MONDAY MEMO #99 / Arta protestului: 90.000+oameni în stradă; bugetul întemeiat pe-o fantezie; cod roșu în big tech + tu ce presă citești?

ARTA PROTESTULUI. 90.000+ oameni în stradă în apărarea Justiției. Ce urmează.

Din stradă ziua de ieri s-a simțit ca un test de maturitate civică: peste 90.000 de oameni, din care 50.000 numai București, au apărat literalmente statul de drept – și armele pe care justiția le-a câștigat într-un deceniu. Sunt mai multe premiere de marcat în acest ianuarie 2017:

  • Prima e că strada a reacționat, neașteptat, înainte ca ireparabilul să se întâmple – și în ciuda majorității indiscutabile prin care PSD-ALDE controlează și legislativul, și executivul; o majoritate care invită mai degrabă la apatie decât la acțiune;
  • A doua e că în ciuda frigului oamenii au perseverat, cu marșuri din ce în ce mai ample – și în tot mai multe orașe; 50.000 de oameni în București = cel mai mare protest de stradă din anii ‘90 încoace (sursa: Poliția Română, citată de Reuters – care a explicat foarte succint motivele protestului);
  • A treia e că joncțiunea generațiilor sub o cauză comună – un principiu fundamental al statului de drept, până la urmă – a fost mai evidentă ca niciodată.

HASHTAG-URILE PROTESTULUI: #ieșidinbulă, #văvedem, #cuexecutare, #neamunit

ȘI AR MAI FI DOUĂ PREMIERE. Avem primul guvern zguduit de proteste de stradă în prima lună de la instalare. Și avem primul guvern din ultimii 16 ani (atât am verificat eu) care a șters complet cuvântul “anticorupție” din programul de guvernare.

+ Vă mai amintiți de anii ‘90, când judecătorii luau poziție de drepți în fața partidului? Pentru cine nu și-i amintește, iată o poveste amarnică din acele vremuri – “Justiția mea și justiția celorlalți” – trăită atunci de Cristian Grosu și scrisă acum, în 2017.

CE URMEAZĂ? Presiunea publică l-a forțat pe ministrul Justiției să programeze, pentru astăzi dimineață, o dezbatere publică pe cele două OUG – și să permită, în final, accesul presei, pe care inițial îl interzisese (fapt ilegal). Un inventar de explicații pe conținutul celor două proiecte a făcut Euractiv.ro aici.

După dezbaterea de azi, rămân trei variante:

  • Adoptarea celor două OUG în viitoarea ședință de guvern;
  • Asumarea răspunderii Guvernului în Parlament pe cele două proiecte;
  • Introducerea proiectelor în circuitul parlamentar – care ar însemna doar o amânare, având în vedere majoritatea PSD-ALDE.

Există, bineînțeles, și o a patra variantă: retragerea totală a proiectelor (sau eliminarea tuturor modificărilor menite să-i protejeze pe cei care păgubesc bugetele publice și să slăbească justiția). Și mai e și referendumul anti-corupție anunțat de președintele Iohannis.

CONCLUZIE: E puțin probabil ca PSD-ALDE să cedeze; pentru mulți politicieni și funcționari publici – Liviu Dragnea, de pildă – e o chestiune de libertate vs. închisoare. Depinde, acum, cine rezistă mai mult în acest skanderbeg național: cei care au plănuit atacul asupra legislației penale sau patrulaterul stradă-presă-președinție-justiție – că opoziția parlamentară e, după cum am văzut, mână moartă?

În campanie, sloganul PSD a fost “Îndrăznește să crezi în România”. Ce ironie, nu?

 

AVEM O PROBLEMĂ: Bugetul de stat e întemeiat pe-o fantezie.

Iar fantezia e creșterea economică pe care se bazează, în 2017, executivul României: un frumos 5,2%, procent pe care nimeni – în afară de coaliția PSD-ALDE – nu-l vede drept plauzibil. Problema e că în baza acestui 5,2% a fost dimensionată și creșterea cheltuielilor – măriri de salarii ale bugetarilor, în bună parte.

