MONDAY MEMO #93 / Alegerile s-au încheiat, cine va fi premier?; 17 previziuni hi-tech pentru 2017; de ce nu pot preda laureații Nobel în România + ce spune testul PISA despre viitorul României.

BUNĂ DIMINEAȚA. Tocmai ne-am angajat, cu contract de 4 ani, legiuitorii. Cine va fi premierul?

Azi noapte, după numărarea a peste 70% din voturi, rezultatele arătau astfel:

  • Camera Deputaţilor: PSD – 46,37%; PNL – 20,22%; USR – 7,47%; UDMR – 7,10%; ALDE – 5,52%; PMP – 4,87%.
  • Senat: PSD – 46,58%; PNL – 20,61%; USR – 7,59%; UDMR – 6,99%; ALDE – 5,92%;  PMP – 5,14%.

Pe scurt, triumf pentru PSD; marele perdant e PNL; USR, partid înființat de jumătate de an, a intrat în parlament; PMP-ul lui Traian Băsescu e pe buza pragului de 5% (dar vin rezultatele din Diaspora).

MAREA NECUNOSCUTĂ E ACUM CINE VA FI PREMIERUL; Liviu Dragnea, cu cazierul lui (președintele a spus că nu va numi un premier condamnat), a ocolit foarte tenace răspunsul în declarațiile de aseară, imediat după exit poll-uri (deși jurnaliștii l-au întrebat în vreo patru feluri). Primele rezultate oficiale arată însă că PSD + ALDE înseamnă binișor peste 50% (plus traseiștii care se vor alătura, să nu ne facem iluzii), iar acest procent îi îngustează sever unghiul de manevră lui Iohannis; ba chiar, cu o astfel de majoritate, PSD se poate gândi și la o procedură de suspendare a președintelui.

NE-AM DESPĂRȚIT, IERI, DE AL 7-LEA PARLAMENT – “cel mai ineficient parlament post-decembrist”, cf. diagnosticului pus de Institutul de Politici Publice (IPP), care-a măsurat performanța legislativului în 2012-2016 și-a descris-o într-un raport întristător, intitulat “Parlamentul absent”. Iată trei indicatori:

  • doar 14% dintre inițiativele parlamentarilor au devenit legi;
  • 35 de parlamentari au fost condamnați definitiv, arestați/anchetați de DNA sau declarați incompatibili;
  • 38% dintre legiuitori au migrat de la un partid la altul în ultimii patru ani

+ Hotnews a făcut o hartă interactivă a candidaților cu probleme cu legea; plus că 48% din vechii parlamentari au figurat pe listele de ieri.

LEGI-CHEIE PENTRU URMĂTORUL PARLAMENT. ZF face un inventar al legilor care au bulversat mediul de business – și care sunt în diverse faze de aprobare; printre ele legea 51% a supermarketurilor (pentru care tocmai ne-am ales cu un infringement european), cea a dării în plată, cea a conversiei.

A FOST BUGETAT, ÎNAINTE DE ALEGERI, un plan de dezvoltare pentru 2016-2020, “România competitivă”; ar fi nevoie de 18 mld. euro pentru 16 domenii de acțiune, feliate în 44 de obiective concrete și 127 de măsuri. De văzut ce rămâne din el.

REALITY CHECK. Cât de matur e mediul românesc de afaceri?

Nu tocmai matur. “Competitivitate scăzută”, “spirit antreprenorial modest”, “stadiu embrionar”, “incapabil să treacă la nivelul următor” – acestea ar fi câteva caracteristici, după cum reiese dintr-un studiu Coface citat de cursdeguvernare.ro. Câteva argumente:

  • Pentru fiecare SRL nou înființat avem 2,19 SRL-uri desființate în perioada 2009-2016; raportul era invers imediat după intrarea în UE.
  • În 2015, 46% dintre companiile înregistrate au avut activitate zero; 39% dintre ele au avut venituri anuale sub 100.000 euro.
  • În regiune suntem penultimii (după noi mai e doar Serbia) la nr. de companii la mia de locuitori (23), deși “rata de antreprenoriat” – numărul celor care au fost acționari la măcar o companie din totalul populației – e foarte mare; “paradoxul, unic în Europa”, e explicat aici.

