MONDAY MEMO #89 / Ieșirea din transa electorală americană; cum să nu ne mai certăm de la politică; zece minuni tehnologice pentru anul 2100 + sfânta bârfă de la birou & variante de tratament.

 

CUM A FOST POSIBIL? Ieșirea din transa electorală americană. Ce urmează, cu punct și virgulă.

Puzderie de explicații post-factum pentru victoria lui Trump – care a confiscat, literalmente, agenda publică a ultimelor șase zile. Am selectat două:

  • O explicație calitativăvine de la Harvard Business Review, care vorbește despre “clasa muncitoare”, prea îndelung ignorată de elitele washingtoniene: “What So Many People Don’t Get About the U.S. Working Class”. Citiți textul. S-ar putea să aveți contraargumente, dar acum nu mai e despre cine are dreptate – ci despre cine înțelege mai bine perspectiva celuilalt.
  • O altă explicație, cantitativă,ține de sistemul electoral al Statelor Unite – o complicățenie atât de mare încât americanii nici măcar n-au încercat s-o exporte vreodată. Una peste alta, Clinton a câștigat votul popular cu minimum 400.000 de voturi (încă se mai primesc buletine venite prin corespondență; avantajul ei probabil se va mări) dar a pierdut la mustață trei state-cheie – în care i-au lipsit, cumulat, sub 100.000 voturi.

CE URMEAZĂ? “Era Trump”, scrie The Economist – una în care cel mai probabil “politicile populiste se vor prăbuși sub greutatea propriilor contradicții”. Printre altele:

  • Obamacare, imperfectul sistem de asigurări de sănătate al președintelui Obama, va fi revocat, a promis în repetate rânduri Trump, deși asta ar lăsa fără asigurare 20+ milioane de americani. Sau poate că nu va fi revocat;se pare că Trump s-a răzgândit între timp și ar vrea să păstreze totuși părți din lege (problema e că nu are încă un plan – și că astfel de planuri nu pot fi modelate juridic și financiar de pe-o săptămână pe alta);
  • urmează, a mai spus Trump, deportări masive; președintele ales și-a întărit promisiunea de campanie într-un interviu de ieri, anunțând că va deporta “imediat”, chiar în ianuarie, 2-3 milioane de imigranți fără acte, dar care “au cazier” (l-a contrazis însă repedeșeful majorității republicane din Cameră, care a spus că nici vorbă: legislativul nu e deloc pregătit să formeze “o forță de deportare”; bun, și noi acum pe cine să credem?);
  • NAFTA, acordul comercial între Mexic, SUA și Canada, temelie a externalizării producției pe continentul american – sursă de frustrări pentru americanul de rând, dar și de profituri pentru businessul american – e și el pe punctul de a fi renegociat (și aici o să fie complicat rău– vezi marii producători auto; și pentru asta Congresul trebuie să-și dea acordul);
  • China?Și relațiile cu China, cel mai mare partener comercial al Americii, vor fi rediscutate și renegociate, amenință de câteva luni Trump; iar dacă 2017 ne va aduce războaie comerciale, la pachet cu ele va veni, foarte probabil, și recesiunea.

DAR NU CONTEAZĂ: Trump a promis dublarea creșterii economice a Statelor, până la 4%, + scăderi masive de taxe pentru cei bogați (detaliile sunt, și aici, neclare – mai ales în privința acoperirii deficitelor).

  • RUSIA? Dacă ne luăm după declarații, prietenie și armonie o să fie (până la proba contrarie, normal);
  • NATO?Lui Trump nu-i place NATO, pe care-l vede tranzacțional, ca pe un business; doar că frecușurile pe care le-ar putea declanșa în interiorul alianței ar putea deschide vulnerabilități în estul european (gândiți-vă la baltici și la Rusia în primul rând);
  • ISIS?Se rezolvă. “I alone can fix it”.
  • IRANUL & ORIENTUL MIJLOCIU?Se va rezolva și aici, dar altfel decât până acum (nu știm precis cum). “Timp de șapte decenii”, scrie The Economist, “America a fost garantul ordinii globale – acum ar putea veni o sursă de instabilitate”.

ALTFEL, “voi asana mlaștina din Washington”, a promis obsesiv Trump în campanie. Bun sloganul anti-establishment, zeci de milioane chiar l-au crezut. Doar că duminică președintele ales a numit într-o poziție cheie, cea de șef al cancelariei prezidențiale, un insider bine rodat pe culoarele puterii din Washington; alte numiri importante încă n-a făcut, dar în jurul lui roiesc de-o săptămână, spun observatorii,o mulțime de vechi locuitori ai “mlaștinii”.

