MONDAY MEMO #97 / Șapte lucruri pe care nu le știați lunea trecută despre România; concedierile via mail; cele cinci surse de conflict între Trump și americani + o întrebare-cheie despre Davos.

UPDATE DE ȚARĂ. 7 lucruri pe care nu le știați lunea trecută.

#1. CÂT NE COSTĂ “FESTIVALUL DE MĂSURI”. PSD a învățat din greșelile trecutului: și-a început guvernarea, de data asta, cu securizarea bazei electorale. Cele două săptămâni de îndeplinit promisiuni costă bugetul public 8,9 mld. lei / an, după cum a calculat Consiliul Fiscal la cererea președintelui – tabelul defalcat [aici]. Am făcut și eu un calcul – din care am aflat că aproape 85% din bani merg către:

  • 5,2 mil. pensionari (impact cumulat de 5,82 mld./an);
  • cca. 300.000 angajați din administrația publică locală (1,58 mld./an), care primesc de la 1 februarie salarii mai mari cu 20% (apropo, știți vreo companie care să fi crescut salariile tuturor angajaților săi, uniform și dintr-un foc, cu 20%?). Altfel, să nu uităm că salariul mediu din administrație (locală & centrală) era oricum cu 45% mai mare decât media pe economie [cf. ZF].

Ce rezultă? 5,5 mil. oameni mulțumiți de noua guvernare – asta fără să adăugăm studenții (burse mai mari și gratuitate CFR din 2017); artiștii (care sunt puțini și nu foarte ușor de mituit, totuși); și, firește, milionul de bugetari cărora li s-au mărit salariile recent – anul trecut.

#2 “GAURA DE 10 MLD. DIN BUGET”, despre care Liviu Dragnea se plânge că i-ar fi lăsat-o guvernul Cioloș, e o minciună cât casa, demontată frumos de factual.ro [aici].

  • factual.ro e o platformă de fact-checking a declarațiilor publice din România întreținută prin voluntariat; urmăriți-o, merită;
  • dacă vreți să monitorizați cum își îndeplinesc PSD&ALDE promisiunile, există și pentru asta o soluție; se numește partidulpromite.ro (găsiți, acolo, și promisiunile opoziției).

+ Ca cetățeni, aveți dreptul să știți că programul de guvernare (care va fi respectat “la virgulă”, a promis Liviu Dragnea), are 104 pagini de text bloc și un layout menit să-i descurajeze până și pe cei mai perseverenți dintre noi să-l citească. În caz că aveți nervi tari, îi puteți admira alcătuirea pe site-ul Guvernului – că doar l-ați plătit, e gândit și pus în pagină pe banii noștri.

#3. CUM SUSȚINE PSD MEDIUL PRIVAT. Dincolo de frustrarea crescândă a angajaților din mediul privat, ale căror salarii erau oricum semnificativ mai mici decât ale bugetarilor, avem – deocamdată – doar două certitudini:

  • companiile mici, cu venituri de până-n 500.000 euro anual, devin microîntreprinderi, beneficiind astfel de un regim fiscal avantajos; până acum plafonul era de 100.000 euro (asta este, fără îndoială, o veste bună pentru micii antreprenori);
  • oamenii din business trebuie să-și refacă urgent bugetele (vezi modificarea salariului minim și povestea cu renunțarea la plafonarea CASS, care afectează angajații înalt performanți – și pentru care managementul va trebui să găsească soluții financiare să-i păstreze).

+ Cristian Hostiuc fumegă în ZF pe tema asta – atât împotriva PSD cât și a liderilor din business, care tac complice, spune el, “pentru a nu se pune rău cu actuala putere, de care au nevoie ca să-şi extragă rentele”.