CONCLUZIA? “Deducem că aceste companii nu pot genera un efect de tracțiune pentru economia românească”, spune Iancu Guda de la Coface. Da, asta ne pândește de sub luminosul 5% creștere economică de anul acesta, harnic alimentat de creșterea cu 13,2% a câștigului salarial mediu net (oct. 2016 vs. oct. 2015); în special la bugetari, care-i bat pe privați la scor – și îi vor bate și în anii care urmează.

DIGITALMEMO

DIGITAL MEMO este un distilat de cultură generală digitală născut din realitatea că tehnologia e strâns împletită cu performanța oricărui business. Avem alături în acest mini-proiect un partener digital-native – e vorba de eMAG – gata să depună oricând mărturie că tehnologia e deja în toate: în viața personală, în societate, în business.

17 PREVIZIUNI PENTRU 2017. Politica își bagă coada în industria hi-tech.

Sunt predicții făcute de Forbes, care spune că și-a analizat topul anterior – cel pe 2016 – și a constatat că a fost remarcabil de precis (inclusiv în privința realității augmentate, a influenței generației Millenials, a “piețelor online” și a “viitorului jobless”). Dintre previziunile pentru 2017, în top cinci regăsim câteva care sună straniu într-un clasament de tehnologie:

#3: impactul lui Trump
#4: impactul Brexit-ului
#5: impactul izolaționismului global

Ce liniștiți ne-am văzut de treabă până acum nu? Poate că de aceea în toate listele de top news figura, aseară, următoarea știre:

O ÎNTÂLNIRE DE MILIARDE. Cei mai puternici executivi din hi-tech – inclusiv Tim Cook de la Apple, Larry Page de la Google, Sheryl Sandberg de la Facebook, Satya Nadella de la Microsoft și, poate, Jeff Bezos de la Amazon – urmează să se întâlnească în Trump Tower, săptămâna asta, cu președintele-ales al SUA (și el miliardar, bineînțeles). Va fi o întâlnire bizară, probabil; Silicon Valley-ul a urmărit cu stomacul strâns ascensiunea și mai apoi victoria lui Trump, iar acum stă cu inima strânsă să vadă care-i politica lui față de imigranți, de care industria hi-tech depinde masiv.

+ Au apărut speculații că Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, ar fi interesat de o poziție în guvern. Dovezi solide nu există, nu vă luați după titluri-petardă; doar niște SMS-uri mai vechi din care reiese că ar vrea să-și lase ușa deschisă către o carieră publică. Oricum ar fi, pe tema asta se comentează de câteva zile.

Avem 10,6 mil. utilizatori de internet. Și 65% dintre gospodăriile românești au acces la Internet, cf. INS.

Publicitatea pe social media o va devansa, până în 2020, pe cea din presa tipărită; spune asta o prognoză globală făcută de Zenith Optimedia. Alte câteva predicții interesante despre cheltuielile de publicitate până în 2021, făcute de “big advertising”, aici.

Va schimba Amazon Go fața supermarketurilor? Din video-ul de promovare reiese că da (nu vor exista job-uri de casiere, de exemplu). Din articolul publicat de Forbes reiese că nu – sau nu neapărat.

Bucureștiul e pe locul 8 în clasamentul celor mai atractive centre IT din Europa, înaintea unor orașe precum Amsterdam, Milano sau Moscova, spune un raport CBRE. Topul integral, aici. În același timp, suntem codași la finanțarea start-up-urilor din tehnologie, spune un oficial Google.