CE PREVIZIUNI AVEM PE MASĂ PENTRU PIB 2017: 3,4% Unicredit; 3,5% sondaj Bloomberg; 3,9% Comisia Europeană; 4,1% ING. În plus, cred analiștii CFA, vârful de creștere pentru acest ciclu economic a fost atins în 2016 – ceea ce înseamnă că pentru 2017-2018 urmează creșteri de PIB de 3-4%.

COMISIA NAȚIONALĂ DE PROGNOZĂ (CNP) estima, la sfârșit de 2016, o creștere de 4,3% pentru acest an – doar că și-a revizuit inexplicabil prognoza la 5,2%, ceea ce l-a făcut pe senatorul PNL Florin Cîțu, cunoscut în mediul bancar ca fost economist șef ING, să acuze CNP că și-a ajustat ilegal cifrele special pentru a acomoda “propunerile faraonice” ale PSD-ALDE.

+ Pentru cine a uitat, PSD și-a bazat promisiunile electorale pe o creștere de PIB și mai și – de 5,5% (vezi pag. 5).

CÂTEVA OPINII PRELIMINARE. Guvernul a trimis abia vineri dimineață proiectul bugetului de stat către instituțiile care trebuie să-și dea OK-ul (Consiliul Fiscal, CSAT) – deși intenționa să aprobe bugetul fix în aceeași zi în care a cerut avizele. Puncte de vedere transmise guvernului imediat:

  • Consiliul Fiscal: “construcția bugetară consfințește un derapaj de proporții”; “bugetul revizuit este construit pe venituri supraevaluate și cheltuieli subevaluate”;
  • CSAT: a fost convocat pentru marți, 31 ianuarie, de președinte – care i-a trimis premierului Grindeanu o epistolă tăioasă în care folosește cuvinte precum “iresponsabil”, “gravă eroare” și “atrag atenția”.

CE URMEAZĂ. Aprobarea bugetului de stat, săptămâna asta. Îl puteți studia aici.

+ Guvernul promite pentru 2017 înființarea a 200.000 noi locuri de muncă. De monitorizat.

 

CUM AU CRESCUT SALARIILE ÎN 2016. Creșterea medie pe economie a fost de 13,2% (nov. 2016 / nov. 2015), ceea ce înseamnă că salariul mediul brut a depășit pragul psihologic de 3.000 lei. Cele mai mari creșteri? Iată top 3:

  • învățământ +24,6%
  • administrație publică & apărare +16,3%
  • sănătate +15,7%

Avem și o scădere, de -1%, în intermedieri financiare și asigurări; după cum notează cursdeguvernare.ro, în acest sector salariile sunt deja aproape duble față de media pe economie.

 

 

PENTRU MICII ANTREPRENORI: Aveți “raft” în cel mai mare magazin online din România.

Proiect interesant, ca de la antreprenor la antreprenor: cel mai mare retailer online creează din acest an, pentru produsele fabricate de mici producători români, un culoar direct către milioane de potențiali clienți.

  • PLATFORMA, numită eMAG Marketplace – pe care sunt listate în prezent 32 de companii – va găzdui în 2017 cca. 400 de mici producători locali (inclusiv meșteșugari) care vor beneficia de comisioane la jumătate față de cele standard; cât despre ONG-uri, acestea vor avea comision de 0%. Detalii, aici.
  • MIZA DECLARATĂ a proiectului, lansat săptămâna trecută sub numele “Deschide România”, e cu bătaie lungă: cererea crescută pentru produse locale înseamnă venituri în plus; veniturile în plus înseamnă producție în plus; producția în plus înseamnă noi locuri de muncă – ceea ce, în final, face bine comunităților locale.

+ Proiectul e a doua inițiativă de anul acesta prin care o companie antreprenorială mare sprijină businessuri mici – după fondul de investiții în start-up-uri românești anunțat de Dedeman. La mai multe din astea.

 

DIGITALMEMO

DIGITAL MEMO este un distilat de cultură generală digitală născut din realitatea că tehnologia e strâns împletită cu performanța oricărui business. Avem alături în acest mini-proiect un partener digital-native – e vorba de eMAG – gata să depună oricând mărturie că tehnologia e deja în toate: în viața personală, în societate, în business.