#4. 088, CEL MAI DETESTAT FORMULAR DIN ROMÂNIA (declarația obligatorie pentru înregistrarea în scop de TVA, introdusă în 2015 de Ponta și simplificată, cu multe chinuri, de Cioloș) va fi eliminat din 1 februarie. “Eliminat”, rețineți – nu modificat. Bun, și cum se va descurca statul român fără 088, care de doi ani mănâncă ficații economiei private? Păi “ANAF va folosi informaţii de care dispune în propria bază de date cu privire la istoricul şi comportamentul fiscal al firmelor sau persoanelor fizice”, aflăm din știrea news.ro; Fiscul lucrează în prezent la “o nouă procedură”. Nici nu știi ce să faci mai întâi. Să răsufli ușurat? Să înjuri?

#5. VOM AVEA O LEGE A PREVENȚIEI, care va împiedica organele de control – în principal Fiscul – să amendeze o companie prinsă pentru prima dată pe picior greșit; termenul de grație pentru corectarea neregulilor va fi de 7 zile lucrătoare. Nu știm detalii deocamdată; dar dacă vreți să vedeți lista provizorie a legilor vizate o găsiți [aici]. A, și încă ceva: guvernul promite că până pe 23 februarie legea prevenției va fi adoptată. S-o vedem.

#6. AVEM ȘEF NOU LA ANAF: Vine de la CNAS, unde a condus direcția de control și antifraudă, după ce anterior a lucrat la ANAF Ilfov. Îl cheamă Bogdan Nicolae Stan. Pare, după declarația de avere, un tip modest.

#7. BILANȚ DE SUB ZĂPEZI: În 15 ani s-au dat 5 (cinci) legi “anti-zăpadă” și s-au făcut o mulțime de studii și proiecte. Ba chiar avem, încă din timpul guvernării Năstase, un plan concret de prevenire a înzăpezirii șoselelor. Gradul de realizare? Ei, na, și voi acum. Gradul de realizare e de 0,45%. În timpul ăsta, guverne de toate culorile s-au luptat cu zăpada cu aceleași măsuri ultra-costisitoare: “blocarea traficului, instituirea de coduri de urgență și adunarea celulelor de criză care stau de dimineața până seara în lumina reflectoarelor”, scrie cursdeguvernare.ro. Foarte oportună – și foarte bună – analiza [aici].


DIGITALMEMO

DIGITAL MEMO este un distilat de cultură generală digitală născut din realitatea că tehnologia e strâns împletită cu performanța oricărui business. Avem alături în acest mini-proiect un partener digital-native – e vorba de eMAG – gata să depună oricând mărturie că tehnologia e deja în toate: în viața personală, în societate, în business.

MANAGERII ȘI TEHNOLOGIA. Cum să rezolvi problemele tech dintr-o echipă. Tehnologia, scrie Fast Company, nu mai e demult o chestiune care ține de departamentul IT – e una de cultură organizațională. “Orice om din companie – indiferent de titlu, departament, echipă sau locație – se bazează pe tehnologie” – ceea ce înseamnă că adoptarea tehnologiei trebuie să fie parte din job description-ul fiecărui angajat. Cu alte cuvinte, e momentul să ne schimbăm radical perspectiva. Foarte bun îndemnul. Aici.

VECTOR WATCH A FOST CUMPĂRAT DE FITBIT. Nu se știe cât au dat americanii pe start-up-ul românesc înființat în 2015; și poate că nici nu e important. Povestea o găsiți pe start-up.ro.

FERIȚI-VĂ DE “AUTOFILL”. Mai precis, nu mai folosiți cu niciun chip funcția “autofill” atunci când completați date personale cerute de diverse formulare online, indiferent de browser-ul folosit. Un hacker finlandez a demonstrat cum îți fură browser-ul, fără să știi, și date personale pe care formularele nu le solicită.

DREPTURILE ROBOȚILOR ÎN FAȚA LEGII. “Persoanele electronice”, adică roboții, ar putea căpăta statut juridic & drepturi – alăturându-se, astfel, “persoanelor fizice” și “persoanelor juridice”. Nu râdeți. E serios, citiți aici (la urma urmei, “țara roboților” care vor prelua joburile umanoizilor va număra până în 2020 circa 5,1 mil. “persoane electronice” – mai mult decât populația Republicii Moldova). Parlamentul European dezbate deja chestiunea.