Vă amintiți de Edward Snowden și de sistemele de supraveghere NSA? După părerea lui, Marea Britanie e pe punctul de a deveni statul cu ele mai draconice sisteme de supraveghere din lume – “și din istoria democrației vestice”.

Reportaj din “orașul-fabrică de știri false”. Făcut de BBC. N-o să vă vină să credeți.

OMG, NASA a lansat o colecție de GIF-uri spațiale. E la liber.

DACĂ-ȚI PLACE DIGITAL MEMO, TRIMITE-L UNUI PRIETEN.

TRUMPISME. Președintele ales a făcut o mulțime de lucruri într-o săptămână; ar trebui un Monday Memo întreg doar pentru el. De reținut sunt însă în principal mișcările lui cu impact direct în economie, sintetizate de The Economist în cover story-ul cu titlul “America’s new business model”. Trump se va băga, e clar deja, în negocieri directe cu companii; le va lăuda sau le va hărțui via Twitter; va face afaceri proaste pentru stat pentru a poza în erou-salvator de joburi, cum e cazul Carrier; va deraia probabil companii (citiți “Trump’s Tough Trade Talk Could Damage American Factories”, e foarte bun). Altele:

+ Trump și-a populat echipa cu generali; de ce-o fi așa obsedat de epoleți?

+ Revista Time l-a desemnat “Person of the Year” – nu pentru că ar fi un erou, ci pentru că e omul care a influențat cel mai mult, indiscutabil, anul 2016.

+ Povestea hackerilor ruși și a alegerilor americane se complică; Trump și echipa lui resping raportul CIA.

Altfel, la votul popular Hillary Clinton conduce cu un avantaj de 2,84 mil. voturi – adică peste 2%.

ROMÂNIA ÎN CIFRE

61% dintre noi suntem, cică, #HappylaJob – zice un sondaj online făcut de eJobs.ro; din știrea Agerpres reiese că au răspuns la chestionar 123.000 de oameni, ceea ce nu-i puțin lucru.

611.613 Numărul restanțierilor la bănci, cel mai mic nivel de după iulie 2009 (nu pentru că oamenii n-ar mai avea restanțe, ci pentru că băncile au scos din bilanțuri 1,86 mld. lei credite restante).

3,67 mld. lei Banii pierduți de companiile românești din cauza produselor falsificate, adică 15,9% din vânzări, cf. unui studiu european făcut în nouă sectoare. Asta înseamnă pentru România, reiese din studiu, 26.000 locuri de muncă în minus.

46,29% Ponderea locuințelor românești în care sistemul de încălzire = soba cu lemne. Nu, nu e deloc romantic.

13 Numărul sesizărilor penale făcute de ANAF împotriva propriilor inspectori, în urma celor 345 de “controale de conduită” făcute în 2016.

CUM STĂM CU EDUCAȚIA? RĂU. AM MAI SCĂZUT UN PIC ÎN TESTUL PISA. E descurajant de tot; verificați graficul nr. 2 din acest link și căutați bine România în clasamentul pe 2015, care măsoară calitatea educației elevilor de 15 ani. O veți găsi, dacă sunteți atenți, pe locul nr. 49 din cele 73 țări listate, în scădere până la cotația de 437 de puncte (de la 440 în 2012, când s-a făcut ultima evaluare). ZF are câteva explicații de la câțiva educatori români.

+ Citiți “Aproape jumătate din elevii români sunt analfabeți funcțional. Ce înseamnă asta?” – un articol publicat de Scena9.ro în care lămuririle le dă Cristian Hatu, de la Centrul de Evaluare și Analize Educaționale – organizația care a pus pe agenda publică, în ultimul an, fenomenul analfabetismului funcțional. Un raport complet CEAE despre analfabetismul funcțional și impactul lui în economie, aici.

CEA MAI MARE LISTARE PRIVATĂ DIN ULTIMUL DECENIU. La 16 decembrie va fi stabilit prețul final pentru MedLife, a cărei ofertă publică pe BVB a început săptămâna trecută. De ce ne-ar interesa? Pentru că MedLife e “cea mai mare listare privată de pe bursă din ultimul deceniu”, scrie ZF (cifrele companiei, aici). Și pentru că succesul listării MedLife ar da curaj și altor antreprenori (președintele BVB, de pildă, e “ferm convins că în 18 luni vom avea și alți antreprenori români care vor ridica capital de pe bursă”, dacă “piața va susține această tranzacție”). Povestea MedLife, cea mai mare companie privată de servicii medicale, o găsiți în cartea noastră, “Cei care schimbă jocul” (argumentul, prefața și sumarul volumului le puteți citi aici).

ȘCOALA ROMÂNEASCĂ DE ECONOMIE. De ce n-au dreptul nici măcar laureații Nobel să predea în universitățile noastre.

Nu, n-au dreptul – nici măcar dacă ar vrea musai. Nici Krugman (Princeton), nici Stiglitz (Columbia), nici Kahneman (Princeton) – scrie PressOne, care sintetizează concluziile unui studiu întocmit de nouă economiști români din universități românești și străine. Concluzia: din cei 44 laureați Nobel încă în viață, doar unul e destul de bun pentru exclusivista noastră școală superioară de economie.

PE SCURT, DEMONSTREAZĂ AUTORII, “sistemul” de învățământ superior economic și-a aranjat criteriile de acces astfel încât să blocheze pătrunderea sângelui proaspăt (laureații Nobel neeligibili sunt un argument minunat; dar nu despre ei e vorba, de fapt). Nu poți să intri în “sistem” dacă nu publici unde zice “sistemul”, demonstrează autorii – ceea ce generează, pe lângă “maculatură pseudo-științifică” și “impostură”, un establishment academic care “ține cu dinții de sistemul actual, publică pe te miri unde – [cei acceptați] sunt economiști, dar scriu despre hernie abdominală, agronomie, elementele lui Aristotel”.

“MIȘCAREA DE REZISTENȚĂ ACADEMICĂ”. Studiul nici măcar nu e lung, are 16 pagini cu tot cu note; îl puteți citi aici. Are un summary clasic, corect redactat, de 10 rânduri. După care are un neobișnuit “(Metaphorical) Non-Technical Summary”, care sună a manifest al “mișcării de rezistență academică”. Sunt presărate prin el expresii precum “new beginning”, “stand up and fight for academic integrity and honor”, “you are not alone”, “we shall fight along you”. Manifest care se încheie, la fel de metaforic, cu îndemnul care-a inspirat în anii ’60 lupta americanilor pentru drepturile civile: “We shall overcome!”.

MESERIA, BRĂȚARĂ PE CARE N-O AVEM. Cf. statisticilor oficiale, în toată România avem 276 de ucenici.

“O oarecare zonă de ipocrizie”: asta-i problema, spune fostul viitor ministrul al Muncii, în discuția publică din jurul dispariției școlilor profesionale. Pe de o parte, ne lamentăm că aceste școli mor. De cealaltă parte, “atunci când e vorba să se facă clasele, punem criterii legate de câți elevi să fie în clasă […] și câte norme trebuie să ne iasă”. Ce rezultă? Rezultă că “inspectoratul ajunge să aibă un cuvânt de spus mai important decât cererea efectivă din piață”, a explicat ministrul Muncii la o conferința News.ro de săptămâna trecută. Alte câteva observații relevante făcute de vorbitori & info complementare:

Există un proiect de ordonanță de urgență privind ucenicia la locul de muncă (avem, în total, 276 de ucenici înregistrați oficial); proiectul include propuneri pentru mărirea subvenției la angajat & angajator.

+ top 5 meserii cu deficit dureros de oameni în România, în ordine: meseriași calificați, ingineri, șoferi, manageri, personal IT; asta reiese dintr-un studiu Manpower (2015) privind deficitul de talente (România e la pag. 21).

Companiile se bazează, încă, pe decreței – care au fost mulți, disciplinați și perseverenți în medii potrivnice; ce vine din urmă e generația Millenials, cu care angajatorii nu știu cum să lucreze (e “pierdută pentru muncă”, după cum spunea unul dintre vorbitori).

+ despre loialitatea scăzută a Millenials a vorbit săptămâna trecută, în ZF, și Adrian Stanciu, CEO Smartree.

“Gaura demografică” ne devorează viitorul; am pierdut deja 3-4 mil. oameni, care-au plecat în lume la muncă – și nu numai că n-avem cu ce să-i înlocuim azi, dar nici mâine n-o să avem.

+ iată un argument amuțitor: din ’90 încoace numărul de grădinițe a scăzut de 10 (zece) ori; avem, în România, un județ care mai are doar 8 (opt) grădinițe.

#DEȘTIUT #DECITIT #DEVĂZUT #DEÎNCERCAT

ÎNAINTE SĂ VĂ ARUNCAȚI LA CUMPĂRAT CADOURI DE CRĂCIUN, trebuie să știți asta: 27% dintre români spun că anul trecut au primit măcar un cadou care nu le-a plăcut. În Europa suntem pe locul 3 la cadouri neinspirate; doar britanicii și italienii ne întrec. Bun, și cât costă toată inadecvarea asta omenirea? Vreo 3,7 mld euro, cf. unui studiu global ING.

UN MIC BUSINESS DE DIAGNOSTIC LITERAR. Un cunoscut scriitor român promite să vă citească manuscrisul și să vă spună onest, contra unui tarif rezonabil, câte parale face. Și să vă dea un raport – cu observații, trimiteri și tot ce trebuie. “În România”, spune el, “lipsește una dintre cele mai grele meserii – redactarea; în străinătate, autorul lucrează cot la cot cu un redactor, care îi subliniază toate părțile slabe sau îndoielnice și stau mult de vorbă pentru asta”. Așa se face că oamenii care vor să publice “nu au niciun reper, nu au pe cine să întrebe”; și se duc la edituri, își asumă costurile de publicare și apoi rămân cu tirajul în brațe – și cu banii pierduți. Nu-i mai bun un diagnostic avizat înainte?

UN “ZEU” AL MEDICINEI ROMÂNEȘTI și o investigație documentată vreme de un an de Luiza Vasiliu de la Casa Jurnalistului despre experimente medicale care au țintuit copii la pat. A doua zi după publicarea primului episod, percheziții la spital, plicuri cu bani în cabinet, oase de copii în congelator – toate în urma unui denunț de luare de mită făcut în septembrie. Există și un al doilea dosar, pentru vătămare corporală gravă şi tentativă de omor. De urmărit.

CE-A SPUS BOB DYLAN LA CEREMONIA NOBEL. Nimic, că n-a fost de față. Dar a trimis la Stockholm pe cineva să-i citească discursul de acceptare a Nobelului pentru Literatură – în care spune, spre final, că nu o dată s-a întrebat “Are my songs literature?”.

TRENDY ÎN LONDRA. Oameni care nu-și mai închiriază case, ci locuiesc în bărci care se leagănă pe Tamisa. Pentru că e mult mai ieftin.

AUTOCONTROLUL NU-I ALTCEVA DECÂT empatie cu sinele tău din viitor. O zic oamenii de știință.

PENTRU CEI CU FIORURI MUZICALE. Vă puteți deja cumpăra abonament la Festivalul Enescu 2017; există și un ghid de achiziție în opt pași. Iarna car, vara sanie. Acum e iarnă.

DACĂ V-A PLĂCUT ACEASTĂ EDIȚIE MONDAY MEMO, spuneți astăzi unui prieten despre newsletterul nostru. Vrem ca ceea ce facem să ajungă la cât mai mulți cititori ca voi. CLICK AICI.

Comments

comments