 

O TAXĂ CARE NU E ÎN PROGRAMUL DE GUVERNARE. Cf. proiectului, o vom plăti pentru 5 ani în avans.

“Statul pregătește discret introducerea unei taxe anuale pentru proprietarii de domenii .ro”, scrie ZF. Din iulie 2017, achiziția unui domeniu .ro – care azi e 61 USD “pe viață” – va fi înlocuită cu o taxă de achiziție de 39 euro, la care se adaugă una de mentenanță (7,8 euro + TVA / an) care trebuie plătită în avans pe cinci ani, dacă domeniul a fost cumpărat după 2012.

  • Avem, în acest moment, peste 900.000 de domenii .ro, bună parte inactive; administratorii estimează că o treime vor plăti noua taxă;
  • O problemă de principiu cu taxa anuală de mentenanță nu există, spun companiile; e o practică uzuală pe plan internațional – iar România e singura țară europeană care n-a introdus-o, argumentează Institutul de Cercetări Informatice, care administrează domeniile .ro;
  • Ce nu e în regulă e lipsa de transparență în calculul taxei, care face mai atractive domeniile .eu sau .com, și faptul că aceasta trebuie plătită în avans pe 5 ani pentru domeniile înregistrate după 2012 (de ceeee?).

 

 

COD ROȘU ÎN BIG TECH: Cu politica lui anti-imigrație, președintele Trump creează o uriașă problemă de resurse umane companiilor din tehnologie: fără vize, companii precum Google, Facebook, Apple și altele ca ele pierd sute, poate mii de angajați valoroși. Despre fierberea din hi tech, citiți în Washington Post. Și despre replica big tech, în The Hill.

CUM SĂ FACI O COMPANIE DE UN MILIARD. 20 de lucruri pe care “unicornii” le au în comun, identificate într-o cercetare proaspătă și sintetizate într-un articol ușor de parcurs – aici.

 

ACUM ȘAPTE ANI Steve Jobs lansa iPad-ul și profețea începutul erei post-computer. Aniversarea a trecut aproape neobservată; presa de tehnologie e preocupată de politica de imigrație a lui Trump. Apropo, tatăl biologic al lui Jobs era sirian.

 

VINE GALAXY NOTE 8. Pe la vară/toamnă, așa. Sperăm să nu ia foc. La ce ne putem aștepta, aici.

 

ROMÂNIA ÎN CIFRE

38 pagini / zi Atât tipărește în medie un angajat român, cf.unui studiu făcut în 14 țări. Eșantionul românesc e mic, totuși: 100 de angajați din middle management, care spun că imprimă în principal contracte, rapoarte, atașamente primite pe mail. Vă mai amintiți utopia biroului paperless de la începuturile Internetului?

798.298 Numărul celor care au plătit în 2016 bilet de vizitare a Castelul Bran – în creștere cu 27% față de 2015. Nu numai sexul vinde; vinde și Dracula.

45% Procentul românilor are nu au niciun fel de economii, cf. unui sondaj Ipsos făcut la comanda ING în 15 țări. Media europeană e de 29%; campioană, cu 74%, e Turcia.

16,8% Piața neagră de țigări în 2016; cel mai ridicat nivel din 2011 încoace. Unde se face cel mai mult trafic? În regiunea nord-est, unde procentul a ajuns la 41,9%. Follow the money.

16,69 mil. lei Premiul cel mare la Loto 6/49 a fost ridicat miercuri. Câștigător este un vasluian (a cărui identitate Loteria Română nu a făcut-o, bineînțeles, publică). A dat însă presei fotografia biletului câștigător. Aici.

90% Noua cotă minimă din profitul net pe care companiile de stat vor fi obligate să o verse la bugetul statului; până acum, cota obligatorie era de 50%. Prima consecință? Zero investiții, probabil.

+23% Creșterea pieței de fuziuni și achiziții în 2016, cf. Deloitte; procentul se datorează însă celor trei tranzacții de peste 500 mil. euro, explică Ioana Filipescu, ceea ce face ca 2016 să fi fost “un an excepțional”.

 

 

TRUMP SHOW. Noul președinte american face exact ce-a promis în campanie.

În prima lui săptămână, Donald Trump a semnat 15+ ordine executive prin care a început să-și îndeplinească promisiunile din campanie; tehnic, ordinul executiv nu are putere de lege, ci e un act prin care președintele cere instituțiilor din subordine să-și direcționeze prioritar resursele spre noi direcții strategice. Iată ordinele care au stârnit cele mai multe controverse (lista completă, aici).

  • ORDINUL 1. Interdicție la musulmani. Trump a interzis vineri intrarea în Statele Unite a cca. 134 milioane de cetățeni din șapte țări preponderent musulmane (Iran, Irak, Siria, Sudan, Libia, Yemen și Somalia) sub motivul că prezintă risc de terorism (straniu, nu din aceste țări au venit până acum teroriștii – iar presa comentează deja că Trump favorizează țările musulmane în care are businessuri). Ordinul a creat haos la granițe și a cutremurat America – pentru că discriminează pe bază de naționalitate, pur și simplu – lăsându-se cu anulări în instanță. E o criză în evoluție – care probabil va continua toată săptămâna. Au început deja proteste masive în întreaga lume. Datele problemei, punct cu punct, pe BBC.
  • ORDINUL 2. Construcția zidului la granița de sud. Da, zidul pe care Trump a promis că-l va plăti Mexicul. Președintele mexican spune că nici vorbă (de altfel, întâlnirea dintre cei doi președinți a fost anulată după emiterea ordinului). Bun, spune Trump: atunci construcția va fi finanțată printr-o nouă taxă.
  • ORDINUL 3. Revocarea Obamacare. Odată semnat ordinul, cartoful fierbinte a fost aruncat la majoritatea republicană din Congres – care însă nu știe cum să înlocuiască actualul sistem asigurări de sănătate cu ceva mai bun.

Dacă e să citiți un singur text bine organizat despre primele zile ale președintelui Trump, citiți-l pe ăsta.

 

 

START-UP NATION. Guvernul a aprobat joi așa numitul “ajutor de minimis” – 200.000 lei – pentru cei care vor să pornească un business; proiectul “Start-up Nation”, care figurează și în programul de guvernare, are un obiectiv ambițios: 10.000 de noi firme înființate. Cine e eligibil și ce trebuie să facă, în știrea profit.ro.

+ Un alt sprijin guvernamental: primesc până la 50.000 lei, bani nerambursabili, cei care vor să-și vândă produsele la export și au nevoie de vânt în pânze. Detalii aici.

 

 

#DEȘTIUT #DECITIT #DEVĂZUT #DEÎNCERCAT

TU CE PRESĂ CITEȘTI? Publicațiile print/online, radiourile și televiziunile românești, sortate după câteva criterii cheie. Nu știu cine a asamblat graficul (e făcut pentru reddit de userul magicsebi, atât știm). Ar merita rafinat; veți regăsi bineînțeles, ca și mine, multe note subiective (după cum ne spune din capul locului chiar autorul). Dar chiar și dacă găsiți lucruri cu care nu sunteți de acord, să știți că e o hartă muncită, făcută de un cunoscător – studiați-o.

NE DESCURCĂM FĂRĂ “FRAȚII MAI MARI”? Radu Crăciun scrie, în aceste zile tulburi, despre instituțiile internaționale care ne-au supravegheat și ne-au împins de la spate adesea împotriva voinței noastre – și pe care le bombănim de 27 de ani încoace. FMI, de pildă. Sau UE. “Frații” vestici au, acum, propriile lor frământări. O să ne descurcăm oare singuri? Dureroasă întrebare.

CUM SĂ CONTRAZICI OAMENII POLITICOS. Mic ghid de toleranță post-electorală (cu argumentație științifică).

GRILĂ DE EVALUARE pentru public speaking. Făcută de-un prof. E un tabelaș 4×4.

VIN OSCARURILE. “Toni Erdmann”, produs de Ada Solomon și filmat la București, e nominalizat la categoria “cel mai bun film străin”. Pe rottentomatoes.com e cotat cu 93%.

PÂNĂ ȘI HBR.ORG SCRIE DESPRE PROTESTE. Cinci pași strategici pentru mișcările de protest. Primul: “define the change you want to see”. Ultimul: “build a plan to survive victory”. Să nu uităm niciodată.

Comments

comments