MONDAY MEMO #92. Tot ce trebuie sa stiti

 

TOT CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI. Alegerile parlamentare și miza lor pe termen lung și scurt

Este, adevărat, o campanie extrem de plictisitoare și confuză. Greu de înțeles pe ce anume au cheltuit partidele aproape 33 de milioane de lei. În Republica, Florin Negruțiu analizează strategia de comunicare a PSD, care spune fiecăruia exact ce vrea să audă, după o strategie înfricoșător de cinică. Dar și dezlânata campanie a PNL, care n-a putut crea nimic mai de soi decât un spot cu o ființă care aude voci. Faptul că avem o campanie plictisitoare nu înseamnă că parlamentarele sunt lipsite de însemnătate sau că ar trebui să ne resemnăm și să ignorăm votul de duminica viitoare.

  • CINE CÂȘTIGĂ. “Clipa în care într-o secție de votare sosește al 7.238.832-lea participant la scrutin e clipa în care PSD+ALDE încep să aibă probleme.” Sociologul Barbu Mateescu are o analiză excelentă a posibilelor rezultate, în funcție de prezența la vot. Simplu spus, dacă nu ieși din casă, nu ai dreptul să te indignezi apoi.
  • CE URMEAZĂ (1). Și motive de indignare vom avea destule. Programul propus de PSD pare aproape de dreapta. Dar ar putea fi o iluzie foarte scumpă, al cărei rezultat e, simplu, subdezvoltarea României. Un program bazat pe scăderi de taxe și creșteri de salarii pune economia în fața unui grav paradox: creșteri de 5% pe an din consum, un dezastru din ce în ce mai mare în educație, infrastructură și asigurări sociale, plus că devenim furnizori de bunăstare pentru Cehia, Polonia și Ungaria (care dețin azi jumătate din importurile României). Clasa de mijloc (adică noi) are toate motivele să se îngrijoreze: nota de plată la noi ajunge. Cristian Grosu analizează ce ar urma după o victorie a PSD.
  • CE URMEAZĂ (2). Din păcate, PNL e complet dezarticulat și contradictoriu. Singurul atu e un posibil viitor premier în persoana lui Dacian Cioloș. Care va guverna numit de un partid care i s-a opus constant, dacă nu l-a și sabotat (din prostie, probabil) pe alocuri.
  • CE URMEAZĂ (3). Probabil îl cunoașteți deja, dar, pentru a avea tabloul complet, aici se află și cele mai importante 9 puncte din programul USR.
  • EU CU CINE VOTEZ? Inițiativa România are o unealtă utilă. O hartă interactivă a tuturor candidaților, plus riscul pe care îl aduce fiecare. Și multe alte informații despre programe, cum s-au transformat partidele sau CV-uri. Din păcate, n-avem nicio lege care să interzică unui urmăriut sau condamnat penal candidatura. Deci avem în liste astfel de oameni. Cine sunt, aici.

În concluzie. Rareori am pus în Monday Memo chestiuni care țin de convingerile noastre personale. Acesta e unul dintre acele momente: să nu votăm nu e o opțiune, indiferent cât de dezamăgiți am fi după citirea celor de mai sus. Dacă vreți ceva mai palpitant, există încă deschisă opțiunea de a vă înscrie ca observatori, pe platforma Fiecare Vot Contează.


ALTĂ PIESĂ VULNERABILĂ. Un referendum privind constituția a avut loc ieri în Italia.

Teoretic, premierul Matteo Renzi plănuiește să reducă din puterile Senatului, pentru a putea reforma economia. Practic, demisia lui în cazul unui rezultat negativ e echivalentă cu posibila ascensiune la putere a unui partid anti-european, care a promis un alt referendum, pentru ieșirea Italiei din zona euro. Piețele financiare se tem de o posibilă prăbușire a băncilor italiene, inglodate în datorii. Iar sondajele arătau o majoritate dispusă să respingă propunerea premierului. New York Times: Italia ar putea fi următoarea piesă de domino care cade. The Independent: cel mai periculos moment pentru europa, de la Brexit încoace.

+ Cât de stabile sunt democrațiile liberale ale lumii? New York Times despre cele trei semnale care indică o “deconsolidare” a democrațiilor occidentale: suportul popular pentru un sistem democratic, deschiderea către alternative nedemocratice și ascensiunea unor lideri anti-sistem. Din păcate, vedem azi semnale de alarmă care indică roșu.

+ Aproape jumătate din populația europeană are opinii naționaliste și anti-imigrație. România conduce în clasamentul țărilor cu cetățeni înclinați către populism autoritar.

SUBIECTE DE CONVERSAȚIE

ROMÂNIA ÎN 2018. Grupul britanic Capital Economics a analizat economiile din Europa emergentă și a concluzionat că, în 2018, România nu va crește cu mai mult de 2%. O creștere a dobânzilor și a taxelor și faptul că depindem comercial de țări slabe din Europa vor frâna creșterea. În traducere, o să fie ceva exuberanță de consum și creștere în 2017, datorită majorării salariilor mai ales în zona publică, dar festivalul se oprește când toate acestea se vor citi clar în inflație, dobânzi mai mari și deficit exagerat. Studiul integral aici.

+ 25 de predicții pentru afaceri și societate în 2017, de la opt șefi români de companii și organizații.

COMPANIILE ANULUI. „Cea mai interesantă companie despre care nu ați auzit niciodată reinventează sportul”. Compania anului, așa cum a fost ea desemnată de publicația americană Inc.com, este Riot Games, creatoarea unui sport mai ciudat: League of Legends este un joc de computer care umple arenele sportive, are 100 de milioane de jucători în fiecare lună și e complet gratuit.

+ cine sunt cei 15 finaliști ai competiției din 2016.

DOLARUL PUTERNIC. Perioada scursă de la alegerea lui Donald Trump ca președinte al Americii a adus una dintre cele mai abrupte creșteri ale dolarului. Aceasta nu e neapărat o știre bună pentru economia globală.

NUMĂRUL MAGIC. “Pentru aproape orice grup, dinamica se schimbă fundamental atunci când grupul atinge acest prag”. De ce lucruri ciudate încep să se întâmple în companii imediat ce ele ajung la 150 de angajați.

CU OCHII PE STARTUP-uri. Comisia Europeană a anunțat o inițiativă care sprijină companiile mici și antreprenorii să inoveze și să se extindă în Uniune. Planul include fonduri cu capital de risc, legislație care să nu penalizeze eșecul în business și declarații fiscale mai simple.

IDEI DE 120.000 DE EURO. Metro e în căutare de antreprenori care dezvoltă tehnologie pentru retaileri și comercianți. Atât de important e subiectul, că Metro pune pe masă 1,2 milioane de euro pentru 10 startup-uri capabile să creeze aplicații digitale pentru cei mai importanți clienți ai săi. Aplicațiile pot fi trimise până în martie anul viitor.

CEL MAI ADMIRAT. Elon Musk ratează termene limite și face promisiuni pe care nu le poate ține. Dar este cel mai admirat lider din tehnologie, conform unui sondaj printre 700 de antreprenori americani. Hint: ambiția lui de a atinge ținte imposibile l-a adus aici.

CU FLUTURAȘUL LA RAPORT. E, ca niciodată parcă, o babilonie de nedescris în domeniul salariilor în România. Dar vestea cea mai importantă este legată de salariul minim, pentru care sindicatele cer o creștere de 200 de lei în 2017, până la 1.450 de lei. De înțeles, într-un fel: un sfert dintre toți oamenii care au contracte de muncă în România câștigă exact salariul minim. Dar nu-i atât de simplu. În ultimii ani, salariul minim a crescut cu 80%, dar productivitatea cu doar 26%. Un plus de 10% la salariul minim înseamnă un minus de 2,3% la productivitate. Ceea ce înseamnă că orice leu în plus la salariul minim scoate din piață o grămadă de firme care nu-și mai acoperă costurile. Majoritatea sunt firme mici. Cam 140.000, mai precis. Ministerul Muncii are un studiu întreg despre salariul minim și e destul de îngrijorător: din ce în ce mai multă lume își plătește oamenii cu această sumă.

+ Ceva e, totuși, oarecum ciudat: una dintre cele mai prost plătite meserii în statistici e în domeniul unde salariile sunt și de 2.000 de euro pe lună. În România e o criză acută de șoferi de camion.

+ Ministerul Muncii vrea să pună toate salariile din zona publică în sistemul național de raportare, Revisal, ca să înțeleagă un pic cât oameni sunt și cât câștigă, de fapt. Adică, până acum, nu erau acolo? Atunci unde?

+ Un paradox: cu cât crești mai repede salariul minim, cu atât sunt mai mulți oameni prost plătiți. Numărul salariilor la acest nivel a crescut de 6 ori.

POLUL FRIGIDERELOR. România e noul “hub” european al producției de electrocasnice. Avem aici cel mai mare producător de frigidere din Europa – da, e Arctic Găești – și o multinațională care fabrică singurele mașini de gătit din țară, dar toate astea sunt exportate. Noi, locuitorii de aici, dăm banii pe cu totul alte electrocasnice, produse în cu totul alte țări.

VIITORUL MUNCII. Nu, nu e despre mese gratuite și timp liber pentru proiecte interesante. E despre cele trei principii care vor guverna felul în care lucrăm: autonomie, flexibilitate și personalizare.

DIGITALMEMO

PASTILE DIGITALE. Iată o întrebare de 1.000 de puncte: ați înghiți o pastilă digitală ca să scăpați de neplăcerile schimbării de fus orar? British Airways lucrează la asta: un dispozitiv inteligent cu care să monitorizeze starea pasagerilor pe parcursul zborului.

INCREDIBILA EFICIENȚĂ A ȘTIRILOR FALSE. Tindem să dăm credibilitate mai multă prietenilor. Faptul că facem parte din rețele sociale atât de strânse și cu interese similare ne face, paradoxal, victime ușoare ale dezinformării. Și e extrem de ușor să creezi o falsă știre importantă. Și să o faci să circule cu viteza luminii. De ce este atât de eficient mecanismul dezinformării în universul digital?

+ “Companiile de tehnologie au pășit în lumea conținutului și a comunicării fără a accepta responsabilitatea care vine cu această mișcare”. Iar știrile false sunt doar începutul.

CONFESIUNILE UNUI „INFLUENCER”. Există oameni pe lumea asta al căror job este să își construiască o audiență pe Instagram (sau alte zone din social media) și să încaseze apoi bani din advertising. În jobul acesta, dacă te cheamă Kardashian, câștigi 100.000 de dolari pe un post. Dar câștigi și dacă nu te cheamă așa. O poveste plină de umor, autoironie, dar și informație interesantă: cum te transformi într-un influencer.

ALBA IULIA, ORAȘ DEȘTEPT. Iluminat public inteligent. Aplicații care monitorizează autobuzele. Supravegherea consumului de apă. Informații turistice direct pe telefonul mobil. Alba Iulia este primul oraș românesc ce va căpăta statutul de oraș inteligent. Proiectul este dezvoltat cu Orange – care suportă, de altfel și toate costurile. Deștept.

MINUNILE NOII ECONOMII. Uber este o firmă de transport, sau o aplicație? Întrebarea nu e un exercițiu intelectual, ci un caz care poate avea implicații majore nu doar pentru Uber, dar pentru tot ceea ce înseamnă economia colaborativă. Un complet de 15 judecători ai Curții Europene de Justiție va decide: dacă e firmă de transport (deși nu deține nicio mașină), se va supune legilor de licențiere pentru o companie de transport. E un precedent pe care toată lumea îl urmărește cu maxim interes. S-ar putea ca Airbnb să devină apoi, eventual, o firmă de hotelărie (deși nu deține nici măcar o cameră). Interesant cum un complet de judecători ajunge să decidă după ce reguli joacă o companie care a rescris complet regulile.

+ Taximetriștii se revoltă împotriva Uber. Și cer Aeroportului Otopeni să desființeze o reclamă asupra căreia n-are, de fapt, niciun drept.

WATSON ȘI MEDICINA. Watson e un robot creat de IBM. De fapt, o plaformă de inteligență artificială care revoluționează felul în care interacționăm cu datele, cu clienții, cu companiile. Și e liderul unei revoluții în spitalele lumii. Cinci feluri în care Watson transformă viitorul spitalelor.

+ Era cyborgilor. O nouă generație de roboți lucrează cot la cot cu jurnaliștii. Ceea ce pot face e impresionant.

SMART STUFF

CIUPERCA MAGICĂ. Nu, nu încurajăm nicicum consumul de droguri. Dar două studii foarte recente dezvăluie că doar o singură doză de psilocybin, un ingredient activ dintr-o specie de ciuperci care crește pe tot globul, ameliorează pentru șase luni starea mentală a pacienților cu boli incurabile. A dat rezultate pentru depresie și lăsatul de fumat, în egală măsură. O doză din acest drog ilegal dă rezulte pentru luni întregi.

CUM NE CREȘTEM COPIII. Am învățat că e bine să lăudăm copiii. Să le spunem că sunt deștepți și frumoși. Posibil ca aceasta să fie o cale greșită: aprecierea pentru abilități înnăscute, așa cum este inteligența, îi face mai puțin dornici să avanseze, să învețe și să exceleze. Inc.com sintetizează una dintre teoriile de referință ale ultimilor ani, aceea a unei mentalități bazate pe creștere continuă.

DE ASCULTAT. 10 episoade de podcast despre grație, puterea, înțelepciune, smerenie și entuziasm. Pe scurt, cum să fii un lider mai bun.

+ O corectură: Monday Memo de acum 2 săptămâni a inclus un link greșit la cele mai bune 15 podcasturi pentru antreprenori. Aici este cel bun.

ROMÂNIA ÎN CIFRE

900 de lei este subvenția pentru firmele care angajează șomeri. Din decembrie, a crescut cu aproape 100%, de la 500 de lei. Dacă oamenii fără loc de muncă se mută la mai mult de 50 de kilometri pentru a se angaja, există și o primă de instalare de 12.500 de lei.

21 de miliarde lei are de cheltuit bugetul statului până la finalul acestui an. E paradoxal că în anul în care investițiile publice sunt la jumătate față de ceea ce ar trebui, banii stau necheltuiți. Prețul pentru un deficit suprinzător, de doar 0,2% din PIB, e absența investițiilor și chiar falmentul unor companii care nu își văd cu lunile banii datorați.

+ 2,5 ori este creșterea arieratelor la bugetul consolidat. Datoriile bugetului public către firme și alte entități au crescut de la 86 de milioane lei în decembrie 2015, la 205 milioane de lei în septembrie 2016.

46 de euro economisește, în medie, fiecare din noi într-o lună. Așa spune un studiu al Erste. Dacă am trăi în Austria, am pune deoparte 216 euro. Dar nu-i mare bai: majoritatea suntem de acord că situația noastră nu s-a înrăutățit în ultimul timp.

200.000 de metri pătrați de spații comerciale noi au apărut în 2016. Ceea ce înseamnă cam 10 mall-uri mai micuțe, sau 2,5 de dimensiunea Baneasa Shoping City din București. Oricum, e cea mai bună performanță din 2007 încoace. O performanță care a transformat două sectoare din București în cele mai mari aglomerări de spații comerciale.

2.000 de medici pleacă, în medie, în fiecare an din România. Cei mai mulți către Germania, Franța sau Marea Britanie. Statistica spune că, în august, existau 56.000 de medici în România. Să nu ne îngrijorăm prea mult, așadar: în ritmul ăsta e nevoie de 28 de ani pentru a goli țara și a-i trimite pe oameni către țări mai civilizate. Care știu mai bine să folosească investiția de 11.500 de euro pe care o facem, ca țară, pentru a pregăti un medic. Putem deci discuta filozofic despre situație încă un timp. Scurt.

1.893 de oameni au murit în 2015 în accidente pe șosele. Din păcate, România e țara europeană unde cifra victimelor la 100.000 de locuitori este printre cele mai mari.

 

Această ediție a Monday Memo include recomandări de la doi dintre cititorii briefului nostru, Sorin Axinte și Sergiu Neguț. Mulțumim. Și vă încurjăm să ne scrieți, atunci când descoperiți lucruriu interesante, la brief@mondaymemo.ro


Dacă vă e de folos MONDAY MEMO și-l vreți în Inbox, abonați-vă. Dacă vreți să-l citească și alții, faceți forward către un prieten. Iar dacă vreți să ne spuneți ceva – orice – scrieți-ne; vom citi negreșit.

Comments

comments