CUM SCHIMBĂ “BIG DATA” contextul în diverse industrii, de la retail la sănătate – o dezbatere McKinsey (aveți aici și versiunea text, și podcastul).

ALTELE, pe repede înainte:

  • Vom scăpa – noi, cei din UE – de mesaje nesolicitate (mail, SMS, apeluri telefonice); Comisia Europeană se pregătește să legifereze;
  • Vânzările de computere au scăzut pentru al 5-lea an consecutiv;
  • Anul acesta e ultimul, anticipează Gartner, din “era Microsoft”. Steve Jobs l-a învins, în sfârșit, pe Bill Gates: în 2018 Apple (cu MacOS&iOS) va trece pe primul loc;
  • Industria aplicațiilor pentru mobil intră, se pare, în declin; câteva argumente & tabele, aici;
  • Facebook, care tot insistă că nu e companie media, a lansat “Journalism Project”. De urmărit.

CONCEDIERI PRIN E-MAIL. Începând din acest an și în România.

Noutatea e, de fapt, că hotărârea dată anul trecut de Înalta Curte de Casație și Justiție, care stabilea că e legal să concediezi un angajat prin e-mail, a fost publicată în Monitorul Oficial. Câteva explicații tehnice găsiți pe avocatnet.ro. Altfel, e o întreagă discuție pe care acest act normativ o deschide. Fiecare antreprenor care a făcut măcar o concediere în viața lui știe ce greu e; știe și că varianta email-ului l-ar scuti de o sarcină chinuitoare. E legal să concediezi prin email, da; dar e recomandabil?

  • ARGUMENTE PRO&CONTRA. Un articol despre nuanțe&circumstanțe puteți citi înInc.com
  • BUNE PRACTICI. Harvard Business Review face o listă bună de sfaturi și studii de caz, în caz că sunteți în situația de a concedia pe cineva. Aici.
  • ÎNAPOI LA CLASICI. Dacă vă preocupă subiectul, ați putea să citiți – sau să recitiți – “Winning” de Jack Welch (care e eminamente o carte de HR). Găsiți acolo câteva excelente sfaturi despre cum poți lucra – și cum să concediezi – angajații care nu dau rezultate. A tradus-o Publica, dar e la ora asta e pe “stoc epuizat”. Versiunea englezească, aici.

 


 

ROMÂNIA ÎN CIFRE

3,9 mld. euro Investițiile străine directe în primele 11 luni (+22% față de 2015, cf. BNR). E cel mai bun rezultat din 2009 încoace. Recordul nostru istoric? 9,5 mld. euro în 2008; mai avem de lucru până să-l doborâm.

980.000 euro Prețul cu care PSD cumpără de la statul român sediul din Kiseleff, o vilă într-o zonă cu prețuri +4.000 euro/mp. În cazul sediului PSD, prețul va fi de 1.100 euro/mp. Cu ce bani va plăti partidul? “Din fericire, avem 500.000 membri”, a declaratVictor Ponta. Adică din cotizații?

-0,5% Rata anuală a inflației în 2016. Am trăit-o și pe asta: am avut primul an cu inflație negativă din întreaga istorie a României.

150 Numărul legilor importante “clasate” în decembrie, la instalarea noului Parlament.

5,7% Rata oficială a șomajului în noiembrie 2016 – cea mai mică de la declanșarea crizei. În valori absolute, avem 521.202 șomeri, cf. INS; o altă statistică, cea dată de ANOFM, spune că rata șomajului ar fi de 4,8%. Oricum ar fi, suntem cu mult sub media zonei euro (9,8%). Sigur că depinde și cum numărăm – dar astea-s datele oficiale, cu ele defilăm.

+178% Creșterea deficitului de cont curent după 11 luni din 2016 – până la 3,44 mld. euro, față de aceeași perioadă din 2015, cf. BNR. Sună rău.

7,02 mld. euro Banii europeni intrați în România în 2016 – cea mai mare sumă din 2017 încoace, cf. unui fost ministru al Fondurilor Europene care a făcut un bilanț pe contributors.ro.


ÎNCEPE “ERA TRUMP”. Fiți pregătiți – pentru orice.

A venit, până la urmă, momentul. Vineri Donald J. Trump va depune jurământul, acompaniat de proteste dinainte anunțate; și va fi – nu e îndoială – un președinte conflictual, impredictibil, disruptiv; un președinte căruia întregul lui trecut îi confirmă că agresivitatea, logica de tip “orice e negociabil” și trucurile de entertainer sunt parte din “rețeta succesului”. Altfel, e greu de sintetizat în câteva paragrafe tot ce întoarce pe dos Trump într-o săptămână. Mă concentrez, în acest Monday Memo, pe cinci mari puncte vulnerabile ale noului președinte al Statelor Unite:

1. RELAȚIA CU RUSIA. Informațiile din “dosarul Rusia”, care sugerează că echipa de campanie Trump ar fi beneficiat sprijinul Kremlinului în timpul alegerilor, sunt în acest moment neconfirmate – dar sub investigație. Neconfirmate sunt și informațiile (venite dintr-o investigație privată & info colectate paralel de un jurnalist BBC) potrivit cărora Putin ar deține deja “kompromat” (= înregistrări video/audio, unele în cheie sexuală) cu care l-ar putea șantaja pe președintele american. Îngrijorătoare nu sunt atât informațiile și speculațiile, cât comportamentul lui Trump – care răcnește că nu-i adevărat și invocă Germania nazistă; îi face în continuare curte lui Putin via Twitter; și plănuiește o întâlnire cu el în următoarele săptămâni, fără măcar să aștepte ca oamenii care se ocupă de securitatea SUA să înlăture suspiciunile că o putere străină s-ar fi amestecat în procesul electoral american.

2. RELAȚIA CU PROPRIUL BUSINESS. E cel puțin la fel de îngrijorătoare. Povestea cu “predau business-ul copiilor, nu știu, nu mă interesează” nu ține. “Imperiul Trump” nu înseamnă numai business imobiliar global (ale cărui profituri viitoare noul președinte a promis că le va dona Trezoreriei), ci și licențierea brandului Trump pe proprietăți din întreaga lume. Proprietăți care – vedeți harta – pot deveni deopotrivă căi prin care diverse guverne ar putea intra în grațiile președintelui american și ținte de atac terorist împotriva SUA.

3. RELAȚIA CU “SERVICIILE”. Trump și-a antagonizat brutal, după alegeri, ostașii din cele trei mari organizații de intelligence ale SUA: CIA, FBI, NSA. A refuzat, săptămâni în șir, să le asculte “briefing-urile” – o procedură standard prin care președinții-aleși sunt puși la curent cu amenințările la adresa securității naționale. Iar când în sfârșit i-a ascultat, i-a luat la mișto pe Twitter – ba chiar i-a acuzat că ei ar fi scurs către presă informațiile neverificate din “dosarul Rusia”. Altfel, se pare că sunt servicii de informații din țări aliate care se întreabă dacă nu cumva ceea ce împărtășesc americanilor va ajunge, via Trump-gură-mare, la ruși. Un exemplu concret: israelienii.

4. RELAȚIA CU PRESA. E absolut mizerabilă. Trump nu discută, în esență, cu presa – preferă să-și transmită mesajele via Twitter. Când se întâlnește cu jurnaliștii îi atacă, îi insultă, îi pune la colț. Două exemple din singura lui conferință de presă din ultimele șase luni: a luat-o peste picior pe jurnalista care l-a întrebat dacă-și va face publice declarațiile fiscale și l-a atacat violent pe jurnalistul CNN. Bătălia abia începe. Presa bună va face front comun, o să vedeți.

5. RELAȚIA CU “AMERICA’S HEROES”. Povestea de dragoste dintre Donald Trump și zecile de milioane care l-au votat intră în faza “reality check”. Acum câteva săptămâni a atacat, răutăcios, un lider sindical veteran din Indiana. Săptămâna trecută a luat-o peste picior pe Meryl Streep, care s-a găsit să-l ironizeze într-un speech. Și, mai apoi, pe congressman-ul democrat John Lewis, o legendă a mișcării pentru drepturile civile din anii ‘60 (drept rezultat, cărțile lui au devenit #1 best seller și “out of stock” pe amazon.com).

Credeați cumva că “House of Cards” e singurul thriller politic care ne poate ține cu sufletul la gură? Vorba lui Ronald Reagan din campania ‘86 pentru un nou mandat: “You ‘Ain’t Seen Nothing Yet”.


 

ÎNCEPE FORUMUL DE LA DAVOS. Vom auzi pentru prima dată, ca muzică ambientală, cum sună anxietatea elitelor. Știți probabil, în linii mari, povestea: 3.000 de oameni – de la gânditori la șefi de stat, de la mari antreprenori la celebrități – se adună la fiecare început de an într-un mic orășel elvețian și pun lumea la cale.

  • Anul trecut s-a discutat în cheie pozitivă; tema a fost “The Fourth Industrial Revolution”;
  • Anul ăsta, sub un titlu mai degrabă neutru – “Responsive and responsible leadership” – fojgăie incertitudini, întrebări și angoase despre frustrările și populismul pe care globalizarea le-a generat;
  • Cam tot ce trebuie să știți despre Davos 2017 (17-20 ianuarie) ne explică, pe scurt, New York Times. Agenda oficială, aici;
  • Dar nu cumva Davos e, de fapt, parte din problemă?, sare Bloomberg cu o întrebare; nu cumva devotamentul elitelor pentru “capitalismul fără frontiere” e sursa primară a valului de populism care întoarce pe dos lumea occidentală?

Concluzia articolului Bloomberg? “Consensul Davos, hrănit timp de patru decenii în întâlnirile World Economic Forum meetings, e în cel mai bun caz fărâmat – și în cel mai rău caz mort”.


#DEȘTIUT #DECITIT #DEVĂZUT #DEÎNCERCAT

  • CEL MAI MARE ANTREPRENOR ROMÂN creează un fond de investiții cu capital de risc prin care va finanța start-up-uri românești. Informația a fost dată în premieră de Dragoș Pavăl, co-fondator Dedeman, într-un interviu acordat Andreei Roșca. Despre acest fond, despre politica internă a companiei de a lucra cu furnizori români – doar 20% dintre produse sunt importate – și despre multe altele, puteți citi aici.
  • HARD BREXIT? Cel puțin asta speculează presa: că premierul britanic se pregătește să anunțe, marțea asta, un “hard Brexit” – împachetat elegant sub formularea “a truly global Britain”.
  • CUM STĂM DE FAPT CU BUNĂSTAREA. E clar, demonstrat cu cifre: nu, nu era mai bine pe vremea lui Ceaușescu. Dincolo de glume, KPMG România a făcut prima cercetare despre evoluția bunăstării din 1990 încoace, luând în calcul – pe lângă clasicul PIB – patru indici care măsoară și altfel decât financiar starea de bine a unei națiuni (doi dintre ei includ cuvântul “happiness”). Cercetarea integrală, care-i interesantă și binevenită, o puteți citi aici.
  • CÂT COSTĂ SĂ CREȘTI UN COPIL? 
    Noi n-avem date, ca de obicei. Media, la americani, e de 233.610$ per copil. Defalcarea costurilor pe categorii – casă, masă, educație, sănătate, îmbrăcăminte etc. – merită un ochi
  • NU VĂ URNIȚI SĂ FACEȚI CEEA CE VĂ TOT PROMITEȚI?Lăsați rezoluțiile, dacă că ați constatat că nu prea funcționează. Încercați în 2017 WOOP – denumirea științifică e “Mental Contrasting” – o schemă în patru pași inventată de o nemțoaică sceptică în materie de “gândire pozitivă” (audio cu detalii, aici). Sigur că da, WOOP există și sub formă de aplicație. Pasul cheie e #3, se pare.

Comments

comments