DIN CATEGORIA “DACĂ DORIȚI SĂ REVEDEȚI”: Parcurgeți voi înșivă lista promisiunilor lui Trump, citat cu citat. O găsiți aici. E grozavă.


DE SEZON. Cum să facem să nu ne mai certăm de la politică?

Până și conferințele TED sunt în ton cu alegerile americane: au pregătit un pachețel de opt conferințe despre cum am putea crește calitatea dezbaterii politice – fără să ne scoatem ochii, eventual. Cum și la noi a început campania electorală, se potrivesc. Colecția, aici.


 

DIGITALMEMO 

DIGITAL MEMO este un distilat de cultură generală digitală, născut din realitatea că tehnologia e strâns împletită cu performanța oricărui business. Avem alături în acest mini-proiect un partener digital-native – e vorba de eMAG – gata să depună oricând mărturie că tehnologia e deja în toate: în viața personală, în societate, în business.

CEAȚĂ PESTE SILICON VALLEY. Big Tech își pregătește apărarea.

Silicon Valley a stat, și ea, sub semnul impactului pe care alegerile l-ar putea avea asupra industriei. Dincolo de îndemnul din februarie, când Trump a cerut de-a dreptul simpatizanților lui să boicoteze Apple (chestie fără precedent într-o campanie electorală), companiile hi-tech au îngrijorări macro (destabilizarea economiei, recesiune, etc.) și îngrijorări specifice, legate de retorica anti-imigrație a președintelui ales și de accesul Americii la talente de top în anii care vor veni.

CEO-ul Google, de pildă, e imigrant, la fel și unul dintre fondatori, Sergey Brin. Și dacă acestea pot fi considerate cazuri izolate, iată ceva cu greutate: peste jumătate dintre start-up-urile de tehnologie din Statele Unite sunt fondate de imigranți. Și încă ceva: peste 300.000 de oameni înalt calificați din Vale lucrează acolo în baza unui tip de viză pe care, în elanul lui anti-imigrație, Trump l-ar putea revoca.

+ Prin urmare, lobby-ul pro-imigrație al Silicon Valley și-a început deja campania de păstrare a acestui formidabil avantaj competitiv. Detalii în The Verge.

+ MIT Technology Review i-a pus lui Donald Trump, imediat după victorie, “șase mari întrebări” legate de tehnologie. “Mari” e un cuvânt nepotrivit; “spinoase” ar fi mers mai bine. ARU = așteptăm răspuns urgent.

FACEBOOK ȘI ȘTIRILE FALSE. O conversație care abia începe. 

Mai multe voci au acuzat Facebook că a contribuit, fără să vrea, la răspândirea știrilor false – niște fabricații lansate de site-uri obscure, gen “Pope Francis Shocks World, Endorses Donald Trump for President, Releases Statement” – care au alimentat victoria candidatului republican.

  • Mark Zuckerberg s-a apărat cum a putut, adică din cuvinte; a spus, de pildă, că asta e “o idee nebunească”;
  • problema rămâne, însă: cel mai bine articulat text pe această temă e cel din New York Times, care vorbește de “o nouă clasă de site-uri care au pus stăpânire pe feed-urile noastre”; ale noastre, ale tuturor – nu doar ale votanților americani.

FOLOSIM LA JOB CCA. 5-6 CANALE DE COMUNICARE, dar cât de pricepuți suntem în a potrivi canalul ales cu obiectivul? Mai pe românește, ce faci dacă ai o urgență? Dai un mail? Greșit. Cum și când folosești SMS-ul? Dar chat-ul? Câteva trucuri, în Inc.com.

ZECE MINUNI TEHNOLOGICE PENTRU ANUL 2100. Le-a compilat Gizmodo, care zice de la bun început că e o aventură să prezici și ce se va întâmpla peste câțiva ani, darămite să anticipezi o lume pe care nici măcar șanse teoretice n-avem, deocamdată, să o apucăm (în afară de cititorii Monday Memo care-s azi în școala primară, bineînțeles). Interesantă e inovația nr. 4, “mind uploading” – un fel de copy/paste dintr-un creier în altul, pe părți sau integral. Ca să nu mai vorbim de inovația nr. 10, formele artificiale de viață (“Alife”, cum li se zice). E clar, ne-am născut prea devreme. Citiți și vă minunați.

ROMÂNIA ÎN CIFRE

1% din companii controlează 67% din business în România, scrie NewMoney.ro, citând un studiu Coface. Ceea ce înseamnă că avem cel mai mare grad de concentrare din UE. Pentru statisticofili, aici sunt două tabele cu situația fraților noștri estici.

80% Procentul spitalelor românești care ar trebui închise, dacă ne-am lua după legi și reguli, cf. ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu; 30% dintre ele funcționează în clădiri cu risc seismic. “A fost o declaratie care i-a șocat pe mulți. Cred, însă, că trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Coafând realitatea nu facem un serviciu nimănui”, spune Voiculescu.

-2.000 Numărul bibliotecilor dispărute din 2007 încoace, cf. INS, citat de news.ro. Au crescut, în schimb, numărul muzeelor, al filmelor produse și al organizatorilor de spectacole.

-75.655 Minusul de populație contabilizat de INS în ianuarie-septembrie 2016. Asta înseamnă că am pierdut, în mai puțin de un an, un oraș cât Bistrița-Năsăud.

300 mil. euro Valoarea anuală a investițiilor pentru realizarea de filme străine pe care România le-ar putea atrage peste 5 ani, cf. Corinei Șuteu, ministrul Culturii. Reper: un singur film mare, “Cold Mountain”, a adus în România 72 mil. euro în 2003. Doar avem munți, mare, cer albastru, deltă, bizoni. Infrastructură și industrii de suport nu prea avem.

-13% Scăderea pieței românești de produse IT în primele nouă luni din 2016, cf. GfK Temax. A crescut în schimb, cu 26,2%, piața “electrocasnicelor mari”; și cu 23% cea a “electrocasnicelor mici”.

120.000+ Grupul uber-ișilor români; e vorba de numărul celor care au descărcat aplicația, nu al utilizatorilor. News.ro scrie că Uber, disponibil acum în București și Cluj, vrea să se extindă în alte două orașe – nu știm care deocamdată.

#DEȘTIUT #DECITIT #DEVĂZUT #DEÎNCERCAT

DISEARĂ, 14 NOV., AVEM “SUPER-LUNĂ”. Toată presa bate toba; o fi ceva sau e doar niște infotainment? Ei bine, e adevărat (deși termenul “super-lună” nu-i tocmai științific). E adevărat și că am mai avut anul ăsta niște “super-luni” – dar niciodată în ultimii 68 de ani Luna n-a fost mai aproape de pământ; și nici nu va mai fi, până în 2034. Explicații & video de la NASA, aici. Dacă vreți să faceți poze, iată niște sfaturi de la un om experimentat.

PREȚUL DE PORNIRE pentru ceasul de buzunar al lui Mihai Eminescu la licitația din 22 noiembrie e de 5.000 de euro; e vorba de un ceas gravat cu inițialele “M. E.” pe care junimiștii i l-au dăruit lui Eminescu în 1876, pe când acesta era director al Bibliotecii Centrale din Iași. Alte obiecte ce vor fi licitate, aici. Dar zău: 5.000 euro, atât să valoreze oare ceasul lui Eminescu? Nu-i drept.

DEADLINE DIASPORA START-UP. Pe 29 noiembrie se încheie înscrierilepentru organizațiile care vor să fie administratori de scheme de grant; vorbim de programul Diaspora Start-up, în valoare de 30 de milioane de euro, prin care românii din străinătate pot primi fonduri de 40.000+ euro pentru a-și deschide un business în România.

LISTA DE MODIFICĂRI LA CODUL FISCAL. Include prevederi pentru planurile stock option, o mică îmbunătățire la scutirea de impozitul pe profitul reinvestit, o modificare despre anul fiscal și anul calendaristic + alte câteva schimbări. Un scurt inventar, pe wall-street.ro.

SĂ MAI ȘURUBĂRIM PRIN EXCEL-URI. 218 mil. euro – la atât se ridică suma pe care firmele românești eligibile (profitabile, adică) – o puteau dirija în 2015, cu un minim efort contabilicesc, către sponsorizări, mecenat sau burse private; dar n-au dirijat-o, cel mai probabil pentru că nu știu despre “facilitatea fiscală 20%”. Cum să facem în 2016 să alimentăm ONG-urile despre care credem că fac treabă bună, aici.

CARTE GRATIS DESPRE ANTREPRENORI. Reflecții, experiențe și sfaturi de la 101 dintre cei mai tari antreprenori care-au trecut pe la Yale – de la fondatori de companii de Fortune 500, precum cei de la FedEx, până la investitori în mari companii de tehnologie. Până pe 23 noiembrie cartea e gratuită – și o puteți descărca de aici (trebuie să vă dați, în schimb, datele de contact).

DESPRE SFÂNTA BÂRFĂ DE LA BIROU. De la niște oameni serioși – Harvard Business Review (cică 90% din conversații se califică în categoria “bârfă; și 15% din email-uri tot bârfă sunt). Câteva variante de tratament.

Comments

comments