit, de câteva luni – cu una dintre consilierele lui Clinton. Ce spune FBI e că nu-i deloc exclus ca în materialul electronic colectat pentru investigarea politicianului cu pricina să apară și dovezi că soția lui ar fi plimbat de colo-colo mail-uri clasificate de la Hillary Clinton – care în loc să folosească serverul guvernamental, securizat, a folosit unul privat (insistând, tehnofobă cum e, să primească toate mailurile, private și oficiale, pe același Blackberry). Da, atât de încâlcit e. Altele:

  • Furioasă și exasperată, Clinton i-a cerut frontal directorului FBI, într-o declarație abrazivă, să spună clar, pe fapte, în ce constau motivele de suspiciune; directorul FBI a anunțat, azi-noapte, că a obținut mandat pentru a cerceta cele 650.000 mail-uri din computerului politicianului.
  • Donald Trump e încântat – s-a folosit de anunțul directorului FBI la mitingurile din ultimele zile pentru a afirma de la tribună că “Hillary Clinton’s corruption is on a scale we have never seen before” (n-a fost formulată nicio suspiciune de corupție împotriva ei; nici în trecut, nici acum).

INTRĂM ÎN ULTIMA SĂPTĂMÂNĂ DE CAMPANIE, CEA DECISIVĂ.

  • Înainte de anunțul directorului FBI, sondajele o dădeau câștigătoare pe Clinton, la votul popular, cu procente între 4-12%; dar primul sondaj de după anunțul FBI arată că povestea a erodat semnificativ avantajul lui Clinton;
  • De luat în calcul, când judecăm sondajele, faptul că la americani nu votul popular decide președintele, ci cel din colegiile electorale; o explicație video lămuritoare, de 5 minute, aici.
  • Dacă aveți curiozități privind ce-i mână pe Trump/Clinton în luptă, un documentar formidabil marca PBS, [“The Choice”, 27 septembrie 2016], aici.

În final, calea lui Trump spre victorie, care se îngustase în ultimele săptămâni până la o probabilitate de 5-10%, s-a lărgit pe neașteptate. Urmează câteva zile sângeroase.

MARILE CĂRȚI ALE LUMII ÎN PASTILE DE 3 MINUTE. Cu animație (și cu toată seriozitatea). 

Sunt cărți și cărți; pe unele, deși știm că-s importante, n-o să le citim (poate) niciodată. “Etica protestantă și spiritul capitalismului” a lui Max Weber, de pildă. Sau “Originea speciilor” a lui Charles Darwin. Ori “Despre libertate” a lui John Stuart Mill.

DAAAAR, există o scurtătură cu excepționale referințe academice: Macat, un proiect dedicat gândirii critice, care-și propune să creeze instrumente noi prin care să ne umplem repede așa-numitele “thinking skills gap” (printre partenerii proiectului se numără Yale, Stanford, London School of Economics, Harvard, Oxford și Columbia University).

PROFESORII ASOCIAȚI MACAT au distilat, în pastiluțe concise, cca. 200 dintre cele mai importante cărți din istorie; le găsiți gratuit, sub formă video, aici (există și o versiune plătită pe site-ul macat.com, care include analize audio ale cărților, colecții etc.; costă 6,65 lire / lună).

TESTAȚI-LE. Încercați și cărți care nu vă interesează în mod special; la urma urmei durata medie / video e de 3:30 minute (colecția întreagă de video-uri, ordonate pe teme, aici). Explicațiile sunt redactate cu rigoare de bijutier – și includ parabole ajutătoare, astfel încât să poți prinde esența unei teorii în câteva minute. Iată câteva sinteze interesante pentru zona de business:

#DEȘTIUT #DECITIT #DEVĂZUT #DEÎNCERCAT

CONVERSAȚII CU ANTREPRENORI. “E ca și cum ai merge cu 140 la oră pe autostradă și în același timp e un coleg pe capota ta care schimbă ceva. Eventual schimbă uleiul”, zice Monica Cadogan, care a fondat vivre.ro, în interviul cu Andreea Roșca. O discuție despre bucătăria businessului. Despre “Eu nu sunt un om creativ, eu am dorințe. Eu nu sunt genul cu «I have a dream». Eu îmi doresc prin imitație”.

O REVISTĂ NOUĂ. Săptămâna trecută a fost lansată o nouă revistă de business, “New Money”, sub conducerea lui Ionuț Ancuțescu. O puteți citi integral fie în versiunea ei tipărită, fie online, pe bază de abonament.

EUROPA DE VEST ÎN 2030. Mai precis industria bunurilor pre-ambalate și transformările care stau să se întâmple. Zece tendințe identificate de McKinsey și publicate în ultima ediție, cea din octombrie 2016.

ÎN ROMÂNIA POȚI FACE CONCEDIERI PRIN E-MAIL, au decis săptămâna trecută judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție; clarificarea vine după ce un angajat a contestat în justiție faptul că fusese astfel concediat. Condițiile ce trebuie respectate, aici.

“CUM AM ÎNVĂȚAT SĂ VORBESC CA UN POLITICIAN”. Ce-a aflat un psiholog de la York University cercetând felul în care politicienii răspund în interviuri. Versiunea prescurtată, ușor de parcurs, în The Guardian. Studiul întreg n-are decât 21 de pagini.

CÂTE FELURI DE PRIETENI EXISTĂ? Un profesor de la Dartmouth spune că doar trei feluri (denumirile sunt imposibil de tradus, așa că vedeți aici).

SUNT IMIGRANȚII MAI ANTREPRENORIALI? Se pare că da. Motivul ar fi că “experiențele multi-culturale cresc capacitatea unui individ de a identifica idei promițătoare de business”. Poate că avem nevoie de mai mulți imigranți în România pentru a avea o economie mai antreprenorială (sau, mai degrabă, de un altfel de stat).

CEA MAI BUNĂ ȚARĂ PENTRU BUSINESS. America? Nu. Germania? Nu. Poate vreo țară din aceea din austerul nord al Europei, care ne privește înțelegător din vârful fiecărui clasament peste care ne aruncăm ochii? Nu. Indicii: în cea mai bună țară pentru business, limba oficială e engleza iar culoarea oficială a echipamentului pentru sportul național e negru. Negru complet.

Comments

comments