MONDAY MEMO#48: Ce se va alege de libera circulație, ce spune “indicatorul” Volvo despre economie, ce contează pentru generația Y și ce pregătește guvernul pentru averile păstrate peste graniță

Aceasta este o selecție din Monday Memo#48, un brief săptămânal cu informație pentru antreprenori. Pentru a primi în fiecare luni versiunea integrală pe email, abonează-te aici ABONARE LA NEWSLETTER


„I’m having the time of my life” a spus Cristian Ghinea, consilier de stat pentru afaceri europene în Cancelaria Primului Ministru, despre jobul lui la guvern. Decât o Revistă face un portret al oamenilor noi (consilieri și secretari de stat) din executiv, al motivațiilor și aspirațiilor lor. Cunoscându-i, parcă ai vrea să lucrezi cu ei.


CARE LIBERĂ CIRCULAȚIE? Europa se reîntoarce la controlul pașapoartelor

Ianuarie a fost cea mai neagră lună din istoria crizei refugiaților de până acum. 37.000 de oameni au ajuns în Europa (99% dintre ei prin Grecia) în primele trei săptămâni ale anului, de 20 de ori mai mult decât în 2015. Au murit mai mulți oameni decât în ianuarie 2014 și 2015 împreună. Estimările spun că un milion de oameni vor căuta să ajungă în Europa în 2016.

  • Planul creat acum aproape un an de Jean-Claude Junker, președintele Comisiei Europene, nu a produs cine știe ce rezultate. Țările membre aleg să-și rezolve singure problemele prin control sau închiderea frontierelor.
  • Cancelarul german Angela Merkel, principalul avocat al păstrării frontierelor deschise, e din ce în ce mai singură, iar libera circulație și spațiul Schengen nu mai sunt deloc certitudini.
  • Săptămâna trecută, o întâlnire a miniștrilor de interne ai țărilor UE a pus pe masă posibilitatea ca acordul Schengen să fie suspendat pentru doi ani, iar controlul pașapoartelor să fie reinstaurat. “Schengen e pe marginea prăpastiei” a spus ministrul de interne austriac.
  • Austria, împreună cu alte state ale UE, au reintrodus controlul la frontiere. Unele granițe sunt închise cu garduri de sârmă, în încercarea de a opri intrarea sau înaintarea refugiaților.
  • Un raport al Comisiei Europene arată către Grecia și eșecul ei în a-și controla frontierele și a folosi cum trebuie asistența financiară europeană ca principal vinovat pentru cea mai mare criză de acest fel din istoria Europei de după 1945. “Grecia și-a neglijat serios obligațiile” spune raportul. Consecința poate fi excluderea din Schengen.
  • Între timp, Comisia Europeană e dispusă să negocieze cu Macedonia fortificarea graniței între această țară și Grecia, pentru a opri valurile de refugiați către nordul Europei. Ceea ce ar izola Grecia și ar bloca aici un milion de oameni, într-o țară care nu are capacitatea de a face față.
  • Pe un alt front, premierul turc profită de disperarea europenilor și de ceasul al 12-lea în care se află Germania, pentru a obține mai mulți bani: un acord din octombrie 2015 care oferă 3 miliarde de euro asistență pentru Turcia s-ar putea transfoma în 5,5 miliarde. Italia nu e de acord (în parte pentru că vrea să-și renegocieze propriile probleme), ceea ce blochează deocamdată orice asistență pentru a opri migrația prin Turcia, principala sursă de refugiați din Siria.

CONSECINȚA. Dincolo de prăbușirea unuia dintre pilonii de bază ai UE – libera circulație a oamenilor și mărfurilor – suspendarea acordului Schengen ar putea avea consecințe economice greu de calculat pentru state și companii. Din păcate, liderii europeni nu par a avea o altă soluție rapidă.


E BINE, DAR NU VĂ RELAXAȚI. Economia globală e încă indecisă despre încotro să meargă

Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat săptămâna trecută “World Economic Outlook”, previziunile pentru 2016. “Creșterea va fi mai graduală decât proiecțiile din 2015, mai ales în țările emergente și economiile în dezvoltare” spune raportul. Un fel de a avertiza că se aștepta la altceva, mai bun: estimarea de creștere globală tocmai s-a redus de la 3,6% (în raportul din octombrie 2015) la 3,4% în acest raport. Un infografic care sumarizează cifrele principale și cauzele de stres se află aici. Câteva date și fapte care vorbesc despre motive de posibil stres viitor:

  • Măsuram ce trebuie? Christine Lagarde, șeful FMI, a spus recent la Davos că “ar trebui să evaluăm și, probabil, să schimbăm felul în care privim economia”. Joseph Stieglitz, câștigător al premiului Nobel pentru economie, suține același lucru: “PIB-ul Statelor Unite a crescut în fiecare an, mai puțin în 2009, dar mulți americani o duc mai rău decât acum un sfert de secol. Beneficiile s-au acumulat la vârf. La bază, salariile reale sunt mai mici decât acum 60 de ani. E un sistem economic care nu funcționează pentru marea majoritate”.
  • De ce nu doarme Tim Cook. Apple tocmai a încheiat cel mai profitabil trimestru din istorie pentru o companie publică. Ce are Tim Cook, șeful Apple, de spus? Trecem prin “condiții extreme, diferite de tot ceea ce am experimentat până acum” în economie.
  • Cum stăm cu marfa? Pentru cei mai tehnici dintre noi, poate folosi să ne uităm la mișcarea globală a mărfurilor pentru a înțelege ce ar putea urma. De exemplu, comenzile de camioane Volvo, au scăzut cu 30% în ultimul trimestru din 2015, cel mai mic nivel din ultimii trei ani. Așadar, companiile care se ocupă de transport pe șosele nu își mai cresc flotele.
  • Apropos de așteptări. Indicatorul încrederii în economie măsurat de Uniunea Europeană a scăzut în ianuarie. Deși se află peste media pe termen lung.
  • De ce cad piețele? Piețele financiare continuă să scadă de la începutul anului. The Economist explică de ce. Poate fi un semn că investitorii văd riscuri viitoare.

ÎN CONCLUZIE. Semne de îngrijorare tot apar de la finalul anului trecut. Economia stă sub semnul multor “dacă”, de la ce se va întâmpla în China, la până unde pot scădea prețurile materiilor prime și dobânzile. The Guardian are un rezumat video relaxat, dar pertinent.


UNDE DAI ȘI UNDE CRAPĂ. Legea dării în plată produce efecte înainte să fi trecut prin Parlament

Anul trecut, deputatul PNL Daniel Zamfir a reușit să facă realitate o propunere: cei care nu-și pot plăti creditele pentru case către bănci pot da casa înapoi băncii fără multe discuții. Legea a trecut în noiembrie cu unanimitate. Ceea ce a provocat o reacție puternică a băncilor. Președintele Iohannis a decis să nu promulge legea și să o trimită Parlamentului spre reexaminare.
Parlamentarii s-au regrupat și au adus amendamente, sperând să o aibă gata în martie.
ȘTIREA, DE FAPT, este că Raiffeisen a decis să crescă avansul la creditele pentru case la 35% pentru lei și 40% pentru valută (media pieței este de 15%). Ceea ce ar putea încuraja alte bănci să-i urmeze exemplul: Banca Transilvania își face deja calculele. Într-o lună, observă Hotnews, peisajul s-ar putea schimba radical, mult înainte ca legea (în oricare formă) să existe. Bună treabă. Mai ales dacă oamenii vor fi forțați să ia un credit de consum (unde dobânzile sunt, în general, mai mari) ca să-și acopere avansul pentru o casă.

SUBIECTE DE CONVERSAȚIE

ADUCEȚI AVERILE ÎNAPOI. Profit.ro anunță că guvernul pregătește o amnistie fiscală pentru cei care și-au ascuns averile prin alte țări.

NU AM CHEF AZI. Un startup românesc interesant.

GENERAȚIA URMĂTOARE. Generația Y e cea mai bine educată, bogată și norocoasă din istorie.

RAPORTUL DELOITTE MILLENIALS are câteva observații despre ce are nevoie următoarea generație de lideri.

LAPTE ȘI MIERE. Într-una dintre cele mai mari tranzacții din ultimii cinci ani, compania franceza Lactalis a cumpărat 70% din Albalact, liderul pieței românești de lactate.

MUZEUL VIU. La Tecșești, în Alba, Asociația Groove ON construiește primul muzeu viu din România.

VIITORUL MUNCII. A fost destul de sus pe lista subiectelor de anul acesta de la Davos. Un sumar al celor mai importante 11 feluri în care “A patra revoluție industrială” va afecta companiile și felul în care lucrăm.

PFA, CAS ȘI ALTE DURERI DE CAP. Hotnews explică regulile legate de plata asigurărilor sociale pentru activitățile independente: persoane fizice autorizate, profesii liberale.

CU SĂNĂTATEA LA CONTROL. În Indexul european al sistemelor medicale, România e pe locul 32 din 35 de țări.

CE FACI CÂND ÎMPLINEȘTI 90 DE ANI? Grupul de comunicare Publicis a decis să arunce o miză în viitor și a creat un fond de venture de 10 milioane de euro pentru investiții în startup-uri..


Aceasta este o selecție din Monday Memo#48, un brief săptămânal cu informație pentru antreprenori. Pentru a primi în fiecare luni versiunea integrală pe email, abonează-te aici ABONARE LA NEWSLETTER

Comments